PARTAJ. TERENURI CE AU FACUT OBIECTUL LEGII
NR.18/1991.
Potrivit art.13 alin.2 din Legea nr.18/1991,
mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, sunt
considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe
care o fac comisiei de aplicare a acestei legi.
(Decizia nr.467/R din 20 octombrie 2004, a
Curtii de Apel Pitesti).
Judecatoria Râmnicu Vâlcea, prin încheierea nr.701 din 20 martie
2003, a admis, în parte, în principiu, actiunea si cererea de suplimentare
privind succesiunea autoarei I.I. si a constatat deschise succesiunile autorilor
I.I. si I.D.I., vocatia succesorala a partilor, drepturile acestora, precum si
compunerea masei succesorale ramase de pe urma fiecarui defunct, potrivit
dispozitivului acestei hotarâri.
Prin aceeasi încheiere, a fost respinsa exceptia inadmisibilitatii
actiunii formulata de pârât si s-a constatat ca reclamantele sunt proprietarele
unei case de locuit cu doua camere si sala, construita din caramida si acoperita
cu tigla, cu mentiunea ca partea din imobil care exista la decesul autoarei I.I.,
spatele din bârne si salile din bârne, au fost incluse la partaj.
In privinta terenurilor asupra carora s-a reconstituit dreptul de
proprietate autorului reclamantelor si pârâtei I.D., terenuri ce au facut
obiectul titlurilor de proprietate anexate la dosarul cauzei, s-a retinut ca nu
apartin succesiunii, fiind proprietatea persoanelor evidentiate în aceste acte.
Aceasta hotarâre a fost apelata, în termen legal, de catre
reclamante si pârâtul I.N., iar Tribunalul Vâlcea, prin decizia civila nr.860 din
12 septembrie 2003, a admis în parte apelurile, cu consecinta schimbarii în
parte a încheierii, în sensul retinerii la partaj si a terenurilor ce au apartinut
autorului I.D.I., prevazute în titlurile de proprietate, privitor la care au drept
de mostenire potrivit cotelor succesorale toti mostenitorii defunctului,
celelalte dispozitii ale hotarârii fiind mentinute.
Instanta de apel a constatat ca, desi judecatoria a retinut corect
starea de fapt, a facut o gresita aplicare a dispozitiilor Legii nr.18/1991,
respectiv a art.8 si 13 din aceasta lege, prin neincluderea la partaj a terenurilor
ramase de pe urma autorului comun I.D.I., în conditiile în care toti
mostenitorii au acceptat succesiunea, iar faptul ca numai o parte dintre acestia
au formulat cerere de reconstituire, nu justifica înlaturarea celorlalti
mostenitori, transmiterea succesiunii având un caracter indivizibil.
Reclamantele au formulat recurs, invocând motivul prevazut de
art.304 pct.9 Cod procedura civila, cu motivarea ca pârâtii, cu exceptia lui
I.D., nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza
Legii nr.18/1991, pentru terenurile în litigiu, astfel ca nu au acceptat
succesiunea autorilor cu privire la aceste terenuri.
Curtea de Apel Pitesti, prin decizia civila nr.467/R din 20
octombrie 2004, a admis recursul, în temeiul art.312 alin.1 si 3 Cod procedura
civila, a modificat decizia în sensul ca, pe fond, a mentinut încheierea de
admitere în principiu pronuntata de prima instanta.
Pentru a hotarî astfel, instanta de recurs a retinut ca, potrivit
art.13 alin.2 din Legea nr.18/1991, mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta
calitate, sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac
comisiei de aplicare a acestei legi.
Din probele administrate în cauza, s-a constatat ca cereri de
reconstituire pentru terenurile cuprinse în titlurile de proprietate aflate la
dosar au formulat doar pârâta I.D., în calitate de sotie supravietuitoare a
autorului I.D.I., si I.I.I., fiul defunctului si, în acelasi timp, tatal reclamantei
I.C., fostul sot al reclamantei I.E.
Cele trei titluri de proprietate nu au fost contestate, de aceea
terenurile evidentiate în aceste acte nu apartin succesiunii, fiind coproprietatea
persoanelor mentionate în acestea sau mostenitorilor acestora.
Pentru partajarea acestor terenuri între mostenitorii ce au solicitat
reconstituirea dreptului de proprietate, era necesar sa se solicite deschiderea
succesiunii defunctului I.I.I., instanta nefiind investita cu o astfel de cerere.
Fata de aceste considerente, tribunalul, în mod nelegal, a retinut la partaj
aceste suprafete de teren, precum si vocatia succesorala a tuturor
mostenitorilor si drepturile acestora.