Omor deosebit de grav. Profanare de morminte. Concurs. Conditii.
Fapta inculpatului care dupa ce a ucis cele doua victime, le-a desenat câte o cruce pe piept, prin zgârierea tegumentului cu un cutit, iar apoi le-a acoperit cu paturi si asternuturi de pat si le-a dat foc, în scopul ascunderii infractiunii de omor, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte, prevazuta de art. 319 Cod penal, aceasta infractiune trebuind retinuta în concurs real cu infractiunea de omor deosebit de grav.
Prin sentinta nr.84/16.03.2009 Tribunalul Mures a în baza art. 334 C. pr. penala a schimbat încadrarea juridica a faptei retinuta în sarcina inculpatului C. C. M. din infractiunea de omor deosebit de grav în stare de recidiva postexecutorie, prev de art. 174, art. 176 lit b C. pen., cu aplic art. 37 lit. b C. pen., în infractiunea de omor deosebit de grav în stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 174, art. 176 lit. b, c C. pen., cu aplic art. 37 lit. b C. pen.
A respins, ca nefondata, cererea de schimbare a încadrarii juridice a faptei retinute în sarcina inculpatului, formulata de aparatoarea acestuia.
În baza art. 345 alin. 1, 2 C. pr. pen., a condamnat pe inculpatul C. C. M. la pedepsele de:
- 23 (douazecisitrei) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de omor deosebit de grav, în stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 174, art. 176 lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal;
- în baza art. 65 alin. 2 rap. la art. 176 alin. 1 teza finala C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si e Cod penal, pe o perioada de 8 ani;
- 7 (sapte) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de distrugere, în stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 217 alin. 1, 4 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal;
- 1,10 ani (un an si 10 luni) închisoare pentru savârsirea infractiunii de a avea asupra sa, în locuri publice, un obiect taietor-întepator, în stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 1 ind 1 alin. 1 din Legea nr. 61/1991 rep., cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 34 lit. b rap. la art. 33 lit. a C. pen., a contopit pedepsele principale stabilite, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare, la care i-a adaugat un spor de 2 ani închisoare, urmând ca acesta sa execute pedeapsa rezultanta de 25 (douazecisicinci) ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executarii pedepsei închisorii, exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b si e Cod penal.
În baza art. 35 alin. 1 C. pen., alaturi de pedeapsa rezultanta de 25 ani închisoare, aplica si pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si e Cod penal, pe o perioada de 8 ani.
În baza art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei închisorii timpul retinerii si arestarii preventive a inculpatului, de la 23 mai 2008 la zi.
A mentinut starea de arest a acestuia, conf. prev. art. 350 alin. 1 , rap. la art. 148 lit. f Cod procedura pen.
În baza art. 346 alin. 1 rap. la art. 14 si urm. C. pr. pen. si art. 998 si urm. C. civ, a admis actiunile civile formulate de partile civile G.E. si D. M.
A obligat inculpatul la plata sumelor de 5.200 lei despagubiri materiale si 44.800 lei daune morale catre partea civila G. E, respectiv 5.000 lei despagubiri materiale si 25.000 lei daune morale catre partea civila D.M.
În baza art. 118 lit. b rap. la art. 112 lit. f C. pen., a dispus confiscarea speciala de la inculpat a corpului delict - briceagul gasit asupra lui - depus la camera de corpuri delicte a instantei si înregistrat în registrul special la pozitia nr. 14/2008.
În baza art. 192 alin. 1 C. pr. pen., a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta a avut în vedere urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Mures din data de 03.11.2008, în dosarul de urmarire penala nr. 244/P/2008, înregistrat pe rolul instantei la data de 04.11.2008 sub nr. 2849.1/102/2008 (format vechi 5676/2008), s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului C. C. M., pentru savârsirea infractiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art. art. 174, art. 176 lit. b C.pen., distrugere, prev.de art.217 alin.1, 4 si 5 Cod penal si infractiunea de a avea asupra sa, în locuri publice, un obiect taietor-întepator, prev.de art.1 ind.1 alin.1 din Legea nr. 61/1991 rep., toate cu aplicarea art. 37 lit. a si art. 33 lit. a C.pen., dupa ce anterior, la data de 23.05.2008, a fost pusa în miscare actiunea penala împotriva sa, pentru savârsirea infractiunilor enumerate mai sus.
In actul de sesizare a instantei s-a retinut ca în seara de 22 mai 2008, inculpatul a consumat bauturi alcoolice la locuinta sa, împreuna cu victimele M.E. E. si F. I. E, consateni în com. Hodac, jud.Mures.
Pe fondul consumului de alcool, la un moment dat, între inculpat si victime a izbucnit un conflict spontan, care a culminat cu agresarea fizica a celor din urma, în sensul ca inculpatul – dupa ce a lovit una din victime cu un obiect contondent în zona capului – folosindu-se de un briceag pe care-l avea asupra sa, a aplicat mai multe lovituri ambelor victime, acestea cazând la podea. Cu ajutorul aceluiasi obiect ascutit, inculpatul le-a desenat celor doua victime câte o cruce pe piept, prin zgârierea tegumentului. Apoi, pentru a sterge urmele faptei sale, inculpatul a asezat niste paturi peste cadavre, carora le-a dat foc. A iesit din locuinta cu intentia de a o lasa sa arda, ducându-se înspre loc. Ibanesti jud.Mures.
