Omor deosebit de grav. Achitare. Respingerea apelurilor.
Prin sentinta penala nr. 65/S/07.02.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov în dosarul nr. 18/62/2005 în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. c Cod procedura penala a fost achitat inculpatul DIACONESCU EMIL ALEXANDRU (fiul lui Daniel si Melania, nascut la 10.03.1981 în Bucuresti, studii 12 clase, stagiu militar nesatisfacut, fara ocupatie, necasatorit, domiciliat în Brasov, str. Trotus nr. 2, ap.3, CNP 1810316420019, recidivist) pentru savârsirea infractiunilor de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174, art.176 lit. b, d Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, tâlharie prevazuta de art.211 alin.2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal si nerespectarea regimului armelor si munitiilor prevazuta de art. 279 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
S-a constatat ca inculpatul a fost retinut 24 ore în perioada 13-14.12.2004 si arestat preventiv în perioada 15.12.2004 – 14.03.2005 si 15.03.2005 – 27.10.2005 .
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala a fost revocata masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea Brasov dispusa fata de inculpat prin decizia nr. 637/R/27.10.2005 a Curtii de Apel Brasov .
În baza art. 346 alin. 3 Cod procedura penala au fost respinse pretentiile civile formulate în cauza de partile civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov si SC Farmacia Theea SRL.
S-a constatat ca Cistian Daniel are calitate de parte vatamata si nu s-a constituit parte civila în cauza.
În baza art.192 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas în sarcina acestuia.
Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a fost trimis în judecata prin rechizitoriul din data de 06.05.2005 al Ministerului Public – Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Brasov pentru savârsirea infractiunilor de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174, 176 lit. b, d Cod penal, tâlharie prevazuta de art.211 alin.2 lit. b si c si alin.2/1 lit. b, c Cod penal, nerespectarea regimului armelor si munitiilor prevazuta de art. 279 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal si art. 7 din Legea 543/2002.
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca în data de 6.12.2004, între orele 19,06 – 19,10, inculpatul a intrat în incinta Farmaciei Theea, pe usa de acces, a întors placuta cu programul unitatii aflat pe usa, semnalând ca unitatea este închisa, a tras în dreptul usii panoul publicitar mobil aflat în vestibul, a patruns în încaperea destinata desfacerii produselor farmaceutice, pâna în dreptul casei de marcat, amplasata pe latura stânga a tejghelei si a comandat succesiv produsele înregistrate în memoria PC mentionate pe bonul 326410. Sertarul în care se aflau aceste produse este situat la circa 3 metri, în spatele casei de marcat, în al treilea corp de raft. Când victima Cistian Manuela s-a deplasat în acea directie, inculpatul a sarit peste tejghea si sub amenintare cu arma a condus victima în laboratorul din stânga încaperii mentionate, acolo unde se afla si colega sa Susan Daga, unde le-a cerut sa stea în genunchi sau culcate, cel mai probabil victimele au protestat, inculpatul a scapat situatia de sub control si le-a împuscat succesiv în cap executând doua focuri. Ulterior, inculpatul s-a deplasat din nou în spatiul comercial, unde a gasit pe raftul tejghelei de sub casa de marcat cutia cu încasari din care si-a însusit suma de bani, parasind apoi unitatea.
Dupa administrarea probatoriului din faza de cercetare judecatoreasca, instanta de fond a retinut în esenta ca din analiza coroborata a tuturor mijloacelor de proba administrate pe tot parcursul procesului penal se contureaza un puternic dubiu cu privire la savârsirea de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a infractiunilor de omor deosebit de grav, tâlharie si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
Tribunalul a mai apreciat ca mijloacele de proba administrate în cauza nu reprezinta dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului, nu au forta necesara pentru a rasturna prezumtia de nevinovatie ce opereaza în favoarea inculpatului.
