JUDECATORIA MANGALIA
SENTINTA PENALA NR.46/P/11.02.2009.
OUG 195/2002. Concurs de infractiuni. Stare de necesitate. Pericol social concret al faptelor. Pedepse accesorii. Suspendare conditionata a executarii pedepsei.
Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lânga Judecatoria Mangalia la 14.10.2008 si înregistrat pe rolul Judecatoriei Mangalia la data de 16.10.2008 s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului D.S. pentru savârsirea în concurs a infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si având în sânge o îmbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur, fapte prevazute si pedepsite de dispozitiile art.86 al.1 si art.87 al.1 din OUG 195/2002 republicata, cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal.
În sarcina inculpatului s-a retinut ca în noaptea de 04/05.10.2007, desi nu poseda permis de conducere si avea în sânge o îmbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur, a condus autoturismul pe drumurile publice din municipiul Mangalia.
În fapt, s-a aratat ca autoturismul condus de inculpat a fost oprit în trafic pe strada Oituz din mun. Mangalia de catre lucratorii Serviciului Politiei Rutiere Constanta- Formatiunea Mangalia.
S-a aratat ca inculpatul nu a prezentat la control permisul de conducere motivând ca nu îl are asupra sa însa din verificarile efectuate de catre organele de politie a rezultat ca acesta nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Întrucât inculpatul prezenta halena alcoolica, acesta a fost supus testului de respiratie si pentru ca valoarea concentratie de alcool în aerul expirat a fost de 0,43 mg/l, inculpatul a fost condus la Spitalul Municipal Mangalia în vederea examinarii clinice si recoltarii de probe biologice.
Inculpatului i-a fost recoltata o singura proba de sânge iar în urma analizelor de laborator s-a stabilit ca inculpatul avea o alcoolemie de 1g 0/00.
Cea de a doua proba de sânge, se arata în rechizitoriu, nu a fost recoltata întrucât inculpatul a refuzat acest lucru, fapt consemnat în buletinul de examinare clinica si recunoscut de inculpat.
Cu privire la persoana inculpatului s-a aratat faptul ca este la primul conflict cu legea penala, este casatorit, are un copil minor si a avut o conduita procesuala sincera.
Starea de fapt prezentata în rechizitoriu a fost retinuta pe baza urmatoarelor mijloace de proba: proces-verbal de depistare, rezultat alcooltest nr. 00517, buletinul de examinare clinica, buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 3042/08.10.2007, adresa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculari Vehicule Constanta nr. 40496/23.11.2007, declaratii de martori, declaratiile învinuitului.
Inculpatul a fost cercetat în stare de libertate si i-au fost stabilite în sarcina cheltuieli judiciare în suma de 100 lei.
În cursul cercetarii judecatoresti a cauzei a fost audiat, în conformitate cu dispozitiile art. 323 coroborat cu art. 70 alin.2 Cod procedura penala, inculpatul, declaratia fiind consemnata si anexata la dosarul cauzei.
În conformitate cu dispozitiile art. 327 Cod procedura penala a fost audiati martorii propusi de procuror, I M si MV, declaratiile acesteia fiind consemnate si anexate la dosar.
Martora D M, propusa de procuror, nu a fost audiata întrucât aceasta, în calitate de sotie a inculpatului si în conformitate cu dispozitiile art. 80 Cod procedura penala, a refuzat audierea.
În aparare, inculpatul a solicitat administrarea probei testimoniale, a probei cu înscrisuri si întocmirea unui referat de catre Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Constanta, probe pe care instanta, apreciind ca sunt pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei, le-a încuviintat.
A fost audiat martorul O S, propus de inculpat si de procuror, declaratia fiind consemnata si anexata la dosarul cauzei.
Fata de împrejurarea ca martorul R M, propus de inculpat, este mentionat ca martor asistent în procesul-verbal de depistare existent la dosarul de urmarire penala, instanta a apreciat ca administrarea probei testimoniale cu acest martor apare ca inutila si, prin încheierea pronuntata în sedinta publica din data de 11.02.2009, în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedura penala, a dispus ca aceasta proba sa nu mai fie administrata.
A fost depus la dosarul cauzei referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Constanta.
Din analiza materialului probator administrat în ambele faze ale procesului penal, urmarirea penala si judecata, instanta, în vederea solutionarii cauzei, retine urmatoarea situatie de fapt.
