Nulitatea cererii de recurs
Neindicarea motivelor de casare sau modificare ale sentintei civile prevazute de art. 304 Cod procedura civila sau imposibilitatea încadrarii din oficiu a criticilor formulate într-unul din cazurile expres si limitativ prevazute de lege pentru exercitarea caii de atac a recursului atrage sanctiunea nulitatii cererii de recurs.
Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei Moreni la data de 23.05.2007, reclamantul M. G., a chemat în judecata pe pârâta R. L., solicitând instantei sa pronunte o hotarâre care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumparare intervenita între ele, partile, privind imobilul situat în intravilanul Mun.Moreni, jud.Dâmbovita, compus din teren curti constructii în suprafata de 539 mp cu vecinii: la Nord: G. I., Est-strada N. Iorga, Sud-L. E., la Vest-C. V. si C. E., casa de locuit în suprafata de 95 mp, construita din caramida, compusa din 3 camere, bucatarie, baie, camara si 3 holuri si garaj în suprafata de 19 mp construit din caramida.
În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a încheiat cu pârâta antecontractul de vânzare-cumparare privind imobilele descrise anterior, autentificat sub nr. 2390/21.12.2006 de B.N.P. F. M. cu sediul în Moreni, pretul vânzarii fiind de 10.000 euro, respectiv echivalentul a 30.400 lei, din care la data tranzactiei a achitat 4500 euro, urmând ca restul de 5500 euro sa-i achite la data autentificarii actului, dar nu mai târziu de 30.04.2007.
Mai arata reclamantul ca la data de 4.05.2007, s-a prezentat la notariat însotit de aparatorul sau si având asupra sa diferenta de pret de 5500 euro, precum si sumele necesare pentru plata contractului, dat fiind faptul ca o notificase pe pârâta pentru acea data. Pârâta prezenta, a declarat în fata notarului public ca nu mai doreste sa încheie actul în forma autentica, motivând ca s-a razgândit pentru ca a gasit un cumparator care-i ofera un pret mai mare si, desi au insistat atât el cât si aparatorul sau, aceasta a refuzat categoric.
În aceste conditii, întrucât pârâta nu si-a îndeplinit obligatiile asumate prin antecontract, urmeaza ca în baza art.1077 Cod civil, prin suplinirea consimtamântului pârâtei, sa pronunte o hotarâre care sa tina loc de act de vânzare-cumparare în cadrul obligatiei de a face.
Prin sentinta civila nr. 60/22.01.2009 Judecatoria Moreni a admis actiunea si a constatat intervenita vânzarea – cumpararea pentru imobilul compus din teren în suprafata de 539 mp si casa de locuit si garaj situate pe teren.
Pentru a pronunta aceasta sentinta civila instanta de fond a retinut ca prin antecontractul de vânzare – cumparare încheiat în forma autentica pârâta s-a obligat sa vânda reclamantului imobilul sau compus din teren, casa de locuit si garaj, ca pretul vânzarii a fost convenit la suma de 10.000 euro din care 4.500 euro au fost primiti de pârâta la momentul încheierii antecontractului urmând ca restul de 5.500 euro sa-i achite reclamantul la data autentificarii actului, dar nu mai târziu de data de 30.04.2007 , ca pârâta a fost înstiintata si invitata de catre reclamant la notarul public în vederea încheierii contractului de vânzare – cumparare însa aceasta a refuzat si ca motivatia pârâtei în sensul ca antecontractul reprezinta un fals întrucât în fapt a fost vorba despre un împrumut cu camata nu poate fi primita atâta timp cât prin sentinta civila nr. 48/2008 s-a respins cererea pârâtei de constatare a nulitatii absolute a antecontractului.
S-a mai retinut ca reclamantul a facut o oferta reala de plata pârâtei pentru suma ce o datora acesteia în baza antecontractului de vânzare – cumparare, ca a consemnat la CEC la dispozitia acesteia suma de 5500 euro, ca reclamantul a achitat pretul la care a convenit cu pârâta si ca singurul impediment pentru încheierea contractului de vânzare cumparare este lipsa consimtamântului pârâtei.