Contradictiile dintre mijloacele de proba, caracterul probabil al altora, descrierea de catre martori a unei persoane în preajma Farmaciei Theea, descriere care nu corespunde cu fizionomia inculpatului si cu obiectele vestimentare pe care le-a purtat inculpatul, expertizele criminalistice traseologice care consolideaza starea de dubiu relativ la comiterea infractiunilor de catre inculpat.
Instanta de fond a mai apreciat ca mijloacele de proba administrate pe tot parcursul procesului penal nu au reusit sa dobândeasca statutul de dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, în sensul ca nu au rasturnat prezumtia de nevinovatie ce opereaza în favoarea acestuia.
Pe parcursul procesului penal mijloacele de proba trebuie sa prezinte o putere de convingere crescânda si nu poate fi pus semn de egalitate între indiciile temeinice care au justificat arestarea inculpatului, probele care au justificat trimiterea în judecata si cele care ar fi trebuit sa stea la baza unei solutii de condamnare.
În acest sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului „motivele verosimile care au stat la baza arestarii unei persoane nu trebuie sa aiba aceeasi forta ca cele necesare pentru a formula o acuzare, sau pentru a justifica o condamnare” (hotarârea Gusinskiy contra Rusiei din 19.05.2004).
Este de necontestat faptul ca infractiunile savârsite în data de 06.12.2004 în Farmacia Theea din Brasov sunt de o periculozitate sociala extrema, reprezinta niste fapte oribile, însa rolul organelor judiciare, inclusiv al instantei de judecata este acela de aflare a adevarului potrivit art. 3 Cod procedura penala, iar aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele se poate face doar pe baza de probe (art. 62 Cod procedura penala) si cu respectarea tuturor principiilor ce guverneaza desfasurarea procesului penal, principii reglementate atât de legislatia interna cât si de cea europeana.
În speta, tribunalul a mai retinut ca dupa trimiterea în judecata a inculpatului mijloacele de proba administrate în faza de judecata nu au consolidat acuzarea din actul de sesizare ci, dimpotriva nu au mai sustinut-o.
Împotriva acestei sentinte au declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov si partea vatamata Cistian Daniel.
Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov a criticat hotarârea pentru netemeinicie în ceea ce priveste gresita solutie de achitare a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru pentru comiterea infractiunilor de omor deosebit de grav, tâlharie si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
S-a apreciat în esenta ca prima instanta a dispus achitarea inculpatului desi toate probele administrate în cauza, atât cele testimoniale cât si cele stiintifice, conduc la concluzia ca acesta se face vinovat de comiterea infractiunilor retinute în sarcina sa.
Asa fiind, întrucât din coroborarea probelor administrate în cauza reiese ca inculpatul este autorul infractiunilor retinute în sarcina sa, s-a solicitat admiterea apelului si condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii, cu executare în regim privativ de libertate. În ceea ce priveste latura civila a cauzei s-a solicitat obligarea inculpatului la plata sumelor care rezulta din constituirea de parte civila.
Suplimentar fata de motivele scrise de apel, procurorul de sedinta a mai sustinut ca, desi instanta de fond a retinut ca si temei al achitarii dispozitiile art. 10 lit. c Cod procedura penala, motivarea este facuta pe dispozitiile art. 10 lit. d Cod procedura penala, astfel ca s-a solicitat admiterea apelului si sub acest aspect.
Partea vatamata Cistian Daniel a sustinut ca instanta de fond în mod gresit a dispus achitarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru în conditiile în care probele administrate în cauza conduc la concluzia ca acesta se face vinovat de comiterea infractiunilor retinute în sarcina sa. În consecinta, a solicitat admiterea apelului si condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii.
Instanta de apel a procedat la ascultarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, conform dispozitiilor art. 378 alin. 11 Cod procedura penala (vol. I, f. 44-47).
În cursul judecarii apelului au fost reaudiati martorii Florea Florin (vol. I, f. 83-86), Dragne Mioara (vol. I, f. 137-138), Alexe Florica (vol. I, f. 195-197), Vasile Alexandru Mihail (vol. II, f. 32-33), Smau Gina (vol. II, f. 64-65).