În noaptea de 04/05.10.2007, în timp ce efectua lucrari de reparatii la subsolul unui bloc situat pe B-dul 1 Decembrie 1918 din mun. Mangalia, inculpatul a consumat, în compania colegilor de serviciu, bauturi alcoolice, respectiv doua-trei sticle cu bere si aproximativ 100 ml coniac( declaratia inculpatului coroborata cu declaratia martorului OS).
În jurul orelor 1,00-1,30, inculpatul, desi consumase bauturi alcoolice si nu poseda permis de conducere, a hotarât sa se deplaseze la domiciliu cu autoturismul marca Dacia (declaratia inculpatului, declaratia martorului O).
În autoturismul condus de inculpat au mai urcat martorul O S si un cunoscut al acestuia din urma, persoana aflata pe strada, în apropierea locului unde se afla parcata masina inculpatului, si despre care martorul stia ca locuieste în acelasi cartier ( declaratia martorului O).
Autoturismul condus de inculpat a fost oprit în trafic pe strada Oituz din mun. Mangalia de catre lucratorii patrulei auto motivat de faptul ca prezenta o defectiune la sistemul de iluminare.
Lucratorii Serviciului Politiei Rutiere Constanta- Formatiunea Mangalia, aflati în exercitarea atributiilor de serviciu pe str. Portului din Mangalia, au fost sesizati prin statie despre faptul ca a fost depistat în trafic un conducator auto aflat sub influenta bauturilor alcoolice.
Cu prilejul controlului efectuat de catre organele de politie, inculpatul a declarat ca se numeste D.S. si ca nu are asupra sa permisul de conducere.
Întrucât inculpatul emana halena alcoolica, a fost testat cu aparatul etilotest si pentru ca a rezultat o alcoolemie de 0,43 mg/l alcool pur în aerul expirat, inculpatul a fost condus la Spitalul Municipal Mangalia pentru recoltarea de probe biologice de sânge.
Inculpatul a fost examinat clinic de catre medicul de garda, prilej cu care s-a constatat ca prezenta halena alcoolica, avea o comportare ordonata, atentia concentrata, vorbirea clara, concluzionându-se ca nu pare sub influenta bauturilor alcoolice ( buletinul de examinare clinica).
Inculpatului i-a fost recoltata o singura proba de sânge.
Cea de-a doua proba de sânge nu a fost recoltata întrucât inculpatul a refuzat ( proces-verbal de prelevare, declaratia inculpatului).
Din analiza buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 3042 din 15.10.2007 eliberat de SML Constanta instanta retine împrejurarea ca inculpatul prezenta la data depistarii în trafic o îmbibatie alcoolica de 1 g. %0 ( buletinul anexat la dosar).
Valoarea alcoolemiei a fost adusa la cunostinta inculpatului iar acesta nu a contestat-o, apreciind ca este corecta în raport de cantitatea de alcool consumata în seara respectiva.
Din adresa nr. 40496/23.11.2007 emisa de Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor Constanta instanta retine împrejurarea ca inculpatul nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule( fila 12 din dosarul de urmarire penala).
Inculpatul a avut o atitudine procesuala sincera si a recunoscut savârsirea faptei atât în fata organelor de cercetare penala cât si cu prilejul audierii de catre instanta de judecata.
Inculpatul si-a motivat activitatea ilicita prin aceea ca în noaptea savârsirii faptei a fost anuntat telefonic de catre sotia sa cu privire la faptul ca fiica inculpatului, minora D S, avea febra si necesita asistenta medicala.
Din adresa nr. 314378 din 18.09.2008 a Directiei Pentru Apel Unic de Urgenta Constanta instanta retine împrejurarea ca pentru luna octombrie 2007 în baza de date nu au fost înregistrate apeluri care sa corespunda criteriilor de cautare „D”, „S”, „L2”, „Libertatii”, iar din adresa nr. 60006/16.09.2008 emisa de Spitalul Municipal Mangalia si din analiza foii de observatie depuse la dosarul cauzei instanta retine împrejurarea ca minora D S a fost internata în perioada 10.10.2007-15.10.2007 cu diagnosticul „ enterocolita acuta” iar apartinatorii nu au solicitat interventia ambulantei.
