Pensie MAGISTRAT. Actualizare spor de vechime.

Dosar Nr. 2655 (31.10.2007)

Dreptul la sporul de vechime are un caracter salarial si trebuia inclus în baza de calcul a pensiei fiind un spor cu caracter permanent chiar daca acest spor nu a fost mentionat în adeverinta ce a stat la baza emiterii deciziei de actualizare a pensiei, acest fapt nu poate constitui o cauza legala de diminuare a drepturilor de pensie ale magistratilor pensionari.

Prin actiunea formulata de contestatorul D.E. a chemat în judecata pe intimatele Casa Judeteana de pensii Gorj si Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligate la plata sumei de 36.000 lei RON, actualizata în raport de coeficientul de inflatie, reprezentând diferente de pensie pe perioada 05.02.2004-07.04.2006, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii a aratat ca prin decizia nr. 123394 din 08.06.2000 a fost pensionat pentru limita de vârsta din functia de judecator.

Ca , prin Hotarârea nr.185/22.07.2005 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii , s-a constatat în baza art.21 alin.1 si 2 din O.G.137/2000 existenta unei discriminari directe între judecatorii si procurorii care au beneficiat de un spor anticoruptie de 40% conform O.U.G.177/2002 , modificata prin Legea nr,247/2005 , si ceilalti judecatori si procurori care nu au beneficiat de acest spor .

Contestatorul a mai aratat ca magistratii în functie au primit diferentele salariale reprezentând sporul anticoruptie de 40%, acest spor fiind inclus în salariul de baza al magistratilor , astfel încât se impune recalcularea pensiei sale de serviciu , ca urmare a actualizarii acesteia conform dispozitiilor art.83 alin.2 si 3 din O.U.G.123/2003 si art.81 din Legea nr.303/2004 , privind Statutul magistratilor si plata diferentei de 36.000 lei , actualizata în raport de coeficientul de inflatie .

Contestatorul a solicitat diferenta de pensie pe o perioada de trei ani anteriori introducerii actiunii , începând cu data de 05.02.2004 pâna la data de 07.04.2006 , când a intrat în vigoare O.G.27/2006 privind salarizarea tuturor magistratilor .

Intimatele Casa Nationala de Pensii si Casa Judeteana de Pensii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestatiei.

La solicitarea contesatatorului s-a încuviintat si efectuat o expertiza contabila de expert Lupulescu Grigore , cu un onorariu de 300 lei , la care partile nu au formulat obiectiuni .

Tribunalul Gorj prin sentinta nr. 893 de la 09 mai 2007 a admis în parte actiunea formulata de contestatorul D.E. si a obligat intimata Casa Judeteana de Pensii Gorj sa plateasca contestatorului suma de 27.345 RON reprezentând diferente pensie pe perioada 05.02.2004-07.04.2006 si 300 RON cheltuieli de judecata.

A respins capatul de cerere privind actualizarea diferentelor de pensie.

A respins actiunea formulata împotriva intimatei Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale Bucuresti.

Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut ca în raport de dispozitiile art.22 alin.1 pct. A din H.G.263/2005 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu ale magistratilor conform Legii nr.303/2004 actiunea nu poate fi admisa împotriva intimatei C.N.P.A.S. întrucât institutiile prevazute de acest text de lege , respectiv C.S.M.-ul si Ministerul Justitiei nu au comunicat adeverinta nominala cu datele necesare actualizarii pensiei petentului , care sa fie comunicata CJP Gorj în vederea punerii în aplicare .

Totodata , intimata C.N.P.A.S .nu poate fi obligata nici la calcularea si plata diferentelor de pensie , aceste atributiuni revenind intimatei CJP Gorj conform prevederilor art.24 lit.e din H.G.13/2004 privind Statutul C.N.P.A.S.

Conform art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 , reactualizata ,,pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor…se actualizeaza anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor în activitate ,, .

Prin O.U.G. nr.177/2002 , privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor , modificata si completata prin Legea nr.347/2003 , s-a stabilit ca ,,judecatorii care compun completele specializate pentru judecarea infractiunile de coruptie primesc un spor de 30%din indemnizatia de încadrare bruta lunara ,,iar ulterior , prin O.U.G.24/2004 , începând cu data de 25.04.2005 acest spor a fost majorat la 40% .

