Omor deosebit de grav. Omorul savârsit de un inculpat care a mai comis anterior un omor
Prin sentinta penala nr. 695/S/2007, Tribunalul Brasov pornind de la raportul de cauzalitate între violentele exercitate împotriva victimei si decesul acesteia, a dispus urmatoarele:
În baza art. 334 Cod procedura penala a admis cererea formulata de Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov si a dispus schimbarea încadrarii juridice a faptei retinute prin actul de sesizare în sarcina inculpatei B.L., din infractiunea de omor prevazuta de art. 174 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal în infractiunea de omor prevazuta de art. 174 Cod penal.
În baza art. 174 Cod penal a dispus condamnarea inculpatei B.L. - fiica lui Dumitru si Agnes, nascuta la data de 06.03.1971 in municipiul Brasov, judetul Brasov, domiciliata în comuna Teliu nr. 776, judetul Brasov, fara forme legale în comuna Prejmer, str. Câmpului nr. 257, judetul Brasov, CNP 2710306080053 - în prezent detinuta în Penitenciarul Codlea în baza mandatului de arestare preventiva nr. 16/07.07.2007 emis de Tribunalul Brasov, la pedeapsa de 12 ani închisoare.
În baza art. 65 Cod penal a interzis inculpatei B.L. drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a si b Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatei B.L. pe durata executarii pedepsei drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a, b, d si e Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a scazut din durata pedepsei pe care inculpata B.L. o are de executat, perioada retinerii si arestarii preventive de la 06.07.2007 la zi.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala a mentinut masura arestarii preventive a inculpatei B.L..
În baza art. 118 lit. b Cod penal a dispus confiscarea speciala de la inculpata B.L. a unui cutit cu un singur tais, având mânerul din lemn de culoarea maron si o lungime totala de 30 cm, din care mânerul de 13 cm si lama de 17 cm, cu o latime de 2,6 cm si spre vârf de 1,5 cm, aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Brasov.
S-a luat act ca partile vatamate Moyrer Dieter si Zeimes Gerlinde nu s-au constituit parti civile.
În baza art. 189 Cod procedura penala s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Brasov a sumei de 100 Ron, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala a obligat inculpata B.L. la plata sumei de 2.350 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pronuntând aceasta solutie prima instanta a luat în calcul conduita inculpatei care pe fondul consumului de alcool, al unui conflict spontan cu concubinul sau, în data de 06.07.2007, în jurul orelor 3,30 i-a aplicat acestuia o lovitura cu un cutit în zona hemitoracelui stâng, urmare careia a survenit decesul acestuia, la producerea rezultatului necontribuind si alti factori.
Aplicarea acestei lovituri cu un corp vulnerabil asupra unei zone vitale organismului, aspectul ca ulterior savârsirii ei nu a intervenit o cauza care, prin ea însasi si independent de activitatea inculpatei sa fi produs moartea victimei, denota în opinia primei instante ca inculpata a avut reprezentarea suprimarii vietii victimei, rezultat fata de care, chiar daca nu l-a urmarit, a manifestat indiferenta, ceea ce înseamna ca l-a acceptat.
Desi inculpata a precizat ca nu i-a aplicat victimei în mod direct lovitura cu cutitul, ci ca l-a aruncat spre victima, iar aceasta, în momentul în care s-a întors, a primit cutitul din lovitura în zona toracica, concluziile raportului de constatare medico-legala nr. 3339/E/20.09.2005 însotit de fotografii judiciare aflat la filele 30-37 - dosar urmarire penala - sustin contrariul, aratându-se ca traseul leziunii tanatogeneratoare este de la stânga spre dreapta, de jos în sus si foarte putin dinainte-înapoi, apreciindu-se cea mai posibila heteroproducerea, excluzându-se ca imposibila auto-producerea. Mai mult, versiunea inculpatei este exclusa si datorita probabilitatii foarte mici de a se produce o astfel de leziune, datorita zonei în discutie, hemitoracica, stiut fiind ca pâna la cord mai sunt si alte organe ce trebuiau penetrate, dar si faptul ca obiectul ce a fost folosit, cutitul, avea mânerul din lemn si o lungime totala de 30 cm, din care mânerul avea numai 13 cm si lama de 17 cm, cu o latime de 2,6 cm si spre vârf de 1,5 cm, nefiind apt în procesul dinamic sustinut de inculpata sa patrunda si sa penetreze corpul victimei cu toata lama.
Vazând ca inculpata s-a folosit de un instrument apt de a produce moartea, luând în considerare si regiunea corpului lovita (o zona vitala), intensitatea loviturii, condamnarea anterioara opozabila inculpatei, fata de care s-a împlinit termenul de reabilitare judecatoreasca, coordonatele expuse în art. 72 Cod penal, tribunalul a aplicat inculpatei o pedeapsa de 12 ani închisoare, retinând a fi incidente dispozitiile art. 174 Cod penal.