De asemenea, din declaratia martorei I M, mama sotiei inculpatului, instanta retine împrejurarea ca minora a fost dusa la spital abia dupa câteva zile de la data depistarii în trafic a inculpatului.
Din analiza referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probatiune de pa lânga Tribunalul Constanta, instanta retine împrejurarea ca inculpatul prezinta sanse de reintegrare sociala, lipsa antecedentelor penale, preocuparea pentru desfasurarea de activitati lucrative, suportul moral si afectiv oferit de familie, atitudinea sincera si cooperanta si copilul aflat în întretinere, reprezentând factorii ce pot contribui la inhibarea comportamentului infractional.
Din analiza fisei de cazier judiciar instanta retine împrejurarea ca inculpatul se afla la primul conflict cu legea penala, nemaifiind anterior condamnat pentru savârsirea altor infractiuni.
Având în vedere situatia de fapt retinuta instanta apreciaza ca fapta savârsita de inculpat întruneste elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art. 86 alin.1 si de art. 87 alin. 1 din OUG nr.195/2002, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si având în sânge o îmbibatie alcoolica de peste 80 g/l alcool pur.
Astfel, elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art. 86 alin.1 din OUG nr.195/2002 s-a realizat prin activitatea inculpatului care, desi nu poseda permis de conducere, s-a deplasat în noaptea de 04/05.10.2007 pe drumurile publice din municipiul Mangalia, la volanul autoturismului marca Dacia (declaratia inculpatului, declaratiile martorilor audiati în cauza, adresa nr. 40496/23.11.2007 emisa de Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor Constanta).
Elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art. 87 alin. 1 din OUG nr.195/2002 s-a realizat prin activitatea inculpatului care, desi consumase bauturi alcoolice si avea în sânge o îmbibatie alcoolica de 1 g. %0 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare CT-86-BEC pe drumurile publice din mun. Mangalia ( buletinul de analiza toxicologica alcoolemie eliberat de SML Constanta, declaratiile martorilor, declaratia inculpatului).
Urmarea imediata, ca element al laturii obiective pentru ambele infractiuni retinute în sarcina inculpatului, este prezumata de lege astfel ca este suficienta stabilirea savârsirii de catre inculpat a faptelor incriminate de lege pentru a subîntelege starea de pericol pentru siguranta traficului rutier si pietonal, stare de pericol generata de conduita ilicita a inculpatului.
În ceea ce priveste latura subiectiva, intentia inculpatului rezulta din împrejurarea ca desi stia ca nu poseda permis de conducere si ca se afla sub influenta bauturilor alcoolice întrucât consumase în prealabil o mare cantitate de bere si de coniac a decis totusi sa se urce la volanul autoturismului si sa îl conduca pe drumurile publice.
Sustinerile aparatorului inculpatului în sensul ca inculpatul a savârsit faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecata în stare de necesitate, pentru a salva de la un pericol iminent sanatatea fiicei sale minore, nu pot fi primite.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 45 alin. 2 Cod penal, „ Este în stare de necesitate acela care savârseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu poate fi înlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public”.
Din analiza dispozitiilor legale anterior citate rezulta conditiile în care o fapta prevazuta de legea penala este considerata ca fiind savârsita în stare de necesitate: pericolul sa fie iminent, sa ameninte valorile sociale aratate în art. 45 alin. 2 Cod penal si sa nu poata fi înlaturat în alt mod decât prin savârsirea faptei prevazute de legea penala, iar actiunea de salvare sa fi constituit singurul mijloc de înlaturare a pericolului si sa nu cauzeze urmari vadit mai grave decât acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era înlaturat.
Or, din probele administrate în cauza a rezultat ca minora DS a fost internata la Spitalul Municipal Mangalia în perioada 10.10.2007-15.10.2007 cu diagnosticul „ enterocolita acuta” iar apartinatorii nu au solicitat interventia ambulantei.
De asemenea, din declaratia martorului OS a rezultat ca în autoturismul condus de inculpat au mai urcat si un cunoscut al martorului, persoana aflata pe strada, în apropierea locului unde se afla parcata masina inculpatului, si despre care martorul stia ca locuieste în acelasi cartier, împrejurarea de natura sa ateste intentia inculpatului de a-l conduce pe martor la domiciliu si sa combata sustinerile inculpatului în sensul ca s-a urcat la volanul vehiculului în mare graba si ca urma sa se deplaseze de urgenta la locuinta proprie.