Probele administrate in faza de urmarire penala s-au concretizat in: proces verbal de cercetare a locului faptei si plansa foto criminalistica, acte premergatoare, declaratie inculpat, declaratia olografa a inculpatului depusa de inculpat la finalizarea dosarului de urmarire penala, rapoarte medico-legale de autopsie, raport de expertiza biocriminalistica ADN, concluzii provizorii medico-legale, declaratii de martori, proces verbal de prezentare a materialului de urmarire penala.
In cursul cercetarii judecatoresti au fost audiate partile civile G. E. (fila 37) si D. M. (fila 38), precum si martorii I. V. (filele 59-60), D. V. (fila 80), P.S. M. (fila 81), F. I. (filele 82-83), L. I. (fila 84), S. C. (fila 109) si Z.L. A. (fila 110).
Inculpatul s-a prevalat mai întâi de disp art 70 alin 2 C pr pen, în sensul ca nu a dorit sa dea declaratii în fata instantei de judecata (fila 36), dupa care a revenit si a dat declaratie la termenul din 09.03.2009 (fila 111). A depus si un memoriu intitulat « declaratie » (filele 105-108).
S-au depus înscrisuri (filele 41, 52-58) si o hotarâre judecatoreasca, în copie (fila 70-73).
S-a întocmit Referat de evaluare de catre Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Mures (filele 100-104) si i s-a asigurat asistenta juridica din oficiu (fila 33).
Analizând materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
În data de 22 mai 2008, inculpatul C.C. M. se afla la domiciliul sau, fiind foarte obosit, deoarece o zi si o noapte înainte consumase bauturi alcoolice. A venit la el victima M. E. E., care i-a cerut bani si s-a întors cu o sticla de bautura, respectiv spirt medicinal. Inculpatul a « preparat » spirtul medicinal cu apa si au început sa bea. A sosit si a doua victima, F. I. E. aducând alte doua sticle. Toti trei au continuat sa consume spirt medicinal cu apa. Între inculpat si victime s-au iscat discutii contradictorii privind un pretins furt a unei drujbe, precum si pretinsa paternitate a inculpatului fata de copilul uneia dintre victime
Pe fondul consumului de alcool si a acestor discutii, inculpatul a reusit sa doboare victimele la pamânt, pe una dintre ele a lovit-o cu un corp contondent, apoi le-a aplicat mai multe lovituri cu un briceag. Cu acelasi briceag, inculpatul le-a desenat celor doua victime câte o cruce pe piept, prin zgârierea tegumentului. A aruncat peste cele doua corpuri paturi si asternuturi, carora le-a dat foc, lasându-le sa arda în propria-i locuinta.
A iesit, a împrumutat niste bani de la un vecin sub pretextul ca vrea sa-si cumpere pâine si a plecat la un bar din localitatea vecina Ibanesti, de unde si-a luat o sticla cu bere.
Incendiul a fost observat si stins de vecini, au fost anuntate organele de politie si echipa de pompieri, în apropierea casei inculpatului existând alte case si anexe gospodaresti, la cca 10 m distanta. Una dintre victime a fost scoasa din încapere, iar cealalta a ramas în locul în care se afla, în camera, lânga pat, ambele fiind partial carbonizate.
Inculpatul s-a întors, fiind vazut mai întâi de martorul I. V., martor care a fost atentionat de grupurile de oameni sa aiba grija, pentru a nu fi taiat si el de inculpat. Cei prezenti au reusit sa-l imobilizeze pe inculpat, gasind asupra lui un cutit cu mâner de corn de cerb, cu lama de aproximativ 20 cm, având pe el urme de sânge.
La întrebarile cetatenilor, inculpatul a afirmat despre fapta sa si despre victime ca « ele si-au cautat-o », ca-i pare rau ca nu a omorât mai multi.
A fost încatusat si transportat la politia din Reghin, continuând sa afirme ca oricum va primi doar 15 ani de puscarie din care va face numai 7, dupa care se va întoarce, ca i-a facut pe cei doi ca pe porci si pocneau când îi lovea cu piciorul.
Din concluziile celor doua Rapoarte de expertiza medico-legala rezulta urmatoarele : „Moartea numitului M. E.E. de 44 ani a fost violenta. Ea s-a datorat unui politraumatism prin agresiune, cu hematoame, echimoze, plagi contuze cefalice si plagi taiate superficiale, respectiv penetrante abdominale, cu hemoperitoneu de 800 ml sânge prin leziune de mezenter, respectiv infiltrat laringian bilateral stg. si drept, cu fractura de os hioid, precum si de fracturi costale de stern multiple. Leziunile traumatice suferite s-au putut produce printr-un mecanism complex de loviri directe, repetate, cu corp dur, contondent, precum si prin loviri directe repetate cu corp taietor-întepator (posibil cutit), iar posibil, în final, printr-un mecanism de sugrumare cu mâna.” Se mai mentioneaza ca „sus-numitul se afla în stare de ebrietate avansata, iar carboxihemoglobina a fost negativa… Leziunile traumatice de tip arsura cu carbonizare segmentara au fost provocate post-mortem. Între leziunile traumatice suferite si decesul victimei exista legatura de cauzalitate directa si imediata”.
Referitor la victima F. I. E., de 38 ani, medicii legisti arata ca moartea acestuia „a fost violenta”. Ea s-a datorat unui politraumatism prin agresiune cu hematoame, echimoze si plagi contuze, respectiv taiate superficial, precum si taiate întepate penetrante, hemoperitoneu de 2000 ml de sânge lichid cu leziune de stomac, colon segment transvers, hematom perirenal stg. si leziune renala stg. prin taiere-întepare. Leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin loviri directe repetate cu corp dur, contondent, strivire-calcare (hematomul plantarului stg.) si prin lovire directa repetata cu corp taietor-întepator (posibil cutit) cu o lama taioasa si vârf ascutit (pentru leziunile toraco-abdominale)”. Se mai mentioneaza ca sus-numitul „se afla în stare de ebrietate avansata, iar carboxihemoglobina a fost negativa. Leziunile traumatice de tip arsura cu carbonizare segmentara au fost provocate post-mortem. Între leziunile traumatice suferite si decesul victimei exista legatura de cauzalitate directa si imediata”.