În ciuda tuturor demersurilor facute de curte, nu au putut fi reaudiati martorii Mares Dumitru, Anghel Razvan si Balan Vasile Viorel.
Au fost audiati în calitate de martori si numitii Shami Hussein (vol. II, f. 66-67), Zoltan Benoni (vol. II, f. 68-71), Chirita Dragos (vol. II, f. 103-105).
De asemenea, s-a solicitat avizarea din punct de vedere stiintific de catre Comisia Superioara de Medicina Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici” a concluziilor rapoartelor medico-legale întocmite în cauza (vol. I, f. 183).
S-au mai solicitat relatii de la Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov ((vol. I, f. 70-74, 129-130) si de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Brasov (vol. I, f. 78-80).
Examinând sentinta atacata în raport de actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, astfel cum cer dispozitiile art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, dar în limitele prevazute de alin. 1 al aceluiasi articol, curtea constata ca apelurile nu sunt fondate, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Prima instanta a facut o analiza extrem de laborioasa si de precisa a mijloacelor de proba administrate în cauza, atât în faza de urmarire penala, cât si în faza de judecata, concluzionând în mod corect ca în cauza nu exista dovezi convingatoare de vinovatie a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, probele neavând forta necesara pentru a rasturna prezumtia de nevinovatie ce opereaza – potrivit legii – în favoarea inculpatului.
Nu vom reanaliza pe larg toate mijloacele de proba avute în vedere de tribunal la pronuntarea solutiei criticate (analiza lor fiind facuta de tribunal cu maxima responsabilitate, asa cum am aratat mai sus), ci vom puncta unele aspecte esentiale, în opinia noastra, care conduc la concluzia ca sentinta pronuntata de prima instanta este legala si temeinica.
Astfel, dintre martorii audiati în cauza, cei pe ale caror declaratii se fundamenteaza actul de acuzare sunt Mares Dumitru, (initial audiat ca martor cu identitate protejata – „Dorin”), precum si martorii cu identitate protejata „Coco” si „Bobo”.
Declaratiile martorului Mares Dumitru, initial audiat ca martor cu identitate protejata („Dorin”), sunt departe de a fi constante (pe parcursul procesului penal) si coerente, cuprinzând numeroase contradictii. De asemenea, este inexplicabila atitudinea acestui martor avuta cu ocazia audierii din data de 20.10.2005, când, audiat de instanta, a refuzat practic sa raspunda la întrebari, limitându-se la a-si mentine declaratiile din faza de urmarire penala, aratând ca „nu îsi aminteste daca în luna decembrie 2004 a stat în vreun loc de detinere cu inculpatul”, „nu a purtat vreo discutie cu inculpatul despre modul în care se desfasoara perchezitia”, „nu a stat de vorba cu inculpatul pe tema uciderii celor doua farmaciste”.
Lipsa de credibilitate a martorului Mares Dumitru reiese si din faptul ca desi a sustinut ca a aflat înca din luna decembrie 2004 din relatarile inculpatului ca acesta a savârsit crima din Farmacia Theea, a adus la cunostinta organelor judiciare aceste aspecte abia în data de 27.01.2005 (fila 606 volumul II dosar de urmarire penala – aici nu se mentioneaza cine este detinutul care încunostinteaza organele judiciare) sau chiar mai târziu, în data de 17.03.2005. Daca ar fi fost de buna-credinta, având în vedere gravitatea faptei, martorul ar fi putut sa aduca mai rapid la cunostinta organelor judiciare cele relatate.
Declaratiile martorilor cu identitate protejata „Coco” si „Bobo”date pe întreg parcursul procesului penal, atât în faza de urmarire penala, cât si în faza de judecata, nu sunt nici ele constante, numeroasele neconcordante între declaratiile initiale si cele date ulterior de acesti martori fiind în mod corect surprinse si detaliat expuse de catre prima instanta. Mai mult, se pare ca declaratiile ulterioare date de acesti doi martori au fost puternic influentate de intensa si neinspirata mediatizare a cazului.