Împotriva sentintei civile a declarat recurs pârâta aratând ca a fost încalcat grav Protocolul nr. 12 art. 1/2000 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, ca reclamantul are antecedente penale grave, ca este practicant al infractiunii de evaziune fiscala si ca sentinta civila justifica din plin raportul Comisiei Europene precum si sanctiunile pe care Uniunea Europeana le va aplica tarii noastre.
S-a mai aratat ca sentinta civila este nelegala si netemeinica întrucât promoveaza frauda fiscala, ca toate articolele de lege aratate în sentinta civila sunt în favoarea reclamantului, ca dosarul s-a întocmit în baza codului fiscal ce nu a fost aplicat de catre instanta de fond si nici cea de recurs, ca s-a pus accent pe cererile reclamantului si ca reclamantul urmareste înselarea fiscului si a clientului vânzator pentru a obtine bani nemunciti.
Recurenta pârâta a mai sustinut ca pretul neserios este determinat pe baza calculelor din expertiza de circulatie a bunurilor imobile din Judetul Dâmbovita, ca dupa grilele notariale si ale Primariei Moreni valoarea casei si grajdului este de 28.000 euro , ca diferenta de suma este de 22.660 euro , ca reclamantul i-a facut plângere penala, ca toate înscrierile în fals conform art. 183 Cod procedura civila au fost respinse de catre instanta, ca si caile de atac i-au fost respinse, ca ultima cerere de recuzare formulata nu i-a fost primita , ca actiunea formulata trebuia sa fie respinsa, ca reclamantul a refuzat sa raspunda la interogatoriu privind codul fiscal, ca apelul pe care l-a formulat a fost considerat nul, ca apelul a fost transformat în recurs si ca nu a avut posibilitatea sa depuna note scrise întrucât nu a participat la judecata.
În terme legal reclamantul intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului întrucât sustinerile pârâtei privind nevalabilitatea antecontractului de vânzare – cumparare nu pot fi luate în discutie deoarece prin sentinta civila nr. 48/2008 a fost respinsa actiunea de constatare a nulitatii absolute a antecontractului si ca recurenta nu a invocat nici un motiv de recurs care sa priveasca sentinta civila, situatie ce echivaleaza cu nemotivarea recursului.
Examinând actele si lucrarile dosarului, în raport de dispozitiile legale incidente în cauza, tribunalul va constata nul recursul pentru considerentele ce se vor arata în continuare:
În conformitate cu dispozitiile art. 303 alin. 3 Cod procedura civila recurenta are obligatia de a arata si dezvolta motivele de recurs iar potrivit art. 306 alin. 3 Cod procedura civila indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila încadrarea lor într-unul din cazurile prevazute de art. 304 Cod procedura civila, per a contrario, neindicarea motivelor de casare si modificare prevazute de art. 304 Cod procedura civila sau imposibilitatea încadrarii din oficiu a criticilor formulate într-unul din cazurile expres si limitativ prevazute de lege pentru exercitarea caii de atac a recursului atrage sanctiunea nulitatii cererii de recurs.
În speta, recurenta nu a mentionat în cererea de recurs vreunul din motivele de casare sau modificare a sentintei civile si nici critici care sa permita încadrarea lor din oficiu într-unul din cazurile expres si limitativ prevazute de art. 304 Cod procedura civila.
Prin cererea de recurs recurenta a aratat o serie de fapte referitoare la dispozitiile din codul fiscal , infractiuni de fals si abuz în serviciu, fraude fiscale ori afirmatiile recurentei nu pot sa se constituie în motive de recurs privind sentinta civila si întrucât criticile formulate nu permit încadrarea lor de catre instanta în vreunul din cazurile prevazute de art. 304 Cod procedura civila si cum nu se constata motive de ordine publica care sa afecteze legalitatea si temeinicia sentintei si care sa poata fi analizate, tribunalul în temeiul art. 306 alin. 3 raportat la art. 303 alin. 3 Cod procedura civila va admite exceptia nulitatii recursului si va constata nul recursul. (decizia civila nr. 340/23.03.2010).