Obligaţia de încunoştinţare a inculpatului privind dreptul de a fi asistat de apărător. Competenţa după materie. Nerespectare. Sancţiune.

Dosar Nr. 20/A/2010 (17.02.2010)

Curtea de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, decizia nr. 20/A/17.02.2010

Tribunalul Cluj prin sentinta penala nr.500 din 19 noiembrie 2009 a condamnat pe inculpatii:

1. S.A.S. la pedeapsa de 3 (trei) ani si 6 (sase) luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 2 din Legea nr.143/2000 cu art. 41 al. 2 C.pen. si art. 74 lit. a C.pen si art. 76 lit. a C.pen. si

2. P.D.I. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 2 din Legea nr.143/2000 cu art. 41 al. 2 C.pen. si art. 74 lit. a C.pen si art. 76 lit. a C.pen.

În baza art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000 si art. 65 al. 2 C.pen. s-a aplicat inculpatilor pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., pe o perioada de 4 ani începând cu data terminarii executarii pedepsei.

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatilor drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data ramânerii definitive a prezentei hotarâri si pâna la terminarea executarii pedepsei.

În baza art. 350 C.proc.pen. s-a mentinut starea de arest a inculpatilor si în baza art. 88 C.pen. s-a dedus din durata pedepselor aplicate acestora timpul retinerii si al arestului preventiv, începând cu data de 11.03.2009 la zi.

În temeiul art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantitatii de 1,0 grame pulbere continând MDMA, ramasa neconsumata în urma analizelor de laborator.

În temeiul art. 18 al. 1 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate.

În temeiul art. 17 al. 2 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea speciala de la inculpatul S.A.S. a sumei de 300 lei si de la inculpatul P.D.I. a sumei de 80 lei, obtinute ca urmare a savârsirii prezentelor infractiuni.

În baza art.191 C.pr.pen.au fost obligati inculpatii sa plateasca statului cheltuieli judiciare în suma de 1600 lei, fiecare.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca în luna aprilie 2008, D.G.C.C.O.-Brigada Cluj si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism-Biroul Teritorial Cluj a început cercetarile cu privire la o grupare de persoane care desfasura activitati legate de droguri pe raza mun.Cluj-Napoca. În cauza, înregistrata sub nr.25 D/P/2008, au fost puse sub învinuire si ulterior trimise în judecata un numar de 8 persoane, printre care martorii M.V.G. si B.S., pentru savârsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc si droguri de mare risc, iar alte 26 de persoane au fost puse sub învinuire pentru savârsirea infractiunii de detinere de droguri în vederea consumului propriu.vol.1 f.5-40

Din probatoriul administrat în cauza au rezultat indicii cu privire la faptul ca o persoana cunoscuta cu porecla „A.C." vinde si ofera spre consum droguri de mare risc, respective comprimate "Ecstasy"-MDMA, mai multor persoane pe raza municipiului Cluj. vol.I f.39

În cursul cercetarilor efectuate în aceasta cauza, martorii M.V.G. si B.S. au formulat fiecare câte un denunt în care au aratat ca în lunile iunie-iulie, respectiv în luna august 2008, au cumparat de la numitul S.A.S., în mod repetat, comprimate "Ecstasy"-MDMA, la pretul de 50 lei/bucata. vol.I f. 151, 152.

La finalul cercetarilor din dosarul nr.25 D/P/2008, prin rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei fata de numitul „A.C." în vederea identificarii acestuia.

La data de 21 august, D.G.C.C.O.-Brigada Cluj si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism-Biroul Teritorial Cluj, a început cercetarile fata de numitul P.D.I. si alte persoane neidentificate, pentru savârsirea infractiunilor de trafic de droguri prev. si ped. de art.2 alin.l si art.2 alin.2 din Legea nr. 143/2000. vol.I f.41-42

Din actele premergatoare efectuate în cauza au rezultat indicii ca numitul P.D.I. împreuna cu alte persoane, neidentificate, consuma, vinde si ofera spre consum hasis, cannabis, ecstasy si cocaina mai multor tineri de pe raza mun.Cluj-Napoca. (f42)

La 15 octombrie 2008, la dosarul nr. 62 D/P/2008 a fost conexat dosarul nr.74 D/P/2008, având ca obiect denuntul formulat de catre martorul M.V.G., la 30 octombrie 2008, la dosarul 62 D/P/2008 a fost conexat dosarul nr. 83D/P/2008, având ca obiect denuntul formulat de catre martorul B.S. , iar la 17 decembrie 2008, întrucât s-a stabilit ca numitul „A.C." este una si aceeasi persoana cu S.A.S., la dosarul 62 D/P/2008 a fost conexat si dosarul nr.104 D/P/2008. vol.I f.4, 72, 72 bis

La 3 februarie 2009 dosarul nr. 62 D/P/2008 al D.I.I.C.O.T.-B.T.Cluj a fost declinat la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, cu motivarea ca activitatea infractionala a inculpatilor S.A.S. si P.D.I. are legatura cu activitatea infractionala care face obiectul dosarului nr.49 D/P/2008. vol.I f.2-3.

În cursul cercetarilor efectuate în cauza dupa preluarea acesteia de catre D.I.I.C.O.T.-S.T.-Cluj, pe lânga martorii M.V.G. si B.S. , au fost identificate mai multe persoane care au declarat ca au cumparat droguri de la inculpati si/sau cunosc activitatile de trafic de droguri desfasurate de catre inculpati.

Cu privire la activitatea infractionala a inculpatului S.A.S. a rezultat din actul de sesizare ca, în cursul cercetarilor efectuate în dosarul nr. 25/D//2008, martorii M.V.G. si B.S. au formulat fiecare câte un denunt, în care au aratat ca în lunile iunie-iulie, respectiv august 2008 au cumparat de la numitul S.A.S. în mod repetat comprimate Ecstasy-MDMA la pretul de 50 lei/bucata (vol. I f.151,152).

Martorul M.V.G. a precizat cu ocazia audierii sale în faza de urmarire penala (vol. I f.153) ca a primit de la inculpatul S.A.S. 5 comprimate ecstasy cu loggo-ul „Mercedes" si ca în schimb, i-a oferit acestuia o cantitate de hasis de aceeasi valoare, precum si ca la câteva zile de la aceasta, inculpatul i-a adus alte 3 pastile ecstasy cerându-i 3 grame de hasis, pentru ca ulterior sa i le ceara înapoi si sa îi achite pretul de 150 lei pentru cele 3 grame de hasis. A mai precizat martorul ca inculpatul i-a dat de înteles ca ar aduce drogurile personal din Ungaria.

Cu ocazia audierii sale în faza de judecata, martorul M.V.G. a precizat ca l-a cunoscut pe inculpat, despre care stia ca este consumator de hasis, context în care i-a si vândut de câteva ori hasis iar într-o împrejurare acesta i-a lasat în schimb 5 pastile ecstasy cu loggo-ul „Mercedes”. A mai aratat martorul ca i-a restituit inculpatului 3 comprimate, pastrând doua pentru el.

Martorul B.S. a precizat initial în denuntul sau din data de 08.10.2009, ca începând cu luna august 2008, a cumparat de circa de 5 sau 7 ori, câte 3 sau 5 comprimate ecstasy, de la inculpatul S.A.S., pe care îl cunostea cu porecla de „A.C.", precum si ca în data de 3 sau 4 octombrie 2008, acesta a adus la domiciliul sau circa 200 comprimate ecstasy, pe care urma sa le pastreze pâna la o data neprecizata.(vol. I f.154)

Ulterior, la data de 14.11.2008, martorul B.S. a precizat în completarea denuntului ca, în cursul anului 2008, a cumparat de la inculpatul S.A.S. de circa 3 sau 4 ori si hasis, pentru consumul sau propriu, la pretul de 50 lei/gram. De asemenea, martorul B.S. a mai precizat în completarea denuntului ca, în cursul anului 2008, l-a cunoscut pe inculpatul P.D., zis „P.", despre care cunoaste ca este consumator de droguri. (Vol.I, f.155).

La data de 10 martie 2009, audiat fiind de catre procuror, martorul declara ca a cumparat de la inculpatul S.A.S. o data hasis si o data comprimate ecstasy cu loggo-ul „Smiley” . (vol. I f.156).

Cu ocazia audierii sale în faza de judecata, martorul B.S. a revenit în totalitate asupra declaratiilor sale anterioare, afirmând ca niciodata nu a cumparat de la acest inculpat sau de la coinculpatul P.D.I. droguri, ci doar, de la acesta din urma, tricouri si parfumuri pe care le aducea din Spania. A negat si împrejurarea ca ar fi primit de la inculpatul S.A.S.spre pastrare un numar de 200 pastile ecstasy.

S-a justificat martorul, afirmând ca denuntul si declaratiile sale anterioare, s-au datorat unei banuieli ca inculpatul S.A.S. cu care ar fi discutat despre activitatea sa legata de droguri, l-ar fi denuntat organelor de politie, precum si presiunii organelor de politie care îi repetau „10-20 încadrare”.

Instanta de judecata a apreciat însa, ca declaratia acestui martor, data în cursul cercetarii judecatoresti din prezentul dosar, nu corespunde realitatii, în conditiile în care acesta nu a fost în masura sa ofere argumente convingatoare care sa justifice revenirea sa asupra declaratiilor anterioare, deoarece chiar acceptând existenta unei presiuni cu ocazia formularii denuntului, martorul a fost audiat si ulterior, la câteva luni distanta de la momentul formularii denuntului, ultima oara de catre procuror, în prezenta aparatorului sau ales, si desi a revenit partial, totusi nu a negat orice legatura infractionala cu inculpatul S.A.S.

Martora T.L.L., a declarat în faza de urmarire penala ca îi cunoaste pe inculpati fiind vecini de bloc, în privinta inculpatului S.A.S., aratând ca, în câteva rânduri l-a vazut fumând tigari confectionate manual, si la rândul sau, a fumat cu acesta asemenea tigari (vol. I f.158-159), pentru ca, cu ocazia audierii sale în cursul judecatii (f.116), sa declare ca era vorba în realitate despre tigari normale sau ca inculpatul S.A.S. ar fi glumit, afirmând ca ar fi vorba despre droguri. A mai precizat martora ca doar a semnat declaratia din faza de urmarire penala, fara a o citi.

Desi inculpatul S.A.S. nu a fost trimis în judecata si pentru infractiunea de droguri de risc, instanta a retinut declaratia martorei T.L.L. doar pentru circumstantierea elementelor ce tin de persoana acestui inculpat, context în care considera declaratia martorei din faza de judecata ca fiind necorespunzatoare realitatii, fiind evidenta încercarea martorei de disculpare a inculpatului, argumentele sustinute pentru a-si justifica revenirea nefiind convingatoare si nesustinuta de nici un fel de dovezi.