Sub aspectul laturii subiective, instanta constata ca din probele administrate a rezultat o intentie directa a inculpatului de a suprima viata victimelor, având în vedere intensitatea loviturilor, zona vitala în care au fost aplicate, precum si în raport de obiectul cu care a lovit, ca si atitudinea imediata, aceea de a le desena cruci pe piept cu cutitul si de a-i incendia, dupa ce i-a acoperit cu asternuturile de pe pat. Instanta urmeaza a retine comiterea faptei cu intentie directa.
Instanta a invocat din oficiu schimbarea încadrarii juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecata prin actul de sesizare, în sensul retinerii recidivei postexecutorii, prev. de art. 37 lit. b C. pen. si nu a celei postcondamnatorii prev. de art. 37. lit.a C. pen., pentru fiecare dintre cele trei infractiuni, precum si retinerea agravantei prev. de art. 176 lit. c C. pen., alaturi de agravanta prev. de art. 176 lit. b C. pen.
De asemenea, aparatoarea inculpatului a solicitat schimbarea încadrarii juridice din infractiunea de omor deosebit de grav, în doua infractiuni de omor simplu.
Asupra starii de recidiva, instanta s-a pronuntat prin încheierea de sedinta din 05 decembrie 2008, în sensul retinerii, pentru fiecare dintre cele trei infractiuni, a starii de recidiva postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal si nu postcondamnatorie, prev de art. 37 lit. a Cod penal, cum gresit s-a retinut în actul de sesizare, deoarece la data de 22.05.2008, când a fost comise cele trei infractiuni, era împlinit termenul reprezentând restul de pedeapsa ramas de executat de 544 zile, în urma liberarii conditionate din 12.05.2006.
Asupra celorlalte doua chestiuni, instanta va dispune schimbarea încadrarii juridice a faptelor asa cum a fost invocata din oficiu si va respinge cererea formulata de aparatoare, pentru urmatoarele considerente:
Prin actul de sesizare, inculpatul a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev de art 174, art 176 lit b C pen, respectiv omorul savârsit asupra a doua sau mai multe persoane.
Din fisa de cazier si din copia Sentintei penale nr. 444/16.12.2004 pronuntata de Tribunalul Mures, rezulta ca inculpatul a suferit o condamnare anterioara de 4 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de omor în forma tentativei, prev. de art. 20 rap. la art. 174 C. pen. Ori, practica si doctrina sunt unanime, în sensul ca agravanta prev. de art. 176 lit. c C. pen. (savârsirea faptei de catre o persoana care a mai savârsit un omor) este aplicabila inclusiv în cazul în care prima condamnare priveste savârsirea infractiunii în forma tentativei, fara a fi necesar ca infractiunea sa fi fost fapt consumat, deoarece prin formularea „de catre o persoana care a mai savârsit un omor” se au în vedere disp. art. 144 C. pen., potrivit carora prin savârsirea unei infractiuni se întelege savârsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa.
În ce priveste cererea formulata de aparatoarea inculpatului, aceasta apare ca neîntemeiata, deoarece din materialul probator administrat rezulta fara îndoiala ca rezolutia infractionala a inculpatului a fost una singura, din starea de fapt retinuta reiesind ca acesta a lovit alternativ victimele, dupa care le-a aplicat loviturile cu cutitul în mod concomitent
In drept, instanta constata ca fapta inculpatului C. C. M. de a fi exercitat actiuni de violenta asupra victimelor F. I.E. si M. E.E., folosindu-se de un obiect taietor-întepator, cauzându-le astfel leziuni traumatice multiple care au condus la decesul lor imediat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav în stare de recidiva postexecutorie, prevazuta si pedepsita de art. 174, art. 176 lit. b, c C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Fapta aceluiasi inculpat de a-si fi incendiat propria locuinta, punând în pericol siguranta publica, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere în stare de recidiva postexecutorie, prevazuta si pedepsita de art. 217 alin 1, 4 si 5 C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Fapta aceluiasi inculpat de a purta asupra sa, în locuri publice, un obiect întepator-taietor, întruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 1 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 61/1991 rep., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Prin urmare instanta va dispune condamnarea inculpatului pentru savârsirea faptelor retinute în sarcina sa.
La individualizarea judiciara a pedepselor, instanta va tine seama de dispozitiile art. 72 C.pen., analizând separat cele trei infractiuni.