Rapoartele de expertiza ADN – si ele mijloace de proba importante în sustinerea acuzarii – au fost de asemenea analizate în mod detaliat de catre judecatorul fondului, criticile din apelurile parchetului si partii vatamate nefiind întemeiate.
Astfel, trebuie subliniat faptul ca rapoartele de expertiza în discutie formuleaza, asupra aspectelor esentiale (cele privind dovada prezentei inculpatului în farmacie), numai concluzii cu valoare de probabilitate. Nefiind concluzii certe, ele nu pot fundamenta o solutie de condamnare, deoarece oricât de mica ar fi probabilitatea ca alta persoana decât inculpatul Diaconescu Emil Alexandru sa fi contribuit la mixtura de urme biologice, aceasta probabilitate subzista si nu poate fi înlaturata.
În acest sens foarte relevante sunt explicatiile verbale date de expertul Ligia Elena Barbarii în fata primei instantei de judecata (dosarul tribunalului, volumul II, fila 207), care a aratat ca în cazul unei mixturi rolul expertului este acela de a stabili care sunt posibilii contribuitori la formarea mixturii.
De asemenea, în ceea ce priveste Raportul de expertiza medico-legala ADN nr. A 15/1260/2005 întocmit la Laboratorul de Genetica din cadrul Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, desi expertul a aratat în concluziile acestui raport de expertiza ca „profilul cromozomial Y este unic, putând fi regasit doar la rudele pe linie masculina ale persoanei investigate” (fila 462 dosar de urmarire penala), în fata instantei de fond, în lamuririle verbale date, expertul Barbarii Ligia Elena a aratat ca profilul cromozomial Y este unic raportat la baza de date în care s-a efectuat cautarea (dosarul tribunalului, volumul II, fila 206 verso). Or, aceasta baza de date înregistreaza la nivel european 40.000 de profile cromozomiale Y (din care peste 100 profile cromozomiale Y din România). Prin urmare, asa cum în mod întemeiat a retinut si tribunalul, aceasta concluzie nu poate avea o mare relevanta penala la stabilirea vinovatiei inculpatului.
Instanta de fond a constatat în mod just ca rapoartele de expertiza privitoare la factorii secundari ai împuscaturii nasc si ele dubii cu privire la savârsirea infractiunilor de catre inculpat, dubii determinate de: nedescoperirea urmelor de aluminiu (alaturi de bariu, cupru, plumb, ioni azotit si azotat) pe geaca maron ridicata din locuinta inculpatului Diaconescu Emil Alexandru, urme specifice tragerii artizanale (ca pe obiectele de îmbracaminte ale victimelor, unde au fost identificate si urme de aluminiu); împrejurarea ca aceasta geaca îi este scurta la mâneci inculpatului (conform experimentului judiciar efectuat în cursul urmaririi penale); ca inculpatul nu a fost vazut purtând aceasta geaca; ca în perioada 04.12.2004 – 06.12.2004 dar si ulterior inculpatul a fost vazut purtând aceleasi obiecte vestimentare: geaca visinie scurta, blugi si adidasi; sansele reduse a se imprima factori secundari si împuscaturii pe geaca maron scurta la mâneci pentru inculpat, daca aceasta geaca ar fi fost purtata pe sub o alta geaca de iarna; împrejurarea ca martorii audiati în cauza, care s-au aflat în preajma farmaciei înainte de comiterea faptei, nu au descris un barbat îmbracat cu vreo astfel de geaca.
În aceste conditii, apar ca nefondate sustinerile din apelul parchetului în sensul ca aceste rapoarte de expertiza dovedesc faptul ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru este autorul faptelor ce fac obiectul prezentului dosar.
Extrem de importante în cauza sunt si concluziile rapoartelor de expertiza criminalistica traseologica (dosarul tribunalului, volumul V, f. 16-24 si vol. VI, f. 2-14, 51-53).