Martora C.A.M. a aratat în declaratia data în fata organelor de cercetare penala ca l-a cunoscut pe inculpatul S.A.S. în cursul lunii noiembrie 2008 si la circa o saptamâna dupa aceea, inculpatul i-a oferit, în clubul « M. » din mun. Cluj Napoca, un comprimat ecstasy-MDMA. Martora a mai aratat ca, în saptamâna urmatoare, tot în clubul « M. », a aflat de la învinuitul P.M. ca acesta se cunoaste cu inculpatul S.A.S. de la o petrecere care a avut loc la Budapesta si ca învinuitul ar fi cumparat prin luna octombrie 2008, de la inculpat, circa 60 comprimate ecstasy, în acelasi club. Martora a declarat si ca, în aceeasi seara, învinuitul ar fi cumparat de la inculpat, pentru el si pentru alti prieteni, printre care învinuitul V.A. circa 20 comprimate ecstasy cu suma de 50 lei per bucata. Totodata, martora a aratat ca a aflat de la învinuitul P.M. ca inculpatul are o cunostinta la Budapesta, care îi furnizeaza comprimatele ecstasy iar inculpatul S.A.S. i-a confirmat personal acest lucru. Martora a mai precizat ca la 6 septembrie 2008, cu ocazia sarbatoririi zilei sale de nastere, în clubul « M. », învinuitul V.D.A. i-a introdus în gura un comprimat ecstasy, cu titlul de «cadou», precum si ca la un concert, care a avut loc în clubul « O. » din mun. Cluj-Napoca, învinuitul V.A.I. i-a dat de înteles ca a cumparat comprimate ecstasy de la inculpatul S.A.S.. (VoI.I, f.161-163).

În fata instantei de judecata, martora C.A.M. (f. 141) a declarat ca inculpatul S.A.S.nu i-a oferit în nici o împrejurare droguri de orice tip, dar ca din auzite ar fi aflat ca acesta se ocupa cu asa ceva. Concret, a precizat ca martorul P.M. i-a relatat ca ar fi cumparat de la inculpat în Clubul M. în jur de 60 de pastile pentru o petrecere si ca, doar a auzit ca, într-o alta împrejurare, acelasi P.M. ar fi cumparat de la acest inculpat circa 20 de pastile. A mai aratat martora ca fiind în Clubul O. martorul V.A. a mers la baie împreuna cu inculpatul S.A.S., cel dintâi fiind în cautare de pastile ecstasy, pentru ca la întoarcere sa îi dea de înteles ca „si-a rezolvat problema”.

A sustinut martora ca, cu ocazia audierii sale de catre organele de cercetare penala, nu a afirmat nici o clipa ca ar fi vorba despre pastile ecstasy, ci a pomenit doar despre pastile, consemnându-se însa, ca ar fi vorba despre pastile ecstasy, însa aceasta sustinere nu poate fi primita, câta vreme martora a fost încunostiintata ca urmeaza a fi audiata despre activitatea infractionala a acestui inculpat, constând în trafic de droguri, a semnat declaratia dupa citire iar din declaratia data în fata instantei de judecata a reiesit foarte clar ca aceasta stia ca era vorba despre pastile ecstasy.

Martora P.R., în faza de urmarire penala, a confirmat relatiile de prietenie dintre inculpatul P.D.I. si inculpatul S.A.S., aratând ca acestia fumau împreuna tigari confectionate manual « pentru a dormi linistit» sau « pentru a dormi bine ». vol. I, f. 170-171., declaratia martorei în privinta acestui inculpat urmând a fi avuta în vedere, asemenea declaratiei martorei T.L., pentru circumstantierea elementelor ce tin de persoana sa.

Martorul audiat sub identitatea « P.M. » a declarat cu ocazia audierii sale în faza de urmarire penala ca în cursul mai multor discutii purtate cu inculpatul S.A.S., a aflat de la acesta ca în cursul anului 2008 s-a ocupat cu traficul de droguri, respectiv ca vindea comprimate ecstasy altor persoane, cu suma de 50 - 60 lei per bucata. Martorul a mai aratat ca a aflat de la inculpat si faptul ca inculpatul P.D.I., zis « Pina », a cumparat astfel de droguri si ca uneori finanta cumpararea drogurilor, iar drogurile proveneau din Ungaria, sau mai precis din Budapesta. Vol.I, f. 174-175.

Martorul audiat sub identitatea « I.M. » a declarat ca în cursul anului 2008 s-a întâlnit de mai multe ori cu inculpatul S.A.S., cunoscut cu porecla de « A.C. » si ca din discutiile purtate cu acesta, a aflat ca vindea comprimate ecstasy cu loggo-ul « Mercedes » si « Smiley» mai multor persoane, printre care martorul B.S., cu suma de 50 lei per bucata. Martorul a mai aratat ca, personal, a vazut la inculpat circa 40 - 50 comprimate ecstasy cu loggo-urile mentionate si a aflat de la inculpat faptul ca drogurile proveneau din Ungaria, precum si ca inculpatul ar fi fost în posesia unui numar de circa 500 comprimate ecstasy si poate sa mai faca rost de altele. Vol.I, f. 178-179.

Cei doi martori cu identitate protejata au fost audiati si în fata instantei de judecata, cu respectarea dispozitiilor art. 862 C.proc.pen., acestia mentinându-si declaratiile initiale, confirmând faptul ca inculpatul se ocupa cu traficarea de pastile ecstasy, martorul audiat sub numele I.M. afirmând ca a vazut asemenea pastile asupra inculpatului S.A.S.,, fiind vorba despre zeci de pastile cu un semn distinctiv si a precizat existenta unei relatii între acest inculpat si martorul B.S., precum si faptul ca inculpatul s-ar fi ocupat chiar cu introducerea de droguri în tara.

Învinuitul P.M. a fost audiat initial în calitate de martor, ocazie, cu care a aratat ca l-a cunoscut pe inculpatul S.A.S. în urma cu circa 2 ani la un club din Budapesta si s-au reîntâlnit în mun. Cluj-Napoca de circa 2 sau 3 ori în anul 2008, în clubul « M. ». Totodata, a recunoscut ca, în acelasi club, aflând de la inculpat ca are de vânzare comprimate ecstasy, a cumparat si el de la acesta un astfel de comprimat, cu suma de 50 lei per bucata si a precizat ca a aflat de la învinuitul V.D.A. faptul ca a cumparat si el un comprimat ecstasy, la acelasi pret, de la inculpatul S.A.S.. Având în vedere cele declarate, P.M. a fost pus ulterior sub învinuire pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, si cu aceasta ocazie, învinuitul P.M. a recunoscut ca în perioada septembrie - octombrie 2008, a cumparat, în clubul « M. », un comprimat ecstasy de la inculpatul S.A.S., cu suma de 50 lei, pe care l-a consumat acolo, precum si faptul ca a aflat de la învinuitul V.D.A. ca a consumat un comprimat ecstasy care provenea de la inculpatul S.A.S. Vol.I f. 167, 239.

În faza de judecata, audiat fiind în calitate de martor, P.M. a aratat ca întelege sa-si mentina declaratia anterioara mentionând însa, ca sustinerile sale s-au referit la o alta persoana decât inculpatul S.A.S., persoana care i-ar fi vândut o pastila ecstasy în clubul M. si care ar purta tot prenumele A. A negat martorul si faptul ca i-ar fi fost prezentata o fotografie în care l-ar fi recunoscut pe inculpat.

S-a considerat ca aceasta din urma declaratie nu corespunde adevarului, în conditiile în care martorului i-a fost indicat întregul nume al inculpatului, acesta identificându-l ca fiind persoana care i-a furnizat drogurile, l-a recunoscut dupa fotografia pusa la dispozitie de organele judiciare penale, semnând declaratiile date în calitate de martor si apoi de învinuit, si astfel însusindu-si-le. Mai mult, declaratia martorei C.A. confirma faptul ca martorul îl cunostea pe inculpatul S.A.S., ca acestia s-au întâlnit în Clubul M., unde cel din urma i-a furnizat pastile ecstasy.

Învinuitul V.D.A. a fost audiat initial în calitate de martor, precizând ca în cursul lunii ianuarie 2009, a fost cu mai multi prieteni la o petrecere în clubul « M. » din mun. Cluj Napoca, unde au consumat comprimate ecstasy, precum si ca învinuitul P.M. i l-a indicat pe inculpatul S.A.S. ca fiind persoana care a furnizat drogurile pe care le-au consumat în acea seara.

A mai aratat ca ulterior, la o petrecere organizata în clubul «O.» din mun. Cluj-Napoca, s-a întâlnit cu martora C.A., care, la rândul sau, i l-a indicat pe inculpatul S.A.S., prezent si el la petrecere, ca fiind cunoscut drept furnizor de droguri, respectiv comprimate ecstasy, în clubul « M.». Având în vedere cele declarate, V.D.A., a fost pus ulterior sub învinuire pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000.

Si cu aceasta ocazie, învinuitul V.D.A. a recunoscut ca la sfârsitul anului 2008, începutul anului 2009, a consumat un comprimat ecstasy în clubul « M. » din mun. Cluj Napoca si ca învinuitul P.M. i l-a indicat pe inculpatul S.A.S., sub porecla de «A.C. », spunându-i ca respectivul este persoana care vinde în club comprimate ecstasy. De asemenea, învinuitul V.D.A., a aratat ca si martora C.A., cu ocazia iesirii în clubul « O. », i l-a indicat pe inculpatul S.A.S. si i-a spus ca acesta are de vânzare comprimate ecstasy. Învinuitul a confirmat si faptul ca învinuitul P.M. a cumparat de la inculpatul S.A.S. comprimate ecstasy, dar a precizat ca nu cunoaste cantitatea si pretul pe care 1-a platit învinuitul P.M. în schimbul drogurilor cumparate de la inculpat.( Vol.I, f. 168; 244).

Asemenea martorului P.M., si martorul V.D.A., cu ocazia audierii sale în fata instantei de judecata, a negat ca l-ar cunoaste pe inculpatul S.A.S., afirmând ca în realitate a cumparat drogurile de la o cunostinta a sa din Baia-Mare, însa nu a facut vorbire despre aceasta persoana pâna la acest moment si ca fotografia ce i-a fost prezentata de organele judiciare nu îl reprezenta pe inculpat, ci o alta persoana, aceeasi cu persoana pe care celalalt martor i-ar fi indicat-o ca fiind furnizor de droguri.

S-a apreciat ca si declaratia acestui martor este una nesincera si deci, necorespunzatoare adevarului, în conditiile în care, cu ocazia audierii sale ca învinuit, martorul V.D.A. a precizat inclusiv porecla sub care era cunoscut inculpatul S.A.S., aceea de „A.C.”, si mai mult, l-a identificat pe cel cu porecla respectiva ca fiind si persoana despre care martorul P.M., i-a spus ca are de vânzare comprimate ecstasy, cu ocazia petrecerii din Clubul O.. Chiar acceptând ca s-ar fi putut ca martorii amintiti mai sus, sa se afle într-o „usoara confuzie” cu privire la identitatea celui ce le-a furnizat drogurile în împrejurarile descrise mai sus, declaratia de învinuit a lui V.D.A. este pe deplin lamuritoare, deoarece cu acea ocazie martorul arata ca politistii i-au spus ca persoana cu porecla A.C., de la care martorul a precizat ca proveneau drogurile, se numeste S.A.S. În fata instantei, întrebat în legatura cu aceste mentiuni din cuprinsul declaratiei de învinuit, martorul a aratat ca nu poate preciza daca acestea sunt reale, fara însa a le nega.