Astfel, pentru savârsirea infractiunii de omor deosebit de grav, instanta are în vedere cele doua agravante, respectiv existenta a doua victime si faptul ca inculpatul a mai suferit o condamnare anterioara pentru o fapta similara (Sentinta penala nr. 444/16.12.2004 a Tribunalului Mures). Nu este lipsit de importanta ca si în anul 2003, inculpatul a lovit partea vatamata cu cutitul de 14 ori în zone vitale ale corpului, punându-i viata în primejdie, salvarea ei datorându-se în exclusivitate interventiilor medicale de urgenta. Ori, si în prezenta cauza, inculpatul a actionat în mod identic, ba mai mult, le-a desenat victimelor cu cutitul cruci pe piept. Dealtfel chiar el a declarat în fata instantei ca a mai taiat si alte persoane, iar martorii confirma ca era cunoscut cu acest obicei. Ferocitatea de care a dat dovada rezulta si din atitudinea sa ulterioara, regretând ca nu a reusit sa taie si pe alti doi, însa îi va rezolva când se va întoarce, deoarece va primi doar 15 ani de închisoare din care va executa numai 7!! manifestând chiar o oarecare satisfactie în urma savârsirii faptelor sale, care reiese si din afirmatiile ca, lovind victimele, acestea pocneau ca niste porci dupa ce au fost prajiti. A mai afirmat ca în penitenciar nu esti vedeta doar cu doua victime!
Si în ce priveste savârsirea infractiunii prev de art 1 ind 1 alin 1 din Legea nr. 61/1991 rep, inculpatul a suferit o condamnare anterioara pentru o fapta similara. Asa cum s-a retinut, era cunoscut ca poarta asupra sa cutit, oamenii fiind îngrijorati sa nu fie si ei taiati. Sustinerea inculpatului potrivit careia cutitul ar fi apartinut uneia dintre victime, nu poate fi retinuta, atâta vreme cât cutitul a fost gasit asupra lui.
Aceste doua fapte au produs o puternica tulburare în rândul comunitatii.
Simpla recunoastere ulterioara de catre inculpat a savârsirii celor doua infractiuni, nu este de natura a fi retinuta ca o circumstanta atenuanta dintre cele prev. de art. 74 lit. c C. pen., câta vreme acesta nu si-a manifestat regretul, ci dimpotriva, satisfactia pentru ceea ce a facut.
Nici acordul exprimat în fata instantei, potrivit caruia inculpatul se obliga sa achite pretentiile civile, nu reprezinta o circumstanta atenuanta de natura celor prev. de art. 74 lit. b C. pen., deoarece acesta nu a facut nici un demers în acest sens si, neavând un loc de munca, venituri permanente sau bunuri de valoare, fiind constient ca nu va achita despagubirile civile.
Pentru toate aceste considerente, instanta a apreciat ca, în vederea atingerii scopului pedepsei, în conformitate cu disp. art. 52 C. pen., se impune aplicarea câte unei pedepse cu închisoarea orientata catre maximul special prev de lege.
Argumentul care a determinat instanta sa aleaga pedeapsa închisorii si nu cea a detentiei pe viata, prevazute alternativ de art. 176 C. pen., este împrejurarea ca si victimele faceau parte din acelasi anturaj cu inculpatul, cunoscute consumatoare de bauturi alcoolice, mai precis spirt medicinal si care au acceptat sa fie în prezenta inculpatului, cunoscut ca o persoana violenta. Acest motiv a format convingerea instantei ca nu se impune stabilirea celor doua pedepse în maximul prevazut de lege, ci doar orientat înspre maxim.
Pentru cea de a treia infractiune, respectiv cea de distrugere, instanta a avut în vedere urmarile relativ minime care s-au produs, respectiv incendierea asternuturilor si a câtorva piese de mobilier, dar si urmarile care s-ar fi putut produce, respectiv aprinderea altor case si anexe gospodaresti, ceea ce nu impune aplicarea unei pedepse orientate înspre maximul prevazut de lege.
Pentru fiecare dintre cele trei infractiuni s-a avut în vedere starea de recidiva postexecutorie, precum si starea de concurs real în care au fost savârsite.
De asemenea, instanta a tinut seama si de continutul Referatului de evaluare si de concluziile Raportului de expertiza psihiatrica, din care rezulta ca inculpatul prezinta diagnosticul tulburare de personalitate de tip antisocial, abuzuri etilice, pastreaza capacitatea psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor faptelor sale si are discernamântul pastrat în raport cu fapta pentru care este cercetat (omor deosebit de grav).
Astfel, prima instanta, a procedat în modul aratat în dispozitivul sentintei descris mai sus.
Împotriva acestei hotarâri, în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Mures si inculpatul C. C. M.
Parchetul de pe lânga Tribunalul Mures solicita admiterea apelului, desfiintarea partiala a hotarârii atacate si rejudecând cauza sa se dispuna schimbarea încadrarii juridice data faptelor în sensul retinerii si a disp. art.319 Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii si pentru infractiunea de profanare de morminte, aplicarea detentiei pe viata pentru savârsirea infractiunii de omor deosebit de grav si mentinerea inculpatului în stare de arest preventiv.
În motivarea apelului parchetul arata ca critica sentinta penala atacata pentru motivul de nelegalitate care vizeaza gresita încadrare juridica data faptelor savârsite de inculpatul C. C. M.
Coroborând declaratiile date de catre inculpat cu declaratiile date de martorii P. S. M, L. l., l.V., F. l. atât în cursul urmaririi penale, cât si în faza judecatii, cu cele date de martorii S. C. si Z. L. în faza cercetarii judecatoresti, cu procesul verbal de cercetare a locului faptei si cu fotografiile judiciare atasate dosarului cauzei, se poate concluziona ca este realizat si continutul constitutiv al infractiunii de profanare de morminte, prev. si ped. de art. 391 C.p.
Astfel, s-a constatat în fapt ca inculpatul, dupa ce a aplicat victimelor M. E. E.si F. I.E. lovituri cu un corp contondent si cu un corp taietor - întepator de tipul briceagului, acestea au decedat imediat din cauza leziunilor traumatice multiple produse prin agresiune.
