Nulitate absoluta. Evacuare. Incidenta art. 2821 Cod procedura civila. Caracter patrimonial.
Prin decizia civila nr. 27/Ap din 26.01.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov în dosarul nr. 1971/62/2007 a respins apelurile declarate de reclamanta A.M. si P.M. împotriva sentintei civile nr. 6102/10.07.2006 pronuntata de catre Judecatoria Brasov în dosarul civil nr. 7878/2005, pe care a pastrat-o.
A respins cererea formulata de apelanta reclamanta A.M. prin aparator, privind obligarea apelantei pârâte la plata cheltuielilor de judecata.
Împotriva acestei decizii au declarat reclamanta A.M. solicitând admiterea recursului si casarea în parte a hotarârii atacate în sensul respingerii apelului în ce priveste constatarea nulitatii absolute a antecontractului de vânzare cumparare nr. 5588/26.11.2002 încheiat la BNP si trimiterea cauzei spre rejudecare.
De asemenea pârâta P.M, solicita, prin motivele de recurs admiterea caii de atac, modificarea în tot a hotarârii recurate, admiterea apelului declarat împotriva sentintei civile nr. 6102/2006 a Judecatoriei Brasov, cu consecinta schimbarii în parte a hotarârii primei instante, în sensul respingerii ca neîntemeiat a capatului de cerere privind evacuarea subsemnatei din imobilul în litigiu, fara cheltuieli de judecata.
Recursurile sunt fondate pentru urmatoarele considerente:
Prin art. I pct. 4 din Legea nr. 195/2004, prin abrogarea OUG nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, s-a modificat art. 282/1 Cod procedura civila, legiuitorul indicând criteriul valoric în stabilirea competentei materiale, dispunând ca nu sunt supuse apelului hotarârile judecatoresti date în prima instanta în cererile introduse pe cale principala privind litigii al caror obiect are o valoare de pâna la un miliard de lei inclusiv.
În consecinta, în cazul în care obiectul litigiului are o valoare mai mare de un miliard, hotarârile judecatoresti în prima instanta sunt supuse caii de atac a apelului si daca este cazul, a recursului.
Dupa cum se stie, drepturile subiective civile, dupa continutul lor se împart în drepturi patrimoniale si drepturi personale nepatrimoniale.
Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic, evaluabil în bani.
Drepturile personale nepatrimoniale nu au un asemenea continut, ci se refera la persoana, starea si capacitatea acesteia.
Mijlocul juridic pentru protectia oricarui drept subiectiv civil îl reprezinta actiunea civila ce are ca obiect însasi protectia acestui drept.
Prin urmare, nu trebuie confundat obiectul actiunii civile care întotdeauna este protectia dreptului cu însusi obiectul litigiului si care reprezentat de protectia concreta pe care instanta trebuie sa o judece.
Pretentia concreta nu reprezinta altceva decât afirmarea dreptului a carui protectie se solicita, drept care este evaluabil în bani daca are caracter patrimonial si care este protejat printr-o actiune personala, reala sau mixta, functie de natura sa: de creanta, real sau mixt.
În consecinta, ori de câte ori se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea este posibila si necesara pentru stabilirea competentei materiale.
Prin urmare, la stabilirea criteriului valoric legiuitorul a avut în vedere valoarea obiectului, în materialitatea sa, protectia concreta, precum si dreptul subiectiv asupra fiecarui lucru reclamat, sens în care a si impus obligatia reclamantului de a preciza valoarea în art. 112 alin.1 pct. 3 Cod procedura civila.
În consecinta, pentru determinarea competentei materiale potrivit textelor de lege sus mentionate, nu se are în vedere denumirea generica a cererii (în revendicare, restituirea unui bun, uzucapiune etc.), ci valoarea obiectului acestor cereri, ce se impune a fi precizata de catre reclamant indiferent daca actiunea este în constatare sau în realizarea dreptului (art. 18 Cod procedura civila).
Prin urmare, în situatia în care obiectul litigiului are o valoare de sub un miliard, cum este cazul în speta, calea de atac împotriva hotarârii este recursul si nu apelul, recurs, care, se solutioneaza de tribunal, conform art. 2 pct. 3 Cod procedura civila.
Tribunalul solutionând cauza ca instanta de apel, a pronuntat o hotarâre nelegala, întrucât s-au încalcat normele imperative referitoare la compunerea completului de judecata (art. 54 din Legea nr. 304/2004) si competenta materiala a instantei, ceea ce reprezinta motivele de casare prevazute de art. 304 pct. 1 si 3 din Codul de procedura civila.
În consecinta, în baza art. 312 alin. 2 si 3 Cod procedura civila decizia recurata a fost casata, iar cauza trimisa pentru judecarea recursului la tribunal.
(Decizia civila nr. 239/R/19.06.2007 – M.L.)