Mai mult, sustinerile inculpatului în sensul ca ar fi fost contactat telefonic de catre sotie, care l-a anuntat ca minora are febra, nu au fost dovedite, numita DM refuzând audierea iar din declaratia martorei I M, mama sotiei inculpatului, rezultând împrejurarea ca minora D S a fost dusa la spital abia dupa câteva zile de la data depistarii în trafic a inculpatului.
Fata de considerentele anterior expuse instanta apreciaza ca nu sunt întrunite cerintele prevazute de lege nici cu privire la pericol si nici cu privire la actiunea de salvare pentru retinerea starii de necesitate.
Fata de considerentele anterior expuse instanta apreciaza ca sunt întrunite cerintele legale pentru condamnarea inculpatului pentru savârsirea în concurs a infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si având în sânge o îmbibatie alcoolica de peste 80 g/l alcool pur.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului, instanta va avea în vedere criteriile generale prevazute de ar.72 Cod penal: gradul de pericol social al faptei, împrejurarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala, persoana inculpatului, limitele de pedeapsa prevazute de Codul penal si de OUG nr.195/2002.
Fapta savârsita de inculpat prezinta un grad de pericol social concret sporit întrucât conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, având în sânge o îmbibatie alcoolica peste limita legala, respectiv de 1 g. %0 a pus în pericol siguranta traficului rutier si pietonal si numai hazardul a facut ca activitatea inculpatului sa nu aiba consecinte dintre cele mai grave pentru viata si integritatea corporala a celorlalti participanti la trafic.
Fapta savârsita de inculpat prezinta pericol social concret sporit si datorita împrejurarii ca distanta parcursa de inculpat la volanul autoturismului este relativ mare iar conducerea autovehiculului pe drumul public fara a avea pregatirea si aptitudinile fizice si psihice necesare atestate de un permis de conducere valabil dar si sub influenta consumului de bauturi alcoolice putea avea drept consecinta si producerea unui eveniment rutier care sa puna în pericol real atât siguranta traficului rutier si pietonal, cât si integritatea fizica si chiar viata celorlalte persoane care se afla în autoturism.
Fata de considerentele anterior expuse instanta apreciaza ca prin continutul lor concret si prin atingerea grava a valorilor sociale ocrotite de OUG nr. 195/2002, faptele savârsite de inculpat prezinta gradul de pericol social ce caracterizeaza infractiunile pentru a fost cercetat în prezenta cauza.
Pe cale de consecinta, sustinerile aparatorului inculpatului, în sensul ca faptele savârsite de inculpat nu prezinta gradul de pericol social concret ce caracterizeaza infractiunile ce i-au retinute în sarcina, nu pot fi primite iar solicitarea de achitare în temeiul art.11 punctul 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b1 Cod procedura penala va fi respinsa.
Instanta va avea în vedere însa si persoana inculpatului, conduita buna a acestuia înainte de savârsirea faptei, împrejurarea ca se afla la primul conflict cu legea penala precum si atitudinea sincera avuta pe parcursul procesului penal când a recunoscut savârsirea faptei si a manifestat regret fata de conduita ilicita.
Pe cale de consecinta instanta va face aplicarea dispozitiilor art.74 lit. a si ale art.76 lit. d Cod penal si va coborî pedeapsa sub minimul general prevazut de art. 86 alin. 1 si de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca o pedeapsa de 10 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 86 alin. 1 din OUG nr.195/2002 si de 10 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 87 alin. 1 din OUG nr.195/2002 sunt suficiente si de natura a-l reeduca pe inculpat si de a-l determina ca pe viitor sa se conformeze dispozitiilor legale edictate în vederea asigurarii sigurantei circulatiei pe drumurile publice.
Potrivit dispozitiilor art. 71 alin. (1) din Codul penal „pedeapsa accesorie consta în interzicerea drepturilor prevazute în art. 64”, iar în conformitate cu aliniatul al doilea al aceluiasi articol „condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute în art. 64 lit. a) – c) din momentul în care hotarârea de condamnare a ramas definitiva si pâna la terminarea executarii pedepsei (…)”.
Desi art. 71 alin. (2) din Codul penal impune aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii constând în interzicerea tuturor drepturilor prevazute la art. 64 lit. a) – c) din acelasi act normativ, instanta constata ca, raportat la circumstantele spetei, interzicerea dreptului de a alege nu raspunde niciunuia dintre dezideratele enuntate de art. 52 din Codul penal privind scopul pedepsei.