Cu acelasi obiect (briceagul) le-a desenat celor doua victime câte o cruce pe piept, prin zgârierea tegumentului. Le-a acoperit cu paturi luate de pe cele doua paturi din încapere si le-a dat foc, folosind bricheta pe care o avea în buzunar, întrucât nu putea sa doarma din cauza fumului care iesea din cadavre, si-a parasit casa si s-a dus la bar în Ibanesti, unde a cumparat o bere cu banii împrumutati atunci de la un vecin de-al sau (martorul F. C).
Desenarea crucilor pe pieptul celor doua cadavre este o activitate ce este legata de continutul constitutiv al infractiunii de profanare de morminte si semnifica o batjocorire a ramasitelor neînsufletite ale acestora, o lipsa de respect fata de memoria celor doi.
Incendierea cadavrelor victimelor s-a facut, de asemenea, în scopul ascunderii infractiunii de omor savârsite anterior, si aceste acte materiale fiind caracteristice elementului material al infractiunii de profanare de morminte. De asemenea, exista si legatura de cauzalitate între activitatea infractionala desfasurata de inculpat si urmarea socialmente periculoasa produsa, fiind realizata în integralitate si latura obiectiva a acestei infractiuni.
In ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii de profanare de morminte, apreciem ca inculpatul a actionat cu intentie directa, prin desenarea crucilor pe cadavre si incendierea acestora prevazând rezultatul faptei sale, pe care l-a si urmarit.
Astfel, sunt întrunite toate elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte.
În acest sens s-a exprimat printr-un recurs în interesul legii si Înalta Curte de Casatie si Justitie, care prin Decizia nr. 35/22.09.2008, publicata în Monitorul Oficial nr. 158 la data de 13.03.2009 si pe pagina de internet a acestei institutii înca de la pronuntarea sentintei. Aceasta instanta a statuat ca în ipoteza în care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte (art. 319 C.p.) este un cadavru, iar inculpatul - prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului - urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, urmeaza sa se retina în concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate în recurs în interesul legii fiind obligatorie pentru instante, în temeiul art. 4142 alin. 3 teza ultima C.p.p., parchetul a considerat se impunea sa se faca aplicarea art. 334 C.p.p., în sensul schimbarii încadrarii juridice prin retinerea si a infractiunii prev. si ped. de art. 319 C.p.
Critica sentinta penala atacata si pentru motivul de netemeinicie care vizeaza individualizarea judiciara a pedepsei aplicate pentru savârsirea infractiunii de omor deosebit de grav.
În efectuarea operatiunii de individualizare judiciara a unei pedepse punctul de plecare îl constituie fapta penala, privita în raport cu complexul de date care indica periculozitatea ei sociala (gravitate, frecvente posibilitate de prevenire, mod de savârsire, urmari, etc.), iar ca punct final situatia personala a infractorului, privita în raport cu periculozitatea sociala a acestuia, (forma si gravitatea vinovatiei, starea psihofizica, antecedente etc.). Aceasta ordine îsi are baza legala în prevederile art. 72 C.p., care - enumerând criteriile de individualizare - indica mai întâi gradul de periei social al faptei savârsite si dupa aceea persoana infractorului.
A mai retinut ca este firesc, deci, ca operatiunea de stabilire a pedepsei sa înceapa prin luarea în considerare a infractiunii savârsite si gradul de pericol social concret. Odata acest lucru realizat, urmeaza a fi avuta în vedere persoana infractorului, pentru ca, desi îsi are cauza în infractiunea savârsita pedeapsa se adreseaza unui anume infractor, pe care este menita sa-l reeduce si a carui readaptabilitate sociala difera de a celorlalti infractori.
Aplicând aceste criterii în concret spetei analizate, a aratat ca prin prisma gravitatii si modului de savârsire a infractiunilor deduse judecatii, periculozitatea sociala a acestora este maxima, prin prisma multiplelor relatii sociale încalcate de inculpat (cele referitoare la dreptul la viata, la integritatea corporala a unor bunuri apartinând membrilor comunitatii din care provine inculpatul, la dreptul de a fi în siguranta în locurile publice).
Din punctul nostru de vedere al parchetului, singura explicatie a incendierii cadavrelor aflate în locuinta sa, este aceea a încercarii de a ascunde savârsirea infractiunii de omor îndreptata împotriva a doua victime. Incendiul extinzându-se, a pus în pericol si integritatea locuintelor aflate în imediata vecinatate a casei inculpatului, declansând starea de pericol public.
De asemenea, a apreciat ca urmarile produse sunt deosebit de grave: actele materiale savârsite de inculpat au dus la decesul în aceleasi împrejurari a doua persoane, s-a folosit de un mijloc care prin el însusi prezinta o periculozitate sporita (incendierea), cu scopul vadit de a-si ascunde faptele si de a nu raspunde penal.
Prin desenarea pe toracele fiecarei victime a unei cruci si incendierea celor doua cadavre a batjocorit ramasitele neînsufletite ale celor doi disparuti, dovedind sentimente josnice si imorale fata de amintirea acestora.
În ceea ce priveste forma de vinovatie ce caracterizeaza activitatea infractionala a inculpatului, consideram ca este vorba de intentie directa, întrucât acesta a prevazut rezultatul faptelor sale, pe care le-a si urmarit.
Inculpatul nu a dat dovada nici macar de o umbra de parere de rau, de regret pentru ceea ce a facut (a se vedea în acest sens declaratiile date în cursul urmaririi penale si al judecatii de martorii P.S.M., L. I., I. V., F. I., precum si declaratiile date în cursul judecatii de martorii Z. L. si S. C.). Dimpotriva, inculpatul si-a exprimat în mod clar disponibilitatea de a mai savârsi si alte infractiuni de omor (care ar viza nu numai o singura persoana, ci cel putin trei - patru). Persistenta într-un comportament infractional a fost relevata si de raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Mures.
În ceea ce priveste antecedentele inculpatului a aratat ca acesta a savârsit infractiunile care fac obiectul prezentului dosar în stare de recidiva mare postexecutorie, primul termen al recidivei fiind tot o infractiune îndreptata contra vietii, ramasa în forma tentativei. Pentru aceasta prima infractiune a fost condamnat prin sentinta penala nr. 444/2004 a Tribunalului Mures, retinându-se ca inculpatul i-a aplicat acelei parti vatamate 14 lovituri de cutit în zone vitale ale corpului cu un corp taietor întepator (briceag sau cutit), provocat fiind de victima (ce a avut o atitudine necuviincioasa, raportata la memoria mamei defuncte a inculpatului); si în aceasta speta s-a relevat comportamentul agresiv al inculpatului, care - fiind grefat pe un etilism cronic - nu poate fi controlat.
Nici perceptia comunitatii din care provine fata de inculpat nu îi este favorabila, fiind de notorietate ca el purta în permanenta asupra sa un cutit si avea un comportament violent, fiind evitat de vecini (a se vedea declaratiile martorilor P. S.si L.I.).
Însumând toate aceste argumente care au fost dezvoltate pentru analiza atât a periculozitatii sociale a faptelor savârsite, cât si a situatiei personale a inculpatului, parchetul a apreciat ca pedeapsa închisorii aplicate acestuia pentru infractiunea de omor deosebit de grav nu-si poate atinge scopul prevazut de art. 52 alin. l C.p.
Pedeapsa închisorii aplicate anterior inculpatului prin sentinta penala nr. 444/2004 a Tribunalului Mures nu l-a reeducat în spiritul respectarii unor minime reguli de convietuire sociala, iar coercitia la care a fost supus nu si-a produs efectele urmarite de organele judiciare.
În continuare dupa liberarea conditionata a dovedit o grava lipsa de respect fata de valorile sociale importante, o disponibilitate neechivoca de a curma în viitor viata si a altor persoane (afirmata dupa savârsirea actualelor infractiuni atât în fata martorilor ascultati, cât si în fata consilierului de probatiune - fila nr. 104 dosar prima instanta).
Considera ca nu trebuiesc ignorate nici concluziile cuprinse în raportul de expertiza medico-legala de natura psihiatrica (filele nr. 141 - 143 dosar urmarire penala), care releva actualele tendinte impulsive si antisociale ale inculpatului, o toleranta scazuta la frustrare, o acumulare de afecte brutale, nesupunere, anarhie si narcisism total.
În plus, consilierul de probatiune subliniaza în raportul de evaluare întocmit (filele nr. 101 - 104 dosar prima instanta) si tendinta acestuia de minimalizare a consecintelor faptelor comise.
Concluziile care sunt formulate de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Mures, coroborate cu raportul de expertiza medico-legala de natura psihiatrica si cu celelalte argumente prezentate anterior, construiesc o personalitate a acestui inculpat care va persevera si pe viitor într-un comportament infractional, agresiv si periculos, imposibil de corectat, în principal datorita lipsei oricarei initiative din partea acestuia (a fost deja sanctionat disciplinar în Penitenciarul Tg. Mures în cursul perioadei arestarii preventive în prezenta cauza pentru automutilare si încalcarea regulamentului de ordine interioara - fila nr. 104 dosar prima instanta).
Astfel, pentru ca pedeapsa aplicata sa fie în masura sa-si atinga scopul pentru care a fost instituita si în conditiile în care pedeapsa închisorii s-a dovedit deja a fi ineficienta, parchetul a apreciat ca s-ar impune ca pedeapsa ce i s-ar aplica inculpatului sa fie detentia pe viata, ca cea mai grava dintre cele doua pedepse principale alternative prevazute de norma juridica de incriminare.
Inculpatul, în motivarea apelului solicita reducerea pedepsei aplicate de instanta de fond, aratând ca este adevarat ca a comis faptele de care este acuzat, însa victimele au venit la el acasa, si nu poate sa îsi dea seama cum a putut sa le omoare, poate de frica sau tulburat de bautura.
Examinând legalitatea si temeinicia hotarârii atacate sub aspectul motivelor de apel si în considerarea disp. art.378 rap. la art.371 Cod pr.penala, Curtea a apreciat ca numai apelul parchetului este fondat pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la starea de fapt, în mod corect a retinut instanta de fond ca în data de 22 mai 2008 inculpatul C. C. M. se afla la domiciliul sau, fiind foarte obosit, deoarece o zi si o noapte înainte, consumase bauturi alcoolice. A venit la el victima M. E. E.care a cerut bani si s-a întors cu o sticla de bautura, respectiv spirt medicinal. Inculpatul a preparat spirtul medicinal cu apa si au început sa bea. Apoi, a sosit si a doua victima, F. I. E., care a adus alte doua sticle. Toti trei au continuat sa consume spirt medicinal cu apa. La un moment dat, între inculpat si victime s-au iscat discutii contradictorii privind un pretins furt a unei drujbe, precum si cu privire la pretinsa paternitate a inculpatului fata de copilul uneia dintre victime.
Pe fondul consumului de alcool si a unor discutii contradictorii, la un moment dat, între inculpat si victime s-a iscat un conflict spontan, care a culminat cu agresarea fizica a celor doua , inculpatul reusind sa doboare victimele la pamânt, pe una dintre ele a lovit-o cu un corp contondent, apoi le-a aplicat mai multe lovituri cu un briceag. Cu acelasi briceag, inculpatul le-a desenat celor doua victime câte o cruce pe piept, prin zgârierea tegumentului, apoi a aruncat peste cele doua victime paturi si asternuturi, carora le-a dat foc, lasându-le sa arda în propria-i locuinta.
Dupa aceea inculpatul a iesit din locuinta, a împrumutat niste bani de la un vecin sub pretextul ca vrea sa cumpere pâine si a plecat la un bar din localitatea vecina, Ibanesti, de unde si-a luat o sticla de bere .
Incendiul a fost observat si stins de vecini, au fost anuntate organele de politie si pompieri, în apropierea casei inculpatului existând alte case si anexe gospodaresti, la cca. 10 m distanta. Una dintre victime a fost scoasa din încapere, iar cealalta a ramas în locul în care se afla în camera, lânga pat, ambele fiind partial carbonizate.
Inculpatul s-a întors în locuinta sa, fiind vazut mai întâi de martorul I. V., martor atentionat de grupurile de oameni sa aiba grija pentru a nu fi taiat si el de inculpat. Cei prezenti au reusit sa-l imobilizeze pe inculpat, gasind asupra sa un cutit cu mâner de corn de cerb cu lama de aproximativ 20 cm, având pe el urme de sânge.
La întrebarile cetatenilor, inculpatul a afirmat despre fapta sa si despre victime ca „ele si-au cautat-o”, ca-i pare rau ca nu a omorât mai multi oameni si, „ca i-a facut pe cei doi ca pe porci si ca pocneau când îi lovea cu piciorul”.
Aceasta stare de fapt este pe deplin dovedita prin probele administrate în cauza, inclusiv prin declaratiile inculpatului date atât în fata primei instante (f.11 d.fond) cât si în fata instantei de apel (f.28 d.apel) , astfel ca aceasta nu suporta nicio critica.
Cu privire la încadrarea juridica, instanta de apel apreciaza ca aceasta este gresita.
Nici organul de urmarire penale si nici prima instanta nu au retinut în sarcina inculpatului si infractiunea de profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal, cu toate ca în considerentele rechizitoriului era descrisa aceasta fapta.
Potrivit art.319 Cod penal, profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru se pedepseste.
A profana un cadavru înseamna a mutila prin orice mijloace un cadavru, inclusiv prin incendiere sau dezmembrare sau a batjocoririi ramasitelor neînsufletite ale acestora.
În speta, asa cum rezulta din probele dosarului, inculpatul dupa ce a ucis cele doua victime, le-a desemnat acestora câte o cruce pe piept, prin zgârierea tegumentului cu un cutit, iar apoi le-a acoperit cu paturi si asternuturi de pat si le-a dat foc.
Incendierea cadavrelor victimelor s-a facut, de asemenea în scopul ascunderii infractiunii de omor savârsite anterior, astfel ca aceste acte materiale sunt caracteristice elementului material al laturii obiective a infractiunii de profanare de morminte.
Cu privire la latura subiectiva a infractiunii de profanare de morminte, instanta de apel apreciaza ca inculpatul a actionat cu intentie directa, prin desenarea crucilor pe cadavre si prin incendierea acestora, astfel ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si l-a si urmarit.
De asemenea, trebuie avut în vedere si faptul ca prin decizia nr.35/2008, Înalta Curte de Casatie si Justitie, într-o decizie pronuntata în interesul legii, a statuat ca în ipoteza în care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte, prev. de art.319 din Cod penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrare ori incendierea cadavrului urmareste ascunderea faptei de omor comisa anterior, se vor retine în concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.
Prin urmare, în drept, fapta inculpatului C.C.M. care la data de 22 mai 2008 a profanat doua cadavre prin desenarea pe pieptul acestora a unor cruci, prin zgârierea tegumentului cu un cutit si prin incendierea acestora prin care a urmarit ascunderea faptei de omor, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru aceasta infractiune, instanta va avea în vedere disp. art.72 Cod penal, privind criteriile generale de individualitate a pedepsei, de faptul ca inculpatul este recidivist si ca a recunoscut comiterea acestei infractiuni, astfel ca instanta urmeaza sa-i aplice o pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.
Si cel de-al doilea motiv de apel invocat de parchet este fondat.
La individualizarea judiciara a unei pedepse, instanta de judecata trebuie sa aiba ca punct de plecare fapta penala comisa, privita în raport cu complexul de date care indica periculozitatea ei sociala (gravitate, frecventa, posibilitate de prevenire, mod de savârsire, urmari, etc.), iar ca punct final, situatia personala a infractorului, privita în raport cu periculozitatea sociala a acestuia (forma si gravitatea vinovatiei, starea psihofizica, antecedentele penale, etc.).
Pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, prima instanta i-a aplicat inculpatului o pedeapsa de 23 de ani de închisoare, fara însa a avea în vedere toate criteriile prev. de art.72 Cod penal.
Astfel, în speta, nu s-a avut în vedere gravitatea deosebita a modului de savârsire a faptei comise de inculpat, periculozitatea sociala a acestora fiind extrem de ridicata prin multitudinea de relatii sociale încalcate de inculpat (dreptul la viata, la integritate corporala, la siguranta, etc.), precum si urmarile produse care sunt deosebit de grave, respectiv inculpatul a ucis doua persoane, a incendiat acele doua cadavre, în scopul ascunderii faptei, a desenat pe pieptul fiecarei victime câte o cruce, prin zgârierea tegumentului cu un cutit, dând dovada de sentimente josnice si imorale fata de amintirea acestora.