Astfel, prin actul de sesizare a instantei s-a retinut, printre altele, ca atunci când victima Cistian Manuela s-a deplasat în acea directie, inculpatul a sarit peste tejghea si sub amenintare cu arma a condus victima în laboratorul din stânga încaperii mentionate, acolo unde se afla si colega sa Susan Daga, unde le-a cerut sa stea în genunchi sau culcate, cel mai probabil victimele au protestat, inculpatul a scapat situatia de sub control si le-a împuscat succesiv în cap executând doua focuri.
Din analiza procesului-verbal de cercetare la fata locului si a declaratiilor martorului cu identitate protejata „Coco”, instanta de fond a retinut în mod corect faptul ca urma de pe tejgheaua farmaciei a fost creata de catre autorul faptelor retinute în rechizitoriu.
Or, fata de continutul celor doua rapoarte de expertiza criminalistica traseologica si de concluziile acestora, este evident ca respectiva urma de încaltaminte de pe tejgheaua farmaciei nu putea sa fie creata de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, deoarece latimea piciorului descult al acestuia (11 cm) este mai mare decât latimea urmei de încaltaminte de pe tejgheaua farmaciei (10 cm) si pentru ca latimea încaltamintei purtata de inculpat (12 cm) este si ea mai mare decât latimea urmei de pe tejgheaua farmaciei (10 cm).
În ceea ce priveste martorii reaudiati de curte, precum si cei audiati pentru prima data în apel, aspectele învederate de acestia nu au condus nici ele la conturarea unei concluzii sigure privind comiterea de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a infractiunilor imputate.
Astfel, martorul Florea Florin (vol. I, f. 83-86, dosar apel) a declarat ca persoana pe care a vazut-o în gara la sfârsitul anului 2004 nu este inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, dar semana foarte bine cu inculpatul.
Martora Dragne Mioara (vol. I, f. 137-138, dosar apel), administrator la sala internet cafe unde inculpatul a afirmat ca s-a aflat în data de 6.12.2004, a aratat ca lucra în perioada respectiva cam trei ore în fiecare zi, în intervalul 15,00 – 18,00, ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru frecventa aceasta sala de internet si ca nu îsi aminteste sa îl fi vazut în data de 06.12.2004 acolo.
Martora Alexe Florica (vol. I, f. 195-197, dosar apel) a aratat ca în data de 06.12.2004, între orele 19,00 – 19,45, inculpatul împreuna cu niste baieti si cu o fata au venit la barul unde aceasta lucreaza. Martora a mai aratat ca a ulterior a fost cautata în doua rânduri de catre sora inculpatului si o fata numita „Biti” si a fost întrebata daca îsi aduce aminte ca pe data de 06.12.2004 inculpatul sa fi fost la acel bar.
Martorul Vasile Alexandru Mihail (vol. II, f. 32-33, dosar apel) a declarat ca în data de 06.12.2004 s-a întâlnit la clubul de Internet, în jurul orelor 10,00-12,00, cu inculpatul Diaconescu Emil Alexandru si cu alti prieteni, iar în jurul orei 8,00 seara s-a despartit de grupul de prieteni. Aceste aspecte sunt însa într-o vadita neconcordanta cu cele învederate de acelasi martor în declaratia data în faza de urmarire penala (dosar parchet, f. 529), când a sustinut ca s-a întâlnit cu inculpatul în data de 6.12.2004 în jurul orei 23,00. De asemenea, în declaratia data în fata primei instante, martorul a învederat faptul ca în ziua respectiva s-a întâlnit cu inculpatul la sala de internet în jurul orei 18,00 (dosarul tribunalului, volumul II, f. 130-131). Având în vedere aceste oscilatii ale martorului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei, apreciem ca declaratiile date de el nu pot servi la aflarea adevarului în prezentul dosar.
Martora Smau Gina (vol. II, f. 64-65, dosar apel), administrator la barul SC Gilly SRL din Bucuresti, a aratat ca nu îl cunoaste pe inculpatul Diaconescu Emil Alexandru si ca nu l-a vazut în luna decembrie 2004 pe inculpat la acel bar. A mai aratat ca angajata sa Alexe Florica a fost cautata la bar de catre doua fete care au întrbat-o daca îsi aminteste despre prezenta inculpatului în bar si daca poate sa declare la politie acest lucru.