Varianta oferita de martor, anume ca o alta persoana din Baia Mare i-a furnizat drogurile nu este deloc credibila, fata de momentul în care inculpatul si-a „amintit” acest aspect, aceasta împrejurare punând serios sub semnul îndoielii sinceritatea martorului.

Nu în ultimul rând, un alt argument în sprijinul tezei conform careia cei doi martorii au dat declaratii nesincere în fata instantei de judecata, este furnizat de chiar declaratia inculpatului S.A.S., care afirma în faza de judecata ca în luna noiembrie 2008, în clubul M. a cumparat de la o fata, 4 pastile de ecstasy, pe care le-a consumat împreuna cu C.A., P.M. si V.A. Rezulta deci ca martorii cunosteau identitatea inculpatului, îi cunosteau porecla si au apelat la el pentru a obtine pastile ecstasy.

În cauza a fost autorizata, potrivit dispozitiilor art. 22 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, folosirea unui investigator acoperit si a unui colaborator al acestuia pentru descoperirea faptelor, identificarea tuturor autorilor si obtinerea mijloacelor de proba necesare tragerii la raspundere penala a persoanelor implicate si cumpararea unor cantitati de droguri de la numitul P.D.I. si alte persoane din cercul de suspecti.

În baza autorizatiei date, investigatorul sub acoperire, prin intermediul colaboratorului sau, a obtinut si de la inculpatul S.A.S., la data de 22.09.2008, un numar de 3 comprimate "Ecstasy"- MDMA cu loggo-ul « Cross » (Crucea) în schimbul sumei de 150 lei. (vol.I f. 137, 138-141).

Conform raportului de constatare tehnico-stiintifica întocmit la data de 23.09.2008 de Laboratorul de analiza si profil al drogurilor din cadrul Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate Brigada Cluj-Napoca analizele de laborator efectuate în cauza au stabilit ca toate cele 3 comprimate contin ca substanta activa 3,4 - methylenedioxymetamfetamine (MDMA), substanta mentionata ca drog de mare risc în tabelul anexa nr. 2 la Legea nr. 143/2000. vol.I, f. 138-141.

În faza de judecata s-a procedat la audierea în conditiile speciale impuse de art. 862 C.proc.pen., a investigatorului sub acoperire, care a confirmat efectuarea tranzactiei din data de 22.09.2008.

Din investigatiile efectuate si interceptarile convorbirilor telefonice autorizate în cauza a rezultat si faptul ca drogurile provin din Ungaria, fiind procurate prin intermediul unei persoane din Oradea, cunoscuta initial cu porecla «Robert» iar ulterior identificata ca fiind O.R.R.. În cursul acestor convorbiri, inculpatul S.A.S. si numitul O.R.R. fac referire directa atât la procurarea cantitatii de 200 comprimate ecstasy cu loggo-ul « Smiley » cât si la procurarea unei cantitati de comprimate ecstasy cu loggo-ul « Rolex ». vol.I f. 146, 148, vol.II f. 9-10, 19-22, 79-81, 88-90, 95-97, 115-116, 146-147.

Inculpatul S.A.S. a sustinut initial ca nu a comis fapta pentru care a fost cercetat iar în cursul urmaririi penale a refuzat sa dea declaratii cu privire la învinuirea care i-a fost adusa.

În faza de judecata, inculpatul S.A.S. a fost de acord sa fie audiat, recunoscând doar faptul ca în luna noiembrie 2008, în clubul M. a cumparat de la o fata, 4 pastile de ecstasy, pe care le-a consumat împreuna cu C.A., P.M. si V.A. si faptul ca ar fi cumparat hasis de la martorul M.V.G., însa nu si faptul ca i-ar fi dat în schimb pastile ecstasy.

În legatura cu actul de vânzare catre colaboratorul autorizat inculpatul a declarat ca nu îsi aminteste daca la data respectiva a vândut cuiva 3 pastile ecstasy cu loggo-ul « Cross » (Crucea), asadar fara a nega o atare posibilitate. A negat însa inculpatul ca ar fi lasat spre pastrare lui B.S. un numar de 200 pastile ecstasy, afirmând în legatura cu convorbirea telefonica redata la filele 79-80 ale vol. II al dosarului în legatura cu achizitionarea unui numar de „200…” ca nu-si aminteste acea convorbire si ca în acea perioada se ocupa cu achizitionarea de obiecte de îmbracaminte, încercând acreditarea ideii ca era vorba despre achizitionarea unor asemenea obiecte.

Apararea inculpatului a fost considerata total nefondata, fata de continutul convorbirilor telefonice astfel cum au fost transcrise si fata de declaratia martorului B.S. care confirma faptul ca i-au fost lasate spre pastrare 200 comprimate ecstasy si fata de procesele verbale existente la dosar, din care a rezultat ca inculpatul s-a deplasat în mod repetat în Oradea pentru a-si procura drogurile, fiind în legatura infractionala cu numitul O.R.R. si în cuprinsul altor convorbiri telefonice facându-se referiri mai mult sau mai putin explicite la droguri.

Analizând întregul material probator administrat pe parcursul procesului penal, s-a apreciat ca rezulta fara dubiu vinovatia acestui inculpat, fiind evident ca în cursul anului 2008, acesta s-a ocupat cu comercializarea de droguri de mare risc, în speta ecstasy, fiind dovedit faptul ca se bucura de o oarecare””notorietate” în Clubul M., fiind cunoscut ca o persoana care furniza asemenea droguri contracost, fapta comisa fiind una deosebit de grava din perspectiva consecintelor consumului de droguri asupra organismului, în conditiile în care în mod predilect, inculpatul a vândut droguri unor persoane tinere. S-a apreciat ca si cantitatile traficate nu pot fi considerate ca fiind neînsemnate, daca avem în vedere declaratia martorului B.S. si a martorului cu identitate acoperita I.M. care a declarat ca a vazut la inculpat pastile „cu zecile”.

Periculozitatea crescuta a inculpatului a rezultat si din comportamentul adoptat de acesta pe parcursul procesului penal, acesta negând initial orice implicare, pentru ca ulterior sa recunoasca trunchiat starea de fapt prezentata în rechizitoriu.

Mai mult, în referatul de evaluare psiho-sociala întocmit de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Cluj s-a aratat ca inculpatul pare nepasator cu privire la consecintele adverse ale consumului de droguri si considera ca legea româna încrimineaza si sanctioneaza prea sever asemenea fapte.

Totodata, în referat au fost evidentiati factorii de natura a influenta pozitiv situatia inculpatului, dar si aceia care ar putea influenta negativ evolutia sa ulterioara, dintre acestia din urma fiind necesar a fi amintiti lipsa unei calificari profesionale, a unui loc de munca stabil si tendinta de minimalizare a gravitatii faptei comise si a consecintelor negative ale consumului de droguri.

Ca atare, instanta a considerat ca vinovatia inculpatului a fost pe deplin dovedita acesta urmând a raspunde penal pentru fapta sa.

În drept, s-a retinut ca fapta inculpatului S.A.S., care în cursul anului 2008 a vândut si oferit spre consum, mai multor persoane droguri de mare risc, respectiv comprimate „ecstasy" (MDMA), asa cum au fost descrise în starea de fapt, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de droguri, prev. si ped. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen..

La individualizarea judiciara a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului pentru fapta sa, instanta a avut în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., si anume gradul de pericol social al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege si desigur, persoana inculpatului care este infractor primar.

Aceasta ultima împrejurare a fost retinuta în favoarea inculpatului ca circumstanta atenuanta, conform art. 74 lit. a C.pen., sens în care în baza dispozitiilor art. 76 lit. a C.pen. s-a aplicat acestuia o pedeapsa sub limita minima speciala, respectiv pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, cu executare în regim de detentie, deoarece instanta a apreciat ca unicul argument care ar putea justifica alegerea unei alte modalitati de individualizare judiciara a executarii pedepsei, anume faptul ca inculpatul nu are antecedente penale nu este suficient, pentru a considera ca acesta poate fi reeducat si fara executarea pedepsei prin privare de libertate, raportat la atitudinea inculpatului pe tot parcursul procesului penal si gravitatea sporita a faptei comise.

Cu privire la activitatea infractionala a inculpatului P.D.I..

La data de 21 august, D.G.C.C.O.-Brigada Cluj si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism-Biroul Teritorial Cluj, a început cercetarile fata de numitul P.D.I. si alte persoane neidentificate, pentru savârsirea infractiunilor de trafic de droguri prev. si ped. de art.2 alin. 1 si art.2 alin.2 din Legea nr. 143/2000. vol.I f.41-42 iar din actele premergatoare efectuate în cauza au rezultat indicii ca numitul P.D.I. împreuna cu alte persoane, neidentificate, consuma, vinde si ofera spre consum hasis, cannabis, ecstasy si cocaina mai multor tineri de pe raza mun.Cluj-Napoca. (f42)

În cauza a fost autorizata, potrivit dispozitiilor art. 22 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, folosirea unui investigator acoperit si a unui colaborator al acestuia pentru descoperirea faptelor, identificarea tuturor autorilor si obtinerea mijloacelor de proba necesare tragerii la raspundere penala a persoanelor implicate si cumpararea unor cantitati de droguri de la numitul P.D.I. si alte persoane din cercul de suspecti.

În acest context, investigatorul sub acoperire, cu identitatea A.I., prin intermediul colaboratorului sau, cu identitatea M.V. a obtinut de la inc. P.D.I., la data de 21.08.2008, un numar de 6 comprimate MDMA cu loggo-ul « Smiley » (Zâmbaret), în schimbul sumei de 300 lei. vol.I f.44-49, f.51-59, 130, 131-136.

Conform raportului de constatare tehnico-stiintifica întocmit la data de 22.08.2008 de Laboratorul de analiza si profil al drogurilor din cadrul Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate Brigada Cluj-Napoca analizele de laborator efectuate în cauza au stabilit ca toate cele 6 comprimate contin ca substanta activa 3,4 - methylenedioxymetamfetamine (MDMA), substanta mentionata ca drog de mare risc în tabelul anexa nr. 2 la Legea nr. 143/2000. (vol.I, f. 132-136).

În faza de judecata s-a procedat la audierea în conditiile speciale impuse de art. 862 C.proc.pen., a investigatorului sub acoperire, care a confirmat efectuarea tranzactiei din data de 21.08.2008.

S-a invocat de catre inculpat faptul ca toate actele procedurale anterioare acestei tranzactii s-ar fi petrecut în aceeasi zi, 21.08.2009, respectiv: la data de 21.08.2009, ora 11,10-11,25 se întocmeste procesul verbal de efectuare a unor acte premergatoare, la aceeasi data se solicita autorizarea investigatorului sub acoperire si a colaboratorului autorizat, pentru ca la orele 19,45-19,55 sa se întocmeasca procesul verbal privind primirea de la investigatorul acoperit a celor 6 comprimate ecstasy, ceea ce înseamna ca tranzactia s-ar fi petrecut undeva în intervalul 11,25 si 19,45.

S-a considerat ca argumentele invocate în sensul ca s-ar impune înlaturarea ca mijloace de proba a proceselor verbale în discutie este neavenita, acestea fiind întocmite cu respectarea cerintelor legale, iar despre faptul ca exista posibilitatea ca, savârsirea acestui act material sa fi fost provocat, acest lucru nu poate fi stabilit în lipsa declaratiei de recunoastere data de inculpat. Oricum, ceea ce este cert este faptul ca inculpatul a vândut acele comprimate în data respectiva, probabil în intervalul orar stabilit, fiind cunoscut faptul ca în cazul infractiunilor de natura celor supuse judecatii, desfasurarea fazei de urmarire penala presupune o deosebita celeritate, iar investigatorul sub acoperire a confirmat în fata instantei efectuarea tranzactiei în data de 21.08.2008.

Din investigatiile efectuate si interceptarile convorbirilor telefonice autorizate în cauza a rezultat si faptul ca inculpatul P.D.I., discuta cu diferite persoane despre droguri, utilizând un limbaj codat, respectiv referindu-se la comprimate ecstasy cu loggo-ul «Smiley», sub denumirea de «CD-uri», «discuri », « Zâmbaret ». vol.II, f. 197-198, 227, 230-231.

Martorul B.S. a precizat în completarea denuntului sau la data de 14.11.2008 ca, în cursul anului 2008, l-a cunoscut si pe inculpatul P.D., zis „P.", despre care cunoaste ca este consumator de droguri. (Vol.I, f.155), pentru ca ulterior, la data de 10.03.2009 sa precizeze ca aceste afirmatii nu sunt reale, pozitie pe care si-a mentinut-o si cu ocazia audierii sale în fata instantei. Oricum, declaratia acestui martor viza consumul de hasis, în denuntul sau nefacându-se vorbire despre traficul de droguri de mare risc, în speta pastile ecstasy.

Martora T.L.L. a declarat ca, în toamna anului 2008, a aflat ca inculpatul P.D.I. si inculpatul S.A.S., se ocupa cu vânzarea de droguri, respectiv comprimate ecstasy MDMA si ca, în toamna anului 2008, a aflat ca acestia procura din Ungaria comprimate ecstasy, pe care le vînd în România cu suma de 50 lei per bucata, si a aratat ca inculpatul P.D.I. i-a oferit si ei astfel de comprimate la pretul cu care le cumpara din Ungaria. Vol.I f. 158-159. A mai aratat martora ca prietena inculpatului „Iza” i-a relatat ca a fost cu acesta în clubul M. unde a consumat o pastila de ecstasy pe care inculpatul i-ar fi pus-o la dispozitie.

În faza de judecata martora T.L.L. a revenit asupra acestor declaratii afirmând ca a fumat cu inculpatii doar tigari normale si ca în realitate, ar fi spus politistilor ca banuieste ca inculpatul P.D.I. merge la Budapesta dupa parfumuri si ochelari, deoarece s-ar ocupa cu comercializarea unor asemenea obiecte si nu este reala afirmatia referitoare la prietena inculpatului pe nume Iza.

Martora a sustinut ca nu a citit declaratia data în faza de urmarire penala, ci doar a semnat-o, însa acestea sunt simple afirmatii ale martorei, nesustinute de vreun mijloc de proba câta vreme din cuprinsul declaratiei rezulta ca semnarea declaratiei s-a facut dupa citirea sa, iar martora nu a precizat ca ar fi fost constrânsa sa o semneze. În plus, referirile la activitatile inculpatului P.D.I. care ar aduce din Ungaria parfumuri si tricouri, apar ca fiind total nesincere si facute evident cu intentia de a-l disculpa pe inculpat, câta vreme martora, anterior nu a facut vorbire despre aceste împrejurari, iar audierea sa a privit activitatile legate de traficul de droguri desfasurat de inculpat, martora relatând chestiuni despre care organele de politie nu aveau cum sa aiba cunostinta.

Martora P.R.C. a declarat în faza de urmarire penala ca, în luna decembrie 2007, a aflat de la inculpatul P.D.I., care se gasea la acea data în insula Teneriffe, ca acesta consuma din curiozitate, substante care îi dau o stare de euforie.

De asemenea, martora a aratat ca, într-o seara din luna august 2008, în timp ce se afla la domiciliul inculpatului P.D.I., dupa o convorbire telefonica pe care acesta a purtat-o cu martorul B.S., inculpatul s-a ridicat din pat si a luat dintr-o cana mai multe comprimate de culoare alba care aveau stantate loggo-ul « Smiley » si a iesit din bloc, plecând împreuna cu martorul B.S.. Martora a mai aratat ca întrebându-l pe inculpatul P.D.I., la revenirea acestuia, daca se ocupa cu vânzarea de droguri, acesta i-a spus ca acele comprimate sunt medicamente care provoaca o stare de euforie si le-a dat martorului B.S., deoarece trebuie sa îsi « recupereze » o datorie.

Totodata, martora a precizat ca a înteles în cursul discutiei telefonice purtate de catre inculpatul P.D.I. cu martorul B.S., ca pretul unui comprimat este de « 5 foi ». Martora a confirmat si relatiile de prietenie dintre inculpatul P.D.I. si inculpatul S.A.S., aratând ca acestia fumau împreuna tigari confectionate manual « pentru a dormi linistit» sau « pentru a dormi bine ». vol. I, f. 170-171.

Cu ocazia audierii sale în faza de judecata martora si-a mentinut declaratiile anterioare, sens în care a declarat ca este reala împrejurarea descrisa anterior referitoare la faptul ca inculpatul P.D.I. ar fi vândut martorului B.S. mai multe comprimate de culoare alba cu loggo-ul smiley si ca, în cana de unde inculpatul luase pastilele mai ramasesera câteva bucati cu acelasi semn distinctiv. A mai aratat martora ca obisnuiau sa se întâlneasca si cu inculpatul S.A.S., când cei doi inculpati fumau împreuna tigari confectionate artizanal, despre care martora a mentionat ca ar contine marijuana si hasis si ca într-o împrejurare, aflându-se într-un club, inculpatul le-ar fi oferit atât ei cât si martorei T.L.L. câte o pastila ecstasy, pe care au consumat-o.

S-a avansat pe parcursul judecarii cauzei, ideea ca aceasta martora ar fi dat declaratii nesincere, datorita faptului ca ar dori sa se razbune pe inculpatul P.D.I., care ar fi parasit-o pentru o alta fata, respectiv pentru martora P.I.

În conditiile în care martora a fost constanta în declaratii, referindu-se la aproximativ aceleasi împrejurari atât cu ocazia audierii sale în faza de urmarire penala cât si în faza de judecata, s-a apreciat credibila marturia acesteia, neexistând argumente convingatoare care sa sustina teza unei razbunari din partea acesteia, martora precizând ca a acceptat situatia, iar pe de alta parte a rezultat existenta unei legaturi ilicite între cei doi inculpati pe de o parte, si între inculpatul P.D.I. si martorul B.S. pe de alta parte.

Martorul audiat sub identitatea « P.M. » a aratat în faza de urmarire penala ca a aflat de la inculpatul S.A.S. si ca inculpatul P.D.I., zis « Pina », a cumparat droguri de mare risc, respectiv pastile ecstasy si ca uneori finanta cumpararea drogurilor care proveneau din Ungaria, sau mai precis din Budapesta. Vol.I, f. 174-175.

În faza de judecata, acest martor a confirmat ca a auzit despre acest inculpat de la alte persoane cum ca s-ar ocupa cu traficul de droguri si ca ar finanta cumpararea de droguri din strainatate.

Învinuitul M.B.A. a fost audiat initial în calitate de martor. Cu aceasta ocazie, a declarat ca în cursul lunilor septembrie - decembrie 2008 si ulterior în ianuarie - februarie 2009, a cumparat de la inculpatul P.D.I., în repetate rânduri, comprimate ecstasy MDMA cu loggo-ul «Crucea Celtica » si « Smiley » la pretul de 50 lei per bucata. Având în vedere cele declarate, M.B.A. a fost pus ulterior sub învinuire pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000. Si cu aceasta ocazie, a recunoscut ca în cursul lunilor septembrie - decembrie 2008, pe fondul unor probleme emotionale, a cumparat de la inculpatul P.D.I., de 3 sau 4 ori, câte 2 comprimate ecstasy MDMA la pretul de 50 lei per bucata. Învinuitul a revenit partial asupra declaratiei date în calitate de martor, precizând ca în cursul anului 2009 nu a mai cumparat droguri de la inculpatul P.D.I. Vol. I f. 160, 231.

În faza de judecata nu a fost posibila audierea acestui martor, deoarece a plecat în strainatate pentru o perioada nedeterminata, sens în care instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 327 al. 3 C.proc.pen., urmând a avea în vedere depozitia acestuia la solutionarea cauzei.

Inculpatul P.D.I. a sustinut initial ca nu a comis fapta pentru care a fost cercetat iar în cursul urmaririi penale a refuzat sa dea declaratii cu privire la învinuirea care i-a fost adusa. Singurele declaratii, date de catre inculpatul P.D.I. au fost în sensul ca îl cunoaste pe martorul B.S. si pe martora T.L.L. si posibil, pe învinuitul M.B.A.. Vol.I, f. 186-187, 189, 196-199.

Cu ocazia audierii sale în faza de judecata, inculpatul P.D.I. a declarat ca l-a cunoscut pe martorul M.B.A. în luna iulie 2008, ocazie cu care acesta l-a întrebat daca nu îi poate procura comprimate ecstasy, context în care stiind ca se vând asemenea pastile în Clubul M., i-a sugerat martorului sa îsi cumpere. Cum martorul avea retineri în a efectua acest demers, inculpatul P.D.I. a afirmat ca a cumparat pentru martor de doua ori, în împrejurari diferite, în luna septembrie 2008, câte doua pastile ecstasy de la o persoana din toaleta clubului M..

Inculpatul P.D.I. a negat ca ar fi vândut vreunei persoane la data de 21.08.2008 un numar de 6 comprimat de ecstasy.

Fiind întrebat în legatura cu continutul anumitor convorbiri telefonice inculpatul P.D.I. a sustinut ca se refera la faptul ca, fiind plecat mai mult timp în strainatate cumpara diverse produse, gen tricouri, ciocolate ori parfumuri pe care le comercializa în tara iar în legatura cu o convorbire telefonica din data de 27.09.2008 cu martorul M.B.A. în care se vorbeste despre discuri „din acela zâmbaret” a sustinut ca martorul intentiona sa cumpere discuri fiind D.J. Instanta a considerat dimpotriva, ca inculpatul P.D.I. folosea în discutiile cu posibilii clienti un limbaj codificat. În legatura cu asa numita ocupatie a inculpatului care comercializa droguri , s-a apreciat ca nu este reala aceasta împrejurare, în conditiile în care martora P.I., actuala prietena a inculpatului P.D.I. a precizat ca din momentul în care a debutat relatia lor, respectiv septembrie 2008, acesta nu a mai efectuat iesiri în strainatate, dimpotriva îsi asigura existenta în alt mod, diversele referiri la obiecte de îmbracaminte, ciocolata ori parfumuri sau discuri, fiind de fapt, limbajul codificat utilizat de inculpat si interlocutorii sai.

Este interesanta sustinerea inculpatului P.D.I. din faza cercetarii judecatoresti, în sensul ca nu frecventa Clubul M. si ca a fost în acest local de doar 2-3 ori, în conditiile în care stia locul unde se comercializau drogurile si aproape în fiecare ocazie în care s-a aflat acolo a afirmat ca a cumparat droguri pentru martorul M.B.A.. Mai mult, a afirmat inculpatul ca aceste doua cumparari pentru martorul sus amintit, s-au petrecut în cursul lunii septembrie 2008, desi exista o înregistrare a unei convorbiri telefonice din data de 08.10.2008 din care rezulta ca în data respectiva inculpatul intentiona sa mearga în acelasi club M.. Aceasta în conditiile în care martora P.I. a afirmat ca relatia lor a debutat în urma unei întâlniri, tot în Clubul M., dar ca dupa acest moment inculpatul P.D.I. nu a mai mers în acest club, deoarece obisnuia ca dupa munca, sa vina acasa, mai ales ca din luna septembrie 2008 au locuit împreuna.

Rezulta astfel mai mult de doua împrejurari în care inculpatul s-a aflat în Clubul M., iar despre relatia cu martorul M.B.A., s-a constatat ca în realitate inculpatul îi furniza droguri, asemenea lui B.S..

Astfel, instanta a retinut în sarcina inculpatului P.D.I. urmatoarele acte materiale: vânzarea catre colaboratorul autorizat a unui numar de 6 pastile ecstasy, vânzarea mai multor comprimate catre martorul B.S. si vânzarea în mod repetat catre martorul M.B.A. a unui numar de circa 8 pastile.

S-a apreciat de catre inculpat ca în conditiile în care cantitatea traficata si dovedita este redusa, se impune achitarea sa conform art. 10 lit. b1 C.pen., fapta fiind lipsita de gradul de pericol social la unei infractiuni.

Probabil, din punctul sau de vedere, cantitatile traficate nu sunt consistente, însa legiuitorul nu a conditionat retinerea acestei infractiuni de o anumita cantitate care sa fie traficata, iar acele câteva pastile au generat sau întretinut dependenta unor persoane tinere, fiind cunoscute efectele dezastruoase ale consumului de droguri de mare risc asupra sanatatii. Oricum, martora P.R. a vazut la inculpat în locuinta mai multe pastile iar numarul celor vândute colaboratorului într-o singura ocazie nu este nesemnificativ.

Pentru aceste considerente, s-a apreciat ca solutia de achitare nu se justifica, fapta comisa nu numai ca prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, dar reliefeaza o gravitate sporita, motiv pentru care inculpatul urmeaza a raspunde penal.

În drept, s-a retinut ca fapta inculpatului P.D.I., care în cursul anului 2008 a vândut si oferit spre consum, mai multor persoane droguri de mare risc, respectiv comprimate „ecstasy" (MDMA), asa cum au fost descrise în starea de fapt, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de droguri, prev. si ped. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen..

La individualizarea judiciara a pedepsei aplicata inculpatului pentru fapta sa, instanta a avut în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., si anume gradul de pericol social al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege si desigur, persoana inculpatului care este infractor primar.

Aceasta ultima împrejurare a fost retinuta în favoarea inculpatului ca circumstanta atenuanta, conform art. 74 lit. a C.pen., sens în care în baza dispozitiilor art. 76 lit. a C.pen. s-a aplicat acestuia o pedeapsa sub limita minima speciala, respectiv pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare în regim de detentie, deoarece instanta a apreciat ca raportat la concluziile retinute în referatul de evaluare psiho-sociala întocmit de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Cluj conform carora neconstientizarea deplina a consecintelor faptelor sale si a efectelor negative asupra celorlalti la care se adauga minimalizarea responsabilitatii pentru acuzatiile care i se aduc, constituie factori de risc pentru conduita sociala viitoare a inculpatului, reeducarea sa nu este posibila prin aplicarea unei pedepse cu suspendare conditionata ori suspendare sub supraveghere.

În baza art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000 si art. 65 al. 2 C.pen. s-a aplicat inculpatilor pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., pe o perioada de 4 ani începând cu data terminarii executarii pedepsei.

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatilor drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data ramânerii definitive a prezentei hotarâri si pâna la terminarea executarii pedepsei.

În baza art. 350 C.proc.pen. s-a mentinut starea de arest a inculpatilor si în baza art. 88 C.pen. s-a dedus din durata pedepselor aplicate acestora timpul retinerii si al arestului preventiv, începând cu data de 11.03.2009 la zi.

În temeiul art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantitatii de 1,0 grame pulbere continând MDMA, ramasa neconsumata în urma analizelor de laborator.

În temeiul art. 18 al. 1 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate.

În temeiul art. 17 al. 2 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea speciala de la inculpatul S.A.S. a sumei de 300 lei si de la inculpatul P.D.I. a sumei de 80 lei, obtinute ca urmare a savârsirii prezentelor infractiuni.

În baza art.191 C.pr.pen. au fost obligati inculpatii sa plateasca statului cheltuieli judiciare în suma de 1600 lei, fiecare.

Împotriva solutiei instantei de fond au declarat apel inculpatii P.D.I. si S.A.S.

Prin motivele scrise si orale aparatorul inculpatului P.D.I. a solicitat în principal admiterea caii de atac promovate, desfiintarea sentintei si restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmaririi penale, apreciind ca s-au încalcat dispozitiile referitoare la sesizarea instantei, fiind incident textul art.332 alin.2 C.proc.pen. Sesizarea tribunalului nu a fost realizata în mod legal deoarece rechizitoriul trebuia sa cuprinda datele înserate în art.263 C.proc.pen. respectiv în acesta nu au fost mentionate în mod concret modalitatea de savârsire a infractiunii, respectiv daca a fost continuata sau nu, câte acte materiale o compuneau, data fiecarui act material, care sunt persoanele carora inculpatul le-a vândut sau oferit droguri, în sinteza critica vizând nerespectarea art.317 C.proc.pen., ce atrage nulitatea actului de sesizare, care nu poate fi înlaturata în nici un mod. Aparatorul inculpatului P.D.I. a aratat ca solicita a se constata nulitatea relativa a rezolutiei de începere a urmaririi penale si a procesului verbal de aducere la cunostinta a învinuirii, întrucât inculpatului P.D.I. nu i s-a adus la cunostinta învinuirea, înainte de a i se lua prima declaratie, încalcându-se astfel prevederile art.6 alin.3 si art.70 alin.2 C.proc.pen.si ale art.6 paragraf 3 din CEDO. Prin aceasta activitate a procurorului, inculpatului P.D.I. i s-a produs o vatamare constând în încalcarea dreptului la aparare, deoarece în lipsa unei învinuiri concrete, apararea este ineficienta si inexacta. Pentru aceste motive, se impune restituirea cauzei la DIICOT Cluj în vederea refacerii urmaririi penale.

În subsidiar, solicita a se înlatura din continutul infractiunii continuate de trafic de droguri de mare risc, a actiunii privind vânzarea catre colaboratorul autorizat a 6 pastile ecstasy, a actiunii privind vânzarea mai multor comprimate ecstasy catre martorul B.S. si a celor doua acte materiale de procurare de acelasi tip de comprimate pentru martorul M.B.A., afirmativ comise în lunile octombrie-decembrie 2008, urmând a se retine în sarcina inculpatului doar doua acte materiale de cumparare pentru martorul M.B.A., a câte doua comprimate ecstasy, actiuni savârsite în cursul lunii septembrie 2008, pentru care solicita sa se dispuna în baza art.11 pct.2 lit.a si art.10 lit.b1 C.proc.pen.achitarea acestuia pe motiv ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

În al treilea rând, daca se va aprecia ca inculpatul se face vinovat de savârsirea infractiunii dedusa judecatii apreciaza ca reeducarea sa este posibila si prin suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate de catre instanta de fond, conform art.861 C.pen.

Nu în ultimul rând aparatorul inculpatului P.D.I. a învederat faptul ca procesul verbal care atesta vânzarea de catre inculpat catre colaboratorul autorizat a sase comprimate ecstasy, de la fila 130 vol.I u.p.este lovit de nulitate absoluta întrucât a fost întocmit cu încalcarea dispozitiilor relative la competenta dupa materie, consecinta fiind anularea tuturor actelor subsecvente. Arata ca legea impune ca urmarirea penala în cazul infractiunii de trafic de droguri sa fie efectuata de procuror, care poate doar prin delegare sa-si degreveze activitatea de urmarire penala. În lipsa unei asemenea delegari, s-au încalcat normele de competenta ceea ce impune constatarea nulitatii absolute, a actelor întocmite de lucratorul de politie de la B.C.C.O.T. Cluj.

În speta, s-a dat o ordonanta de delegare din care rezulta ca printre activitatile care au fost delegate si care pot fi efectuate de catre politisti nu se regaseste si cumpararea efectiva de droguri de la investigatorul sub acoperire, activitate ce trebuia realizata de catre procuror. Din cuprinsul procesului verbal nu rezulta data si ora cumpararii celor 6 pastile ecstasy, proba nefiind astfel valida, urmând a fi înlaturata.

Prin motivele scrise si orale de apel, aparatorul inculpatului S.A.S. solicita admiterea caii de atac promovate, retinerea unui efect mai larg circumstantelor atenuante vizate de art.74 C.pen. si ca o consecinta, reducerea pedepsei si mai mult sub minimul special prevazut de lege, dispunând totodata suspendarea sub supraveghere a sanctiunii conform art.86/1 C.pen.

Arata ca probatiunea care sta la baza stabilirii vinovatiei inculpatului nu este certa, indubitabila astfel ca din cei zece martori propusi prin rechizitoriul parchetului în defavoarea inculpatului, numai patru confirma savârsirea faptei de catre apelant.

Curtea examinând apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate ajunge la urmatoarele constatari:

Conform art.1 din Codul de procedura penala român, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp si în mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savârsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor precum si la educarea cetatenilor în spiritul legii.

Pentru aceasta, procesul penal se desfasoara atât în cursul urmaririi penale cât si în cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege.

În desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si împrejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.

Legea obliga organele de urmarire penala si instantele de judecata sa aiba rol activ si pe întreg cursul procesului penal sa respecte dreptul de aparare garantat de stat învinuitului, inculpatului si celorlalte parti, în procesul penal.

Orice persoana, bucurându-se de prezumtia de nevinovatie, este considerata nevinovata pâna la stabilirea vinovatiei sale, printr-o hotarâre penala definitiva. Învinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia.

Vinovatia nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrarii acestora revenind organului de urmarire penala si instantei judecatoresti.

Probele trebuie sa fie concludente si utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte sa creeze macar presupunerea rezonabila ca ceea ce probeaza corespunde adevarului.

Raportând apelurile inculpatilor, motivele invocate, la actele si probele din dosar, la modul de administrare, prin prisma principiilor procesual penale enumerate, curtea constata ca acestea sunt fondate dar pentru alte considerente decât cele invocate de inculpati.

Inculpatul P.D.I. a sustinut initial ca nu a comis fapta pentru care a fost trimis în judecata, iar în cursul urmaririi penale a refuzat sa dea declaratii referitor la învinuirea adusa. Singurele declaratii, date de catre inculpatul P.D.I. au fost în sensul ca îl cunoaste pe martorul B.S. si pe martora T.L.L. si posibil pe martorul M.B.A. În fata instantei de judecata, inculpatul P.D.I. a precizat ca l-a cunoscut pe martorul M.B.A.în luna iulie 2008, ocazie cu care acesta l-a întrebat daca nu-i poate procura pastile ecstasy, context în care cunoscând ca se vând asemenea comprimate în Clubul M. din Cluj, i-a sugerat martorului sa-i achizitioneze din acel loc. Cum martorul M.B.A.avea retineri în a efectua acest demers, inculpatul P.D.I.a afirmat ca a cumparat pentru acest martor de doua ori, în împrejurari diferite, în luna septembrie 2008, câte doua pastile ecstasy de la o persoana necunoscuta, în toaleta Clubului M..

Apelantul P.D.I. a negat ca ar fi vândut vreunei persoane la data de 21.08.2008, sase comprimate ecstasy.

Inculpatilor li s-a respectat dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil prin respectarea principiului egalitatii de arme, promovat de CEDO. Astfel, cu privire la acest principiu, CEDO precizeaza ca „exigenta egalitatii armelor, în sensul unui echilibru just între parti, implica obligatia de a oferi fiecarei parti o posibilitate rezonabila de a-si prezenta cauza, inclusiv probele, în conditii care sa nu o plaseze într-o situatie de dezavantaj net în comparatie cu adversarul sau. Obligatia de a veghea în fiecare caz la respectarea conditiilor unui proces echitabil revine autoritatilor nationale”. (a se vedea hotarârea nr.27 din oct.1993 Dombo Beheer Bv versus Olanda).

Mai mult, aceeasi Curte, a statuat obligativitatea comunicarii pieselor dosarului, „în masura în care presupune un proces echitabil si în contradictorialitate”. (hotarârea din 24 februarie 1994 Bendenoun versus Franta). De asemenea, „respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile strânse de procuror” (a se vedea hotarârea CEDO Edwards versus Marea Britanie din 16 dec.1992).

Ca atare, garantiile cu privire la un proces echitabil au fost respectate, atât din perspectiva dreptului intern cât si al disp.art.5 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, astfel ca nu se poate retine vreo cauza de nulitate absoluta, dintre cele prevazute de art.197 alin.2 C.proc.pen.

Având în vedere criticile aduse de inculpati hotarârii tribunalului, instanta de apel tinând cont de efectul devolutiv al caii de atac promovate, a efectuat o noua judecata în fond a cauzei prin reexaminarea probatoriului deja administrat.

Potrivit art. 345 al.1 Cod pr.penala, asupra invinuirii aduse inculpatului, instanta hotaraste prin sentinta, pronuntând dupa caz condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal.

Art. 345 al.2 din acelasi Cod, precizeaza ca solutia de condamnare a inculpatilor se pronunta numai daca instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savirsita de acestia.

Din economia acestor texte de lege, rezulta, cu claritate, ca instanta de judecata pronunta condamnarea inculpatilor numai in situatia in care probele strinse in cursul urmaririi penale si verificate in cursul cercetarii judecatoresti, dovedesc in mod cert, printre altele, ca fapta a fost savirsita de inculpati.

Potrivit art. 200 din Codul de procedura penala, „urmarirea penala are ca obiect stringerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.

Art. 289 Cod pr.penala dispune ca „ judecata cauzei se face in fata instantei constituita potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu”.

Astfel, probele strinse in cursul urmaririi penale servesc numai ca temei pentru trimiterea in judecata.

Pentru a servi drept temei de condamnare, probele strânse in cursul urmaririi penale trebuie verificate în activitatea de judecata de catre instanta, in sedinta publica in mod nemijlocit, oral si în contradictoriu.

Numai dupa verificarea efectuata, in aceste conditii, instanta poate retine motivat, ca exprima adevarul, fie probele de la urmarire penala, fie cele administrate in cursul judecatii.

Pe de alta parte, in raport de dispozitiile art. 62, 63 Cod pr.penala, cu referire la art. 1, art. 200, art. 289 Cod pr.penala , hotarârea prin care se solutioneaza cauza penala dedusa judecatii trebuie sa apara ca o concluzie, sustinuta de materialul probator administrat in dosar, constituind un lant deductiv , fara discontinuitate.

Ori, în cauza, probele strânse in cursul urmaririi penale si care au servit drept temei de trimitere in judecata, precum si cele administrate în faza judecatii, dovedesc, în mod cert, ca autorii infractiunilor de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. sunt inculpatii si ca faptele au existat în realitate.

Nu se impune restituirea cauzei la DIICOT Cluj pentru refacerea urmaririi penale întrucât în speta nu au fost încalcate dispozitiile privind sesizarea instantei înscrise în art.263 C.proc.pen. Actul de sesizare cuprinde toate mentiunile necesare unei juste si temeinice investiri a instantelor de judecata aratând cine sunt autorii faptelor, probele pe care se sprijina învinuirea adusa, încadrarea juridica, precizându-se ca este vorba de o infractiune continuata, indicându-se si perioada infractionala.

Nu se poate constata nulitatea relativa a rezolutiei de începere a urmaririi penale si nici a procesului verbal de aducere la cunostinta a învinuirii pentru inculpatul P.D.I. deoarece asa cum rezulta din declaratia de la fila 197 vol.I u.p. din data de 11 martie 2009, acestuia i s-a adus la cunostinta împrejurarea ca are dreptul de a nu da nici o declaratie si dreptul de a fi asistat de un aparator ales sau din oficiu, fapta comisa si încadrarea juridica, fiindu-i atrasa atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit si împotriva sa. În aceste circumstante, inculpatul a aratat ca nu recunoaste învinuirea adusa, nu are alte declaratii de facut, iar depozitia sa a fost semnata atât de procuror cât si de aparatorul sau.

Mai mult, la data de 12 martie 2009 aceluiasi inculpat P.D.I. în prezenta aparatorului ales i s-au adus din nou la cunostinta aceleasi drepturi procesuale iar inculpatul a precizat ca a luat la cunostinta ca împotriva lui a fost pusa în miscare actiunea penala pentru comiterea infractiunii de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 alin.1 si 2 din Legea 143/2000, însa în continuare arata ca nu doreste sa faca nici o declaratie cu privire la învinuirea ce i se aduce.

S-a sustinut de catre aparatorul ales al inculpatului P.D.I. ca si procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala este lovit de nulitate absoluta întrucât nu cuprinde nici o referire la forma continuata a infractiunii. Verificându-se continutul acestuia de la fila 249 u.p., vol.I se constata ca procurorul a inserat expres încadrarea în drept a infractiunii, denumirea acesteia precum si forma continuata, astfel ca nici aceasta aparare a inculpatului nu este reala.

Practica judiciara si doctrina au statuat ca „daca în cursul urmaririi penale se comite vreo încalcare a dispozitiilor procedurale sanctionabila cu nulitatea relativa, iar inculpatul sau aparatorul sau iau cunostinta de aceasta (prin încalcare întelegându-se fie aplicarea gresita a legii de procedura, fie o neaplicare) - cazul în speta – nu exista nulitate câta vreme inculpatul sau avocatul sau nu au adus la cunostinta organului de urmarire penala neregularitatea procedurala observata si nu au cerut la momentul respectiv, aplicarea legii în mod corect”.

Aceasta neaplicare a dispozitiilor procesuale nu a fost invocata de aparatorul ales al inculpatului P.D.I. în fata procurorului desi a fost prezent la efectuarea acelor acte si nici în fata Tribunalului Cluj la primul termen de judecata cu procedura completa fata de toate partile la 22 mai 2009 si nici ulterior pe parcursul cercetarii judecatoresti pâna la închiderea dezbaterilor.

Nulitatile invocate de aparatorul inculpatului P.D.I. referitoare la nelegala sesizare a instantei constând în nerespectarea disp.art.263 C.proc.pen., art.253 C.proc.pen., si ca atare încalcarea dreptului la aparare vizeaza o nulitate relativa, pentru ca nu este expres prevazuta între cazurile enumerate limitativ de legiuitor în dispozitiile art.197 alin.2 C.proc.pen.

Ca atare, nulitatea invocata pentru prima data în apel, fiind relativa, a fost acoperita prin administrarea de catre prima instanta si cea de apel atât a probelor în acuzare, cât si a celor în aparare, solicitate de inculpat, nefiind justificata restituirea cauzei la procuror.

Institutia prezentarii materialului de urmarire penala ofera inculpatului posibilitatea de a lua cunostinta de probele existente la dosar si de a-si organiza apararea. În acelasi timp, ofera inculpatului posibilitatea constatarii unor eventuale lipsuri în ceea ce priveste caracterul complet al urmaririi penale. În speta de fata, procurorul a prezentat materialul de urmarire penala inculpatului P.D.I. la 19 mai 2009 în prezenta aparatorului ales. Inculpatul a declarat ca nu are alte cereri de formulat si nu doreste sa i se ia declaratii suplimentare. Inculpatului i s-a adus la cunostinta încadrarea juridica, facându-se referire la infractiunea de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 alin.1 si 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 C.pen., inculpatul fiind trimis în judecata pentru aceasta infractiune. Sub acest aspect, Înalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca „în situatia în care cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, organul de urmarire penala ar omite sa se refere la vreo infractiune pentru care a fost pusa în miscare actiunea penala si pentru care inculpatul a fost trimis în judecata – ceea ce nu este cazul în speta – sanctiunea ce poate interveni este nulitatea relativa, deoarece omisiunea poate fi îndreptata de catre instanta, asigurându-i inculpatului posibilitatea sa ia cunostinta de actele si lucrarile dosarului, iar inculpatul poate atât la primul termen de judecata, cât si pe parcursul cercetarii judecatoresti sa formuleze cereri noi si sa propuna noi probe în aparare.

Inculpatul P.D.I., a fost asistat de acelasi aparator ales, atât în faza de urmarire penala cât si în cea de cercetare judecatoreasca, având astfel posibiltiatea sa propuna probe noi pe care le aprecia ca fiind utile în aparare, nefiind justificata astfel restituirea cauzei la procuror pentru refacererea urmaririi penale.

În practica judiciara nu a fost considerat ca temei de restituire a cauzei la procuror si faptul ca învinuitului nu i s-a adus la cunostinta înainte de a i se lua prima declaratie, dreptul de a fi asistat de un aparator.

Înalta Curte de Casatie si Justitie precizeaza ca „atâta timp cât dispozitiile art.6 alin.5 C.proc.pen., potrivit carora organul judiciar are obligatia sa încunostiinteze pe învinuit sau inculpat despre dreptul de a fi asistat de un aparator, nu sunt prevazute sub sanctiunea unei nulitati exprese, neîndeplinirea acestei obligatii, în cazul în care a cauzat o vatamare, este sanctionata cu nulitatea relativa. Chiar daca ne-am afla în prezenta unei nulitati absolute, este de observat ca refacerea actelor procesuale afectate de nulitate absoluta, este, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege, de competenta instantei care a constatat nulitatea. În fine, restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale numai pentru ca organul de urmarire penala a omis sa încunostiinteze inculpatul ca are dreptul la asistenta juridica, ar fi expresia unui formalism excesiv si inutil, atâta timp cât procurorul nu ar putea sa faca altceva, decât sa aduca la cunostinta inculpatului acest drept, sa îi ia o noua declaratie si sa reitereze actele de urmarire deja efectuate, la care de altfel inculpatul a fost asistat de avocat.

Solutia de restituire a cauzei la procuror pentru nerespectarea dispozitiilor privind asistarea învinuitului sau inculpatului de catre avocat, ar trebui sa fie limitata doar la acele cauze în care întreaga urmarire a fost desfasurata fara asigurarea asistentei juridice, si nu doar luarea unei declaratii, care ar putea fi lipsita de eficienta, de altfel, în baza dispozitiilor art.64 alin.2 C.proc.pen. – ca mijloc de proba obtinut în mod ilegal”.

Actele si lucrarile dosarului pun în evidenta respectarea de catre procuror atât a disp.art.263 cât si a disp.art.253 C.proc.pen., a art.70 si art.6 alin. 3 C.proc.pen., rechizitoriul si procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala învederând cine sunt autorii infractiunilor, descrierea faptelor, a perioadei infractionale, caracterul continuat al acestora, încadrarea juridica, probele pe care se sprijina acuzarea. De asemenea, inculpatii au fost informati înainte de audiere despre faptele care formeaza obiectul cauzei, încadrarea juridica a acestora, dreptul de a avea un aparator, precum si cel de a nu face nici o declaratie. Aceasta informare nu echivaleaza cu aplicarea în dreptul intern a prevederilor art.6 paragraf 1 lit.a din Conventia Europeana, nefiind vorba de o informare detaliata cu privire la natura si cauza acuzatiei penale, fata de stadiul procesului penal în care este îndeplinit actul, fiind doar o garantie a respectarii dreptului la aparare specifica legislatiei nationale. (f.197, vol.I u.p., f.249 vol.I u.p.si f.250 – 260), respectata întrutotul în prezenta cauza.

Nici solicitarea de restituire a cauzei la DIICOT pentru încalcarea normelor referitoare la competenta materiala, nu este fondata, la dosar fiind depuse la filele 129 si 130 vol.I u.p.toate materialele doveditoare, necesare, pentru reliefarea caracterului legal al delegarii lucratorilor BCCOT la efectuarea anumitor acte procesuale necesare solutionarii cauzei. Dispozitiile legale, practica si doctrina învedereaza ca „atunci când unele acte de cercetare penala, care nu sufera întârziere sunt efectuate de lucratorii de politie, în baza delegarii date de procuror, nu poate opera cazul de nulitate întemeiat pe necompetenta organului de urmarire penala, deoarece legea îngaduie aceasta procedura, atunci când exista urgenta”. De asemenea, o data ce, în temeiul art.217 alin.ultim C.proc.pen., unele acte pot fi efectuate de organele de cercetare penala pe baza delegatiei date de procuror, nu se poate pretinde în caile de atac ca urmarirea penala a fost efectuata de un organ de urmarire penala necompetent. Practica judiciara este unanima în a accepta ca „cu exceptia punerii în miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, încuviintarea de probatorii, dispunerea celorlalte acte sau masuri procesuale (art.132 alin.ultim C.proc.pen.) care sunt de competenta procurorului, pentru restul activitatilor procesuale, procurorul poate delega efectuarea lor de catre organele de cercetare penala”.

Fata de prevederile din art.197 alin.2 C.proc.pen., potrivit carora dispozitiile relative la competenta dupa materie sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii care nu poate fi înlaturata în nici un mod, putând fi invocata în orice stadiu al procesului si chiar luându-se în considerare din oficiu, se impune a se constata ca atât urmarirea penala cât si judecata, nu au avut loc cu vreo încalcare a legii, iar actele de procedura efectuate sunt valide din punct de vedere material.

Astfel, potrivit art.332 C.proc.pen.când se constata, înainte de terminarea cercetarii judecatoresti, ca în cauza supusa judecatii s-au efectuat acte de cercetare penala de catre un alt organ decât cel competent, instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului; cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc dupa începerea dezbaterilor.

Ca atare, în aceasta situatie, ne aflam într-un caz în care legiuitorul deroga de la trasaturile nulitatii absolute cu care este sanctionata încalcarea normelor referitoare la competenta materiala, în sensul ca nulitatea nu poate fi invocata decât pâna la începerea dezbaterilor în fata primei instante. Bineînteles, aceasta nulitate absoluta poate fi ridicata si în caile de atac, ea constituind de altfel si motiv de recurs, însa numai în conditiile în care a fost invocata la prima instanta înainte de terminarea cercetarii judecatoresti, iar instanta a respins cererea de restituirea cauzei la parchet.

În cauza, aceasta exceptie a fost formulata pentru prima data cu ocazia dezbaterilor asupra apelului, la 17 februarie 2010, situatie în raport de care Curtea constata ca, nulitatea absoluta, daca ar fi existat, ceea ce nu este cazul în speta, s-ar fi acoperit prin vointa legii, conform art.332 alin.1 teza II-a C.proc.pen.

În raport de aceste considerente, Curtea constata neîntemeiata critica formulata de inculpatul P.D.I. cazul de nulitate absoluta invocat nefiind incident, la filele 129 si 130 existând actele procesuale doveditoare, valide, ale delegarii lucratorilor de politie la îndeplinirea anumitor acte urgente de cercetare penala în cauza. De retinut este faptul ca procesul-verbal de la fila 130 vol.I u.p. a fost întocmit la 21 august 2008 cu o valabilitate de 24 de ore pentru autorizarea efectuarii unor acte de cumparare-vânzare de droguri, neputându-se indica de la început ora la care ar fi avut loc tranzactia, aceasta împrejurare având un caracter aleator. Fiind emis pentru întreaga durata a unei zile, rezulta fara dubiu ca actele savârsite de inculpatul P.D.I. de vânzare de droguri catre colaboratorul acoperit M.V., care la rândul sau le-a înstrainat investigatorului acoperit „A.I.”, acopera continutul infractiunii de trafic de droguri de mare risc, achizitionarea acestora de catre martorii cu identitate protejata fiind realizata în conditii legale.

De mentionat ca în ce priveste activitatea colaboratorului M.V. precum si a investigatorului A.I., aceasta nu a încalcat dispozitiile art.68 alin.2 C.proc.pen., nefiind vorba despre o provocare a savârsirii infractiunii, în conditiile în care implicarea inculpatului P.D.I. în traficul de droguri era cunoscuta anterior atât de catre colaboratori cât si de catre coinculpatul S.A.S.. Împrejurarea ca inculpatul P.D.I. a comis infractiunea dupa ce a discutat în prealabil cu colaboratorul acoperit, privind achizitionarea unei cantitati de droguri, nu confera demersului acestuia din urma un caracter provocator, în acceptiunea prevazuta în art.68 C.proc.pen.si sanctionata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în jurisprudenta sa.

În cursul procesului penal la Tribunalul Cluj au fost audiati nemijlocit conform art.861 alin.7 Cpp. si investigatorii sub acoperire, martori cu identitate protejata, P.M., I.M., A.I. pentru dovedirea vinovatiei inculpatilor .

Verificând în mod nemijlocit continutul declaratiilor martorilor rezulta fara echivoc ca inculpatii sunt autorii infractiunii de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 alin.1 si 2 din Legea 143/2000 cu art.41 alin.2 C.pen. .

Prin audierea nemijlocita a martorilor cu identitate protejata, investigatorii sub acoperire P.M., I.M., A.I., Tribunalul Cluj s-a conformat în acest sens practicii judiciare interne si europene care statueaza ca „declaratia investigatorului sub acoperire care a servit ca temei pentru întocmirea rechizitoriului are valoare doveditoare daca persoana este ascultata si în cursul judecatii”. În acelasi sens, în jurisprudenta CEDO s-a retinut ca nu este afectat caracterul echitabil al procesului în cazul în care condamnarea unei persoane s-a bazat si pe sustinerile agentilor acoperiti dar si pe ale martorilor ascultati nemijlocit de instanta (cauza Kostovski contra Olandei din 20 noiembrie 1989 si cauza Vanyan contra Rusiei din 15 decembrie 2005).

Din declaratia martorului A.I. rezulta ca prin intermediul colaboratorului sau, a obtinut de la inculpatul P.D.I. la 21 august 2008, sase comprimate MDMA cu loggo-ul „Smiley” în schimbul sumei de 300 lei. Din procesul verbal întocmit la 24 septembrie 2008 de lucratorii de politie din cadrul BCCO Cluj a rezultat ca inculpatii P.D.I. si S.A.S. se cunosc si desfasoara împreuna activitati de trafic de droguri, respectiv vând si ofera spre consum comprimate MDMA (vol.I f.143). În baza autorizatiei date, investigatorul sub acoperire A.I. prin intermediul colaboratorului sau, a obtinut si de la inculpatul S.A.S. la 22 septembrie 2008, trei comprimate MDMA în schimbul sumei de 150 lei, cu loggo-ul „Cross”. Din analizele de laborator, efectuate în speta, a rezultat ca cele noua comprimate contin ca substanta activa MDMA – drog de mare risc.

Vinovatia inculpatilor rezulta si din continutul convorbirilor telefonice interceptate, conversatii purtate cu numitul O.R. din care rezulta ca inculpatul S.A.S.f ace referire directa atât la procurarea cantitatii de 200 comprimate ecstasy cu loggo-ul „Smiley” cât si la procurarea unei cantitati de pastile MDMA cu loggo-ul „Rolex”.

Din aceleasi convorbiri telefonice, interceptate legal, rezulta ca si inculpatul P.D.I., a purtat conversatii despre droguri utilizând un limbaj codat referindu-se la comprimate ecstasy sub denumirea de „CD-uri, discuri si zâmbaret”. Implicarea inculpatilor în savârsirea faptelor deduse judecatii, este dovedita prin declaratiile martorei Tutui Loredana care a declarat ca în toamna anului 2008 a aflat ca cei doi inculpati se ocupa cu vânzarea de droguri, respectiv comprimate MDMA. Mai mult, martora a aratat ca în toamna anului 2008 a aflat de la inculpatul P.D.I. ca acesta procura din Ungaria comprimate ecstasy, pe care le vinde în România cu suma de 50 lei/bucata, învederând ca acelasi inculpat i-a oferit si ei astfel de comprimate la acelasi pret.

Martora C.A. a precizat ca l-a cunoscut pe inculpatul S.A.S.în luna noiembrie 2008, iar acesta i-a oferit un comprimat MDMA. Martora a afirmat ca dupa o saptamâna în Clubul M., a aflat de la numitul P.M. ca acesta ar fi cumparat în luna octombrie 2008 de la inculpatul S.A.S.60 comprimate ecstasy în acelasi club.

Martora P.R. a aratat ca în luna august 2008 în timp ce se afla la domiciliul inculpatului Popa, dupa o convorbire telefonica pe care acesta a purtat-o cu martorul B.S., inculpatul s-a ridicat din pat si a luat dintr-o cana mai multe comprimate de culoare alba cu loggo-ul „Smiley” dupa care s-a deplasat în oras cu martorul B.S.. Despre aceste comprimate inculpatul P.D.I. i-a comunicat ca ele sunt medicamente care provoaca o stare de euforie si le-a dat martorului B.S. deoarece „trebuie sa-si recupereze o datorie”. Din continutul discutiei telefonice dintre inculpatul P.D.I.si martorul Buta a rezultat ca pretul unui comprimat „era de 5 foi”.

Din declaratia investigatorului P.M. a rezultat ca acesta a aflat de la inculpatul S.A.S.ca în cursul anului 2008 s-a ocupat cu traficul de droguri respectiv ca vindea comprimate ecstasy altor persoane cu suma de 50-60 lei/bucata. Acelasi martor, a aflat de la inculpatul S.A.S.ca si inculpatul P.D.I. a cumparat astfel de droguri si ca uneori chiar finanta achizitionarea acestora, iar pastilele proveneau din Ungaria, din Budapesta.

Martorul audiat sub identitatea I.M. a declarat ca în cursul anului 2008 s-a întâlnit de mai multe ori cu inculpatul S.A.S.si ca din discutiile purtate cu acesta, a aflat ca vindea pastile ecstasy cu loggo-ul „Mercedes” si „Smiley” inclusiv martorului B.S., cu suma de 50 lei/bucata. Acelasi martor, a precizat ca a vazut la inculpatul S.A.S.40-50 comprimate ecstasy cu loggo-urile mentionate si a aflat de la acesta ca drogurile proveneau din Ungaria, precum si împrejurarea ca inculpatul S.A.S.ar fi fost în posesia a 500 comprimate ecstasy putând sa faca rost si de altele.

Martorul M.B.A.a afirmat ca în cursul lunilor septembrie-decembrie 2008 si ianuarie-februarie 2009 a cumparat de la inculpatul P.D.I. comprimate ecstasy cu loggo-ul „Crucea celtica” si „Smiley” la pretul de 50 lei/bucata.

Si martorul P.M. a recunoscut ca în perioada septembrie-octombrie 2008 a cumparat în Clubul M. un comprimat ecstasy de la inculpatul S.A.S.cu suma de 50 lei. Martorul V.D.A. a învederat ca la sfârsitul anului 2008 începutul anului 2009, a cumparat un comprimat ecstasy în Clubul M. de la inculpatul Sîntamarian.

Fata de continutul declaratiilor martorilor analizate mai sus, Curtea a retinut ca începând din luna iulie 2008 si pâna în luna decembrie 2008, inculpatii apelanti au procurat din Ungaria o cantitate de peste 200 comprimate ecstasy MDMA pe care în acelasi interval de timp au oferit-o spre consum sau au vândut-o martorilor M.V.G., B.S., M.B.A.B., P.M. si V.D.cu suma de 50 lei/bucata, astfel ca nu poate fi primita apararea inculpatului P.D.I.în sensul ca activitatea sa infractionala a fost circumscrisa doar lunii septembrie 2008.

În sarcina lor s-a retinut comiterea infractiunii de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 alin.1 si 2 din Legea 143/2000 în forma continuata cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. perioada de derulare a activitatii infractionale fiind iulie-decembrie 2008.

Având în vedere cantitatea mare de droguri traficata, durata de timp în care au savârsit faptele – 5 luni, pozitia procesuala a acestora, de negare a faptelor imputate, Curtea a apreciat ca nu se poate pune problema lipsei de pericol social a activitatii derulate si nici a inculpatilor, ceea ce exclude aplicarea art.181 C.pen.si implicit achitarea lor pe acest temei.

Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare sa examineze cauza acordând întâietate principiului preeminentei dreptului, a respectarii tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeana de la Strasbourg).

Tribunalul Cluj a concluzionat ca probele administrate conduc, cu certitudine la stabilirea situatiei de fapt expusa în considerentele hotarârii si a vinovatiei inculpatilor.

Curtea de Apel analizând probele administrate constata ca acestea demonstreaza, fara dubii, concluzia primei instante cu privire la situatia de fapt si vinovatia inculpatilor sub aspectul comiterii infractiunilor imputate.

Desi inculpatii au negat constant în faza de urmarire penala savârsirea infractiunilor, sustinerile acestora nu au suport probator.

Simpla afirmatie a unei stari de fapt, fara coroborarea acesteia cu alte mijloace de proba, nu poate fi acceptata ca adevar, iar modalitatea de aparare utilizata de inculpati, respectiv negarea realitatii evidente, nu poate influenta convingerea bazata pe probe irefutabile.

În raport de starea de fapt prezentata mai sus, este exclusa posibilitatea acceptarii achitarii inculpatilor, deoarece evidenta identitatii dintre autori si persoana acestora este indubitabila.

Întrucât condamnarea inculpatilor s-a facut pe baza unor dovezi convingatoare de vinovatie, nu se poate vorbi de constatarea încalcarii art.6 paragraf 2 din CEDO cu referire la art.66 si art.52 C.proc.pen. care reglementeaza prezumtia de nevinovatie, garantie specifica a unui proces echitabil recunoscuta persoanei acuzate de savârsirea unei infractiuni.

Cererea inculpatului S.A.S. de a se recunoaste un efect mai larg circumstantelor atenuante cu consecinta reducerii substantiale a sanctiunii sub minimul special prevazut de lege, nu poate fi primita fata de natura si gravitatea infractiunii comise, caracterul continuat al acesteia si pozitia de nesinceritate a inculpatului. Pe de alta parte, nici sustinerea inculpatului S.A.S.în sensul ca vinovatia sa în savârsirea infractiunii ar fi probata numai prin declaratiile a patru martori, nu poate fi primita, comiterea faptei fiind reliefata prin declaratiile nemijlocite din fata instantei a martorilor M.V.G., B.S., T.L.L., C.A., P.R., P.M., V.D.A., investigatorii I.M., I.M.

Solicitarea ambilor inculpati de a se efectua în privinta executarii pedepselor a aplicarii disp.art.861 C.pen.vizând suspendarea sub supraveghere, Curtea a retinut ca este nefondata:

Potrivit art.72 din Codul penal la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savârsite, de persoana infractorului si de împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Chiar daca individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecatorului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contra el trebuie sa fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat dupa anumite reguli si criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamna consacrarea explicita a principiului individualizarii pedepsei, asa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanta.

De altfel, ca sa-si poata îndeplini functiile care-i sunt atribuite în vederea realizarii scopului sau si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atât gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care îl prezinta, în mod real persoana infractorului, cât si aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenta pedepsei.

Functiile de constrângere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justa individualizare a sanctiunii, care sa tina seama de persoana careia îi este destinata, pentru a fi ajutata sa se schimbe, în sensul adaptarii la conditiile socio-etice impuse de societate.

Traficul de droguri de mare risc este un element care nu poate fi omis si care trebuie bine evaluat de catre instanta de apel, în alegerea pedepsei.

Asa fiind, inculpatii trebuiau sa stie ca, pe lânga drepturi, au si o serie de datorii, obligatii, raspunderi, care caracterizeaza comportamentul lor în fata societatii.

Sub aspectul individualizarii pedepsei în speta, trebuie efectuata o justa adecvare cauzala a criteriilor generale prevazute de art.72 C.pen., tinându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptei comise agravat de circumstantele reale ale savârsirii ei, dar si de circumstantele personale ale inculpatilor, care au avut o atitudine nesincera cu privire la fapta comisa, nu poseda antecedente penale, asa cum rezulta din fisa de cazier.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât si asupra altor persoane care, vazând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situatia de a reflecta asupra propriei lor comportari viitoare si de a se abtine de la savârsirea de infractiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsa este aplicata si pusa în executare, intensitatea si generalitatea dezaprobarii morale a faptei si faptuitorului, conditioneaza caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin marimea privatiunii, trebuie sa reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinovatie a faptuitorului.

Numai o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa asigure atât exemplaritatea cât si finalitatea acesteia, preventia speciala si generala înscrise si în Codul penal român, art. - 52 alin.1 - , potrivit caruia “scopul pedepsei este prevenirea savârsirii de noi infractiuni”.

Dar, fireste, în lumina criteriilor prevazute de art.72 C.pen., gravitatea concreta a unei activitati infractionale trebuie stabilita consecutiv unui examen aprofundat si cuprinzator al tuturor elementelor interne, specifice faptei si faptuitorului.

Faptele sunt neîndoielnic grave, astfel ca în operatia complexa a individualizarii tratamentului penal, curtea va tine seama ca resocializarea lor viitoare pozitiva nu este posibila decât prin aplicarea unor pedepse ferme care sa fie în deplin acord cu dispoz.art.1 din Codul penal, ce prevad ca “legea penala apara…persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea precum si întreaga ordine de drept”.

Pentru motivele ce preced, sanctiunea aplicata de instanta de fond corespunde prevederilor art.72 si 52 C.pen., astfel ca va fi mentinuta si de catre instanta de apel.

Apelurile inculpatilor sunt însa fondate sub aspectul neaplicarii art.7 din Legea 76/2008, sens în care acestea au fost admise conform art.379 pct.2 lit.a C.proc.pen., s-a desfiintat sentinta penala 500 din 19 noiembrie 2009 a Tribunalului Cluj doar sub acest aspect si în consecinta: în baza art.7 din Legea 76 din 8 aprilie 2008 s-a dispus ca la ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare sa fie prelevate probe biologice de la ambii inculpati cercetati si judecati pentru infractiunile de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

În baza art.350 C.proc.pen.s-a mentinut starea de arest a inculpatilor.

Cum în cauza, temeiul arestarii îl constituie disp.art.148 alin.1 lit.f C.proc.pen. si acesta nu a disparut, iar în cursul judecatii în prima instanta s-a stabilit vinovatia inculpatilor urmeaza a se constata ca se impune necesitatea mentinerii si pe viitor a masurii arestarii preventive.

Savârsirea acestei infractiuni, precum si modalitatea de comitere denota un potential criminogen ridicat si un pericol social major.

În concluzie, existenta cazului de arestare prev.de art.148 lit.f Cod proc.pen. este pe deplin probat, asa încât revocarea masurii preventive a arestarii nu se impune.

Întrucât infractiunea savârsita denota un deosebit grad de pericol social, inculpatii fiind, de altfel, condamnati de catre instanta de fond, s-a impus mentinerea starii de arest persistând motivele ce au stat la baza luarii acestei masuri.

Constatând ca sunt întrunite atât cerintele art. 3002 si ale art.160b cod proc.pen. cât si prevederile art. 5 pct.1 lit. a si c din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, Curtea a mentinut starea de arest a inculpatilor întrucât hotarârea provizorie de condamnare justifica privarea de libertate în scopul garantarii executarii pedepsei aplicate potrivit art. 5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franta).

Chiar daca hotarârea de condamnare a inculpatilor pronuntata pe fond de Tribunalul Cluj nu are caracter definitiv, fiind apelata de catre inculpati, ea este totusi de natura sa justifice continuarea privarii de libertate a acestora, în conditiile art. 5 paragraf 1 lit. a din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeasi instanta în cauza Wemhoff contra Germaniei.

În baza art.88 C.pen.s-a dedus din pedepsele aplicate inculpatilor retinerea si arestul preventiv începând cu 11 martie 2009 si pâna la zi.

S-au mentinut restul dispozitiilor sentintei atacate cu apel.

În baza art.192 pct.3 alin.3 C.proc.pen.cheltuielile judiciare în apelurile inculpatilor au ramas în sarcina statului.