Cu toate ca în apel inculpatul a declarat ca regreta faptele comise, asa cum rezulta din declaratiile martorilor, imediat dupa comiterea faptelor inculpatul nu a dat dovada de nicio parere de rau, de regret, ci dimpotriva a declarat ca îi pare rau ca nu a ucis mai multi oameni.
Acest comportament infractional rezulta si din raportul de evaluare întocmit de Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Mures, care concluzioneaza ca inculpatul va persista în comportamentul infractional (f.101-104 d.fond).
De asemenea, prima instanta de judecata nu a avut în vedere si antecedentele penale ale inculpatului, care este recidivist si a mai fost condamnat pentru o infractiune de omor, în forma tentativei. Astfel, prin sentinta penala nr.444 din 16.12.2004, ramasa definitiva prin decizia penala nr.12/A/28.01.2005 a Curtii de Apel Tg.Mures, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, retinându-se ca în data de 07.11.2003, în jurul orelor 21,00 inculpatul C. C. M. i-a aplicat partii vatamate F. Z. un numar de 14 lovituri de cutit, viata victimei fiind salvata doar datorita interventiei medicale prompte si rapid aplicate.
Pentru toate argumentele aratate mai sus, si având în vedere disp. art.72 Cod penal, apreciem ca pedeapsa de 23 de ani închisoare aplicata inculpatului de catre prima instanta pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, nu este suficienta, întrucât aceasta pedeapsa nu-si poate atinge scopul prev.de art.52 alin.1 Cod penal, astfel ca urmeaza a i se aplica inculpatului pedeapsa detentiunii pe viata.
De asemenea, instanta de apel apreciaza ca schimbarea încadrarii juridice operata de prima instanta este corecta, deoarece inculpatul se afla în stare de recidiva postexecutorie prev. de art.37 lit.b Cod penal si nu postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a Cod penal, întrucât la data savârsirii infractiunilor era îndeplinit termenul reprezentând restul de pedeapsa ramas de executat de 544 zile în urma liberarii conditionate din 12.05.2006.
Totodata, în mod corect, prima instanta a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrarii juridice din omor deosebit de grav în doua infractiuni de omor simplu, întrucât din probele administrate în cauza rezulta ca inculpatul a savârsit infractiunea de omor deosebit de grav, si de altfel, aceasta cerere nici nu a mai fost reiterata în apel.
Cu privire la apelul inculpatului instanta apreciaza ca acesta nu este fondat, având în vedere considerentele expuse mai sus, astfel ca nu se impune reducerea pedepsei aplicate de catre instanta de fond, ci dimpotriva.
Fata de considerentele expuse Curtea, în baza art.379 pct. 2 lit.a Cod pr.penala a admis apelul Parchetului de pe lânga Tribunalul Mures, sa desfiinteze în parte hotarârea atacata si rejudecând cauza;
În baza art.334 Cod procedura penala a schimbat încadrarea juridica a faptelor pentru care inculpatul C. C. M. a fost dedus judecatii, din infractiunile de omor deosebit de grav, prev. de art.174, 176 lit.b), c) Cod penal, distrugere, prev. de art.217 al.1, 4 si 5 Cod penal si purtarea fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal si art.37 lit.a) Cod penal, în infractiunile de omor deosebit de grav, prev. de art.174, 176 lit.b), c) Cod penal, distrugere, prev. de art.217 al.1, 4 si 5 Cod penal, purtarea fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991 si profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal si art.37 lit.b) Cod penal si sa dispuna condamnarea inculpatului C. C. M, la pedeapsa detentiunii pe viata pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.174, art.176 lit.b), c) Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal si interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) si e) Cod penal pe o perioada de 8 ani, precum si condamnarea aceluiasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare pentru comiterea infractiunii de profanare de morminte, prev. de art.319 Cod penal.
De asemenea, a mentinut pedeapsa de 7 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de distrugere, prev. de art.217 alin.1, 4 si 5 Cod penal si pedeapsa de 1 an si 10 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de port fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991 republicata, aplicate de prima instanta.
În baza art.34 lit.b) raportat la art.33 lit.a) Cod penal, a dispus contopirea pedepselor aplicate prin prezenta hotarâre si cele mentinute, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv detentiunea pe viata si a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) si e) Cod penal pe o perioada de 8 ani, ca pedeapsa complementara.
Totodata, a mentinut dispozitiile din hotarârea primei instante privind schimbarea încadrarii juridice, a respingerii cererii inculpatului de schimbare a încadrarii juridice a faptelor, solutionarea laturii civile a cauzei si confiscarea speciala si sa înlature din aceasta hotarâre dispozitiile privind aplicarea sporului de 2 ani închisoare si a pedepsei de 23 ani de închisoare pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav.
În baza art.381 Cod procedura penala, urmeaza sa mentina inculpatul în stare de arest preventiv având în vedere ca temeiurile care au determinat arestarea acestuia impun în continuare privarea de libertate a inculpatului si sa deduca din pedeapsa aplicata durata arestului preventiv al inculpatului începând cu data de 16 martie 2009 pâna la zi.
În baza art. 379 pct. 1 lit.b Cod pr.penala, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului cu privire la aceeasi hotarâre.
În baza art.192 alin. 2 Cod pr.penala a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare partiale în favoarea statului, celelalte cheltuieli judiciare vor ramâne în sarcina statului, conform art.192 alin.3 Cod pr.penala.