Împotriva acestei solutii au promovat apel atât Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov ce ridica problema majorarii pedepsei aplicate data fiind periculozitatea inculpatei (condamnata anterior pentru savârsirea unei alte infractiuni de violenta – tentativa la omor), problema neclarificarii întinderii pedepsei complementare cât si inculpata ce solicita redozarea pedepsei aplicate.
Curtea, investita cu judecarea celor doua apeluri, tinând cont ca potrivit art. 176 lit. c Cod penal constituie infractiunea de omor deosebit de grav omorul savârsit de catre o persoana care a mai savârsit un omor iar din extrasul de cazier judiciar de la dosar rezulta ca inculpata a mai fost condamnata prin sentinta penala nr. 132/S din 09.07.1997 a Tribunalului Brasov pentru tentativa la infractiunea de omor, apreciind ca nu este neaparat necesar ca omorul anterior sa fi fost un omor consumat, antecedentul faptuitorului putând fi si o tentativa de omor, a ridicat din oficiu, punând în discutia partilor schimbarea încadrarii juridice din infractiunea prevazuta de art. 174 Cod penal în infractiunea prevazuta de art. 174 raportat la art. 176 lit. c Cod penal.
Întrucât nu exista deosebiri esentiale din punctul de vedere al periculozitatii sociale a faptuitorului între cel ce savârseste o tentativa de omor si cel ce comite un omor consumat, ca în speta fapta anterioara nu a fost savârsita într-o împrejurare care sa-i înlature caracterul penal, sesizând ca legiuitorul incriminând acest omor deosebit de grav a avut în vedere un antecedent al faptuitorului, antecedent ce exista, caracterizându-l ca deosebit de periculos, indiferent daca a intervenit sau nu reabilitarea, curtea apreciind ca prin precedent se întelege nu fapta de omor ci infractiunea de omor, or, potrivit art. 144 Cod penal prin savârsirea unei infractiuni se întelege comiterea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, va dispune schimbarea încadrarii juridice a faptei corespunzator situatiei de fapt si de drept în care se afla inculpata.
Reabilitarea invocata în aparare de catre inculpata înlatura numai raspunderea penala sau consecintele condamnarii nu si fapta în realitatea ei, motiv pentru care instanta nu poate retine aceasta opinie.
Relativ la apelurile declarate, Curtea raportând cuprinsul hotarârii atacate la materialul probator existent la dosar retine urmatoarele aspecte:
- omorul se savârseste cu intentia directa sau indirecta, infractiunea existând chiar daca nu s-a stabilit mobilul comiterii faptei. În speta, în raport de instrumentul folosit de inculpata (un cutit), regiunea corpului lovita (zona inimii), amplitudinea leziunilor constatate, Curtea apreciaza ca urmarea nedorita a fost acceptata în mod constient, inculpata actionând cu intentia de a ucide si nu de a produce numai vatamari corporale. Ea a avut o reprezentare de natura mai putin angajanta sub raport moral decât în cazul intentiei directe, dar aceasta reprezentare atrage incidenta prevederilor art. 174 Cod penal, latura subiectiva îmbracând forma intentiei indirecte – schimbarea încadrarii juridice data faptei antreneaza functie si de limitele speciale de pedeapsa aferente noii infractiuni, de coordonatele amintite în art. 72 Cod penal stabilirea unei pedepse de 15 ani închisoare, neputându-i-se retine inculpatei circumstante atenuante câta vreme condamnarea sa anterioara pentru o infractiune de acelasi gen vadeste o accentuata descompunere morala.
Pedeapsa mai sus mentionata e perfect adaptata cazului individual concret, fiind suficienta pentru a stopa perseverenta sa infractionala, a-i modela într-un sens pozitiv mentalitatea, deprinderile si constiinta.
- relativ la întinderea pedepsei complementare, Curtea raportând la cazul dedus judecatii Hotarârea CEDO din 30.03.2004 data în cazul Hirst c/a Marea Britanie, potrivit careia nu exista o legatura între interdictia votului si prevenirea infractiunilor, apreciaza a fi oportuna interzicerea pe o durata de 5 ani a drepturilor stipulate în art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, termenul urmând a se calcula functie de prevederile art. 66 Cod penal.
- cât priveste cuprinsul pedepsei accesorii, opozabila aceleiasi inculpate, Curtea pornind de la Hotarârea CEDO sus-amintita, potrivit careia statele dispun de o marja de apreciere cu privire la restrictionarea dreptului de a vota, de la gravitatea faptei comise, interzice inculpatei pe durata executiei principale exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b si e Cod penal.
În speta, interzicerea drepturilor parintesti nu se justifica data fiind inexistenta unor minori a caror filiatie s-o vizeze pe inculpata.
Fata de considerentele sus expuse, Curtea respinge ca nefondat apelul inculpatei, facând privitor la acesta aplicatiunea prevederilor art. 379 pct. 1, lit.b Cod procedura penala, obligând-o în final la costul cheltuielilor judiciare ocazionate cu judecarea apelului sau.
Decizia penala nr. 29/ap din 25 martie 2008 – M.B.