Astfel, în afara oricarei conexiuni cu faptele imputate inculpatului si fara a justifica o masura de corectare pe viitor a comportamentului acestuia, pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege apare ca fiind o masura penala incidenta, prin automatismul legii, în domeniul vietii private a persoanei condamnate. Or, o atare ingerinta trebuie sa îsi gaseasca justificarea în necesitatea interventiei, precum si în scopurile reclamate de o asemenea masura într-o societate democratica.
Potrivit art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, „Înaltele parti contractante se angajeaza sa organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în conditiile care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”.
Având de solutionat conflictul dintre norma nationala româna, reprezentata de art. 71 alin. (2) din Codul penal, si norma europeana, reprezentata de art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, instanta constata ca aplicarea automata a pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului de a alege, în absenta oricarui control exercitat de catre instantele judecatoresti, nu îndeplineste cerintele enuntate de Conventie.
În speta, instanta constata ca, fata de natura infractiunii comise de inculpatul, interzicerea dreptului de a alege nu constituie o masura necesara într-o societate democratica, neavând nicio legatura cu securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora, singurele valori de natura a justifica ingerinta.
Potrivit dispozitiilor art. 8 pct. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului „orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private (…)”, iar punctul 2 prevede ca „nu este admis amestecul unei autoritati publice în exercitarea acestui drept decât în masura în care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, într-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora”.
Având în vedere atât dispozitiile art. 8 din CEDO, împrejurarea ca infractiunile savârsite de inculpat sunt independente de aspecte privind modul de exercitare a drepturilor si de îndeplinire a obligatiilor parintesti, cât si dispozitiile art. 3 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, pentru a complini rolul sanctionator si educativ al pedepselor cu închisoare aplicate inculpatului si apreciind ca infractiunile comise de inculpat îl fac nedemn sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, sa fie ales în functii elective publice si sa conduca autoturismul pe drumurile publice, instanta va face aplicarea art.71 alin.1 si alin. 3 Cod penal si va interzice inculpatului, pe durata executarii pedepselor principale cu închisoarea, drepturile prevazute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a si ale art.64 alin.1 lit. b si c Cod penal.
Având în vedere împrejurarea ca inculpatul a savârsit faptele pentru care a fost cercetat în prezenta cauza înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele sau pentru savârsirea altei fapte prevazute de legea penala instanta, în baza art. 34 alin.1 lit. b Cod penal raportat la art. 33 lit. b Cod penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta sentinta, urmând ca inculpatul sa execute în final pedeapsa cea mai grea, de 10 luni închisoare.
În baza art. 71 alin 1 si alin. 3 Cod penal si fata de considerentele anterior expuse instanta va interzice inculpatului pe durata executarii pedepsei principale rezultante drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si de art. 64 alin.1 lit. b si c Cod penal.
Apreciind ca scopul educativ si preventiv al pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins si fara executarea acesteia, inculpatul fiind la prima încalcare a legii penale si prezentând sanse sporite de reintegrare în societate si constatând ca sunt îndeplinite si celelalte conditii impuse de art. 81 Cod penal (pedeapsa aplicata în prezenta cauza este închisoarea mai mica de 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni), instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante aplicate inculpatului pe o durata de 2 ani si 10 luni, termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cod penal : cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adaugat un interval de 2 ani.
Pe cale de consecinta, în conformitate cu dispozitiile art. 71 alin. 5 Cod penal instanta va dispune si suspendarea executarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a închisorii.
În baza art. 359 Cod procedura penala instanta va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal, potrivit cu care care savârsirea unei noi infractiuni în cursul termenului de încercare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate si executarea în întregime, în regim de detentie, a pedepsei aplicate în prezenta cauza la care se va adauga pedeapsa pentru noua infractiune.
Având în vedere solutia de condamnare a inculpatului pentru savârsirea infractiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecata, instanta, în baza art. 191 Cod procedura penala, va dispune si obligarea inculpatului la plata catre stat a sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauza.
În baza art. 189 Cod procedura penala instanta va dispune ca onorariul aparatorului din oficiu desemnat pentru inculpat, în suma de 200 lei, sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei.