Concursurile unice pentru ocuparea posturilor în învatamânt nu se organizeaza distinct pentru titulari si suplinitori calificati, ci probele de concurs sunt comune, singura modalitate de departajare fiind media obtinuta de concurenti si postul sa fie scos la concurs pentru titularizare pe postul vacant.
Pentru suplinitorii necalificati probele de ocupare a posturilor sunt diferite.
Încheierea contractelor de munca în învatamânt are la baza o lege speciala si nu sunt incidente dispozitiile Codului muncii.
(Curtea de Apel Ploiesti – Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale – decizia nr.117/9 februarie 2007)
Reclamantul a chemat în judecata pârâtii I.Sc.J.B. si Scoala cu clasele I-VIII nr.2 P., pentru a fi obligat primul pârât la emiterea unei decizii de numire în sensul încheierii contractului de munca pe durata determinata si pârâta Scoala aratata sa încheie cu petentul-reclamant un astfel de contract pe catedra de mecanica.
În motivarea actiunii a sustinut reclamantul ca este cadru didactic – profesor suplinitor calificat pe catedra de mecanica la Scoala pârâta având încheiat un contract individual de munca pe durata determinata, iar în anul 2003 a sustinut concurs unic obtinând media 8,00 care îi dadea dreptul de a obtine Statutul de cadru didactic titular în învatamânt , dar la finele concursului a fost numit doar suplinitor, deoarece catedra scoasa la concurs era netitularizata, neavând viabilitatea ceruta de lege , respectiv de 4 ani.
Se mai arata ca, în urma concursului din anul 2003 reclamantul a fost suplinitor cu contract de munca pe perioada determinata de 1 an ( 1 septembrie 2003 – 31 august 2004), iar pentru anii scolari 2004-2006 a beneficiat în continuare de postul ocupat în urma aceluiasi concurs tot în baza unui contract pe durata determinata pâna în momentul formularii actiunii, situatie în care este îndreptatit sa obtina catedra de titular în învatamânt.
Dupa administrarea probatoriilor cu înscrisuri, în al doilea ciclu procesual, Tribunalul Buzau, prin sentinta nr.926 din 2 octombrie 2006, a admis actiunea si a obligat pârâta Scoala cu clasele I- VIII nr. 2P, sa încheie cu petentul-reclamant, contract de munca pe durata nedeterminata pe catedra de mecanica, natura litigiului fiind litigiu de munca.
Instanta de fond a retinut, în esenta, ca în absenta unor posturi vacante titularizabile, Ministerul Educatiei si Învatamântului a decis si a transmis inspectoratelor scolare acordarea unor posturi vacante cu o anumita viabilitate cadrelor didactice care au promovat recursul, impunându-se încheierea de catre angajator a unui contract de munca pe durata nedeterminata pe catedra în care a functionat în baza a trei contracte de munca pe durata determinata.
Sentinta a fost recurata de catre I.Sc.J. B, hotarârea fiind criticata în esenta pentru încalcarea competentei materiale , cauza impunându-se a fi solutionata de instanta de contencios administrativ, iar pe fond încheierea succesiva a contractelor individuale de munca pe durata determinata neavând nici o relevanta pentru pretinsa titularizare în conditiile în care suplinitorii calificati sustin acelasi concurs ca si titularii cu aceleasi probe potrivit disp. art. 9 din Legea nr.128/1997 si Ordinul Ministerului Educatiei si Cercetarii cu nr.4927/2002, alte probe fiind sustinute doar de suplinitorii necalificati , în care nu se încadreaza reclamantul-intimat.
Instanta de recurs – Curtea de Apel Ploiesti – prin decizia nr.117 din 9 februarie 2007, a admis recursul, a modificat în parte sentinta si pe fond a respins actiunea reclamantului ca neîntemeiata.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de recurs a retinut în esenta ca promovarea concursului unic din anul 2003 cu media 8,00, nu era suficienta pentru ca reclamantul sa devina cadru didactic – titular, fiind necesara existenta unei viabilitati de cel putin patru ani din momentul organizarii concursului, conditie neîndeplinita la data concursului, contractul de munca pe durata determinata fiind actualizat în fiecare an prin Ordine ale M.E.C.
Si aceasta în conditiile în care concursurile unice pentru ocuparea posturilor din învatamânt nu se organizeaza distinct pentru titulari si suplinitorii calificati, ci sunt comune cu aceleasi probe, iar modalitatea de departajare fiind media obtinuta.
De asemenea, s-a mai retinut ca pentru suplinitorii necalificati probele de ocupare a posturilor sunt diferite, reclamantul nefigurând printre acestia, iar încheierea contractelor de munca în învatamânt are la baza o lege speciala si nu sunt incidente prevederile Codului muncii, cum gresit a retinut instanta de fond, între cele doua categorii de contracte de munca – determinate si nedeterminate – subzistând aceleasi drepturi.