Martorul Shami Hussein (vol. II, f. 66-67, dosar apel) a declarat ca este coleg de celula cu martorul Zoltan Benone si ca acesta i-ar fi spus ca în seara zilei când s-au comis infractiunile a vazut pe strada Victoriei din Brasov un barbat care semana cu inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, însotit de un alt barbat si de o femeie.
Martorul Zoltan Benoni (vol. II, f. 68-71, dosar apel) a sustinut initial ca l-a vazut pe inculpatul Diaconescu Emil Alexandru în mai multe rânduri, în iarna 2004-2005, în zona Garii – strada Victoriei, în apropierea Farmaciei Theea, uneori singur, alteori însotit de un alt barbat si de o femeie. Ulterior însa, martorul a aratat ca persoana pe care o vazuse el este aceeasi cu o persoana pe care a vazut-o într-o fotografie a unui coleg de celula (Marsavela Catalin), dar ca nu poate fi sigur ca este vorba despre inculpat.
Declaratia martorului Zoltan Benoni este confuza, incoerenta, fiind de asemenea greu de înteles de ce acesta s-a hotarât sa dezvaluie ceea ce cunoaste în legatura cu cauza dupa o perioada asa de lunga de timp de la comiterea faptelor.
Martorul Chirita Dragos (vol. II, f. 103-105, dosar apel) a aratat ca este administrator al restaurantului din gara Brasov si ca angajatul sau, martorul Florea Florin, i-a spus – imediat dupa arestarea inculpatului Diaconescu Emil Alexandru – ca îl vazuse pe acesta din urma în jurul datei crimei de la farmacie în restaurant, având chiar un incident cu inculpatul. Martorul a mai aratat ca i-a spus unei cunostinte (Teodosiu Tedy) despre acest fapt, iar sotul farmacistei ucise a aflat de la acea cunostinta si a venit împreuna cu un lucrator de politie, solicitându-i sa îi puna în legatura cu martorul Florea Florin.
Nu în ultimul rând, mai trebuie precizat si faptul ca nici varianta pe care au încercat sa o acrediteze inculpatul Diaconescu Emil Alexandru, familia sa si prietenii sai (ce au fost audiati în calitate de martori), respectiv modul în care inculpatul si-a petrecut timpul în perioada 4-6 decembrie 2004, nu apare ca fiind în deplina concordanta cu realitatea. Exista numeroase contradictii între declaratiile succesive ale inculpatului, între declaratiile inculpatului si cele ale martorilor propusi de acesta, precum si între declaratiile martorilor.
Cea mai mare parte dintre aceste neconcordante au fost foarte bine surprinse de catre tribunal, fiind înlaturate pe deplin justificat declaratiile martorilor Sultan Mihnea si Balan Florin Cristian (date în fata instantei de judecata), precum si declaratia martorului Calita Constantin (data în faza de urmarire penala).
Mai exista si alte neconcordante, dintre care retinem cu titlu de exemplu: în declaratia data la 13.12.2004 (f. 478 dosar de urmarire penala) inculpatul Diaconescu Emil Alexandru a aratat ca si-a petrecut ziua de 6.12.2004 la Bucuresti cu prietena (concubina) sa Aron Ana Maria, fara a nominaliza si alte persoane; în declaratia data la 15.12.2004 (f. 479-480 dosar de urmarire penala) inculpatul a indicat si alte persoane cu care si-a petrecut ziua de 6.12.2004 la Bucuresti, în afara de Aron Ana Maria; în declaratia data la 15.12.2004 la Tribunalul Brasov (f. 483-485 dosar de urmarire penala) inculpatul a aratat ca s-a întâlnit prima oara în ziua de 6.12.2004 cu prietena sa Aron Ana Maria la ora 15,00; în declaratia din 20.09.2005 (dosarul tribunalului, volumul I, f. 196-199) inculpatul a aratat ca în ziua de 6.12.2004, la orele 11,30-12,00, când s-a trezit, prietena sa Aron Ana Maria era în apartament.
În acelasi sens, inculpatul a declarat în repetate rânduri (inclusiv în declaratia data la curtea de apel) ca în data de 6.12.2004 a petrecut o anumita perioada de timp, alaturi de alte persoane, si cu martorii Sultan Mihnea si Balan Florin Cristian. Or, cei doi martori au declarat în cursul urmaririi penale ca nu s-au întâlnit cu inculpatul în ziua respectiva. Chiar daca în fata instantei martorii mentionati au revenit si au sustinut varianta inculpatului, aceste din urma declaratii au fost înlaturate de tribunal, astfel cum am aratat anterior. Asadar, declaratiile inculpatului sunt în mod evident partial nesincere.
Însa acest fapt nu este suficient pentru a se pronunta o solutie de condamnare a inculpatului Diaconescu Emil Alexandru. Potrivit art. 65 alin. 1 Cod procedura penala, sarcina administrarii probelor în procesul penal revine organului de urmarire penala sau instantei de judecata, or, în speta, în urma administrarii tuturor mijloacelor de proba de catre aceste organe judiciare, nu s-a reusit sa se faca dovada certa a faptului ca inculpatul Diaconescu Emil Alexandru este autorul infractiunilor pentru care a fost trimis în judecata. Dupa cum am aratat mai sus, ansamblul materialului probator administrat în cauza nu conduce la o concluzie certa privind vinovatia inculpatului.
Temeiul legal retinut de tribunal pentru solutia de achitare a inculpatului (art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedura penala) este corect, tinând seama de faptul ca mijloacele de proba administrate în cauza nu confirma cu certitudine comiterea faptelor de catre inculpatul Diaconescu Emil Alexandru. Nu s-a retinut ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunilor, pentru a fi incidente dispozitiile art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedura penala. Asadar nici sub acest aspect, invocat suplimentar de catre procurorul de sedinta, apelul parchetului nu este fondat.
Si latura civila a cauzei a fost rezolvata corespunzator de catre prima instanta.
Tribunalul a apreciat în mod just ca Cistian Daniel (sotul victimei Cistian Manuela) are calitate de parte vatamata în cauza, luând act ca acesta nu s-a constituit parte civila.
Tinând seama de solutia de achitare pronuntata, precum si dispozitiile art. 346 alin. 3 Cod procedura penala, au fost respinse pretentiile civile formulate de catre partea civila Farmacia Theea SRL si Spitalul Judetean Brasov.
În privinta laturii civile a cauzei, instanta de fond si-a exercitat rolul activ potrivit art. 4 Cod procedura penala si înca de la înregistrarea dosarului pe rolul instantei a depus diligente pentru a afla care sunt mostenitorii victimelor si daca acestia înteleg sa participe în procesul penal în calitate de parti vatamate.
În privinta rudelor victimei Susan Daga, instanta a constatat ca nici una dintre acestea nu si-a manifestat vointa de a participa în procesul penal în calitate de parti vatamate sau parti civile.
Având în vedere toate considerentele expuse mai sus, curtea, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov si partea vatamata Cistian Daniel împotriva sentintei penale nr. 65/S/07.02.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov în dosarul nr. 18/62/2005, pe care a mentinut-o.
În baza art. 189 Cod procedura penala se suporta din fondurile Ministerului Justitiei suma de 660 lei, reprezentând costul avizului emis de Comisia Superioara Medico-Legala, care se plateste Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici, precum si contravaloarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pe ruta Bucuresti-Brasov dus-întors, care se plateste martorei Dragne Mioara, sume care se includ în cheltuielile judiciare avansate de stat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala partea vatamata Cistian Daniel a fost obligat sa plateasca statului suma de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat au ramas în sarcina acestuia.
Decizia penala nr. 44/Ap din 15 mai 2008 – A.S.