În baza Hotarârii nr.185/22.07.2005 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii prin care s-a constatat existenta unei discriminari directe între magistratii care au beneficiat de acest spor anticoruptie si restul magistratilor , judecatorii în functie din cadrul Tribunalului Gorj au promovat actiune în instanta ,iar prin sentinta 1841/08.06.2006 actiunea a fost admisa , intimatii Tribunalul Gorj si Ministerul Justitiei au fost obligati la plata c/val sporului de 30 si 40% , cu obligarea mentionarii acestor sporuri în carnetele de munca .

Având în vedere data pronuntarii sentintei prin care judecatorii în functie au obtinut aceste sporuri , nu se poate retine vreo culpa a angajatorului Tribunalul Gorj sau a Ministerului Justitiei cu privire la eliberarea documentatiei în vederea actualizarii pensiei petentului si nici a intimatei CNPAS .

Petentul este însa îndreptatit sa beneficieze de actualizarea pensiei , plata diferentelor urmând sa se faca de intimata Casa Judeteana de Pensii Gorj .

Din raportul de expertiza contabila rezulta pentru perioada în litigiu o diferenta de 27.345 lei .

În ceea ce priveste actualizarea sumei aceasta nu poate fi acordata întrucât intimata CJP Gorj nu a fost în posesia documentatiei pentru actualizarea pensiei .

Împotriva acestei sentinte a formulat recurs intimata Casa Judeteana de Pensii Gorj criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Un prim motiv de critica se refera la faptul ca reclamantul este pensionat anterior intrarii în vigoare a reglementarilor privind acordarea unor sporuri de 30 si 40 % pentru judecarea infractiunilor de anticoruptie.

A aratat recurenta ca la actualizarea pensiilor de serviciu în conditiile art. 169 din legea 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se are în vedere indemnizatia bruta lunara actualizata, la care se adauga cuantumul sporurilor avute la data pensionarii. Aceasta prevedere a fost preluata si prin art. 31 din HG 263/2005. La data pensionarii , conform fisei de pensionare, intimatul nu a beneficiat de majorarea retributiei cu un spor de 30 – 40 %.

Sustine recurenta ca pensia intimatului a fost actualizata în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor în activitate,comunicate de Tribunalul Gorj,prin mai multe adeverinte.Urmarea acestor adeverinte au fost emise decizii de actualizare a pensiei de serviciu,decizii ramase definitive ca urmare a faptului ca nu au fost contestate în termenul legal de 45 de zile.

În conformitate cu prevederile art.20 din HG nr.1275/18 10 2005,raspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratura,a vechimii în functia de judecator sau de procuror,a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionarii si a venitului brut realizat la data pensionarii a judecatorilor si a procurorilor revine institutiei care elibereaza adeverinta-tip,respectiv Tribunalul Gorj.

Prin urmare CJP Gorj a stabilit în mod corect si legal pensia de serviciu în functie de actele existente la dosar.

A mai aratat recurenta ca intimatul avea posibilitatea sa conteste deciziile de pensionare nr.123./25 02 2005 si 123.394/27 10 2006 în termenul legal.

La data de 17 09 2007 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:

Perioada pentru care contestatorul a solicitat calcularea si plata diferentelor de pensie este cuprinsa intre data de 02.02.2004-07.04.2006.

In drept, Curtea va avea in vedere urmatoarele dispozitii legale aplicabile in aceasta perioada de timp, in ceea ce priveste modul de reactualizare al pensiei de serviciu :

Dispozitiile L. 92/1992, art.103 :

„magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani în magistratura beneficiaza, la împlinirea vârstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca si sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionarii”.

„Pensiile magistratilor se actualizeaza în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor în activitate”.

Legea nr. 303/28.06.2004, care stabileste conditiile, modul de calcul si de actualizare a pensiei de serviciu astfel:

Art. 83(2) „pensiile de serviciu ale magistratilor se actualizeaza în raport cu nivelul indemnizatiei brute a magistratilor în activitate. (3) De dispozitiile alin. (2) beneficiaza si magistratii pensionari”.

L. 247/19.07.2005 care modifica L. 303/2004, astfel art. 84 a dobândit urmatorul continut:

- (1) „Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public al asigurarilor sociale se suporta din bugetul de stat.(2) Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 83 se actualizeaza anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor în activitate.(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si judecatorilor sau procurorilor pensionari, precum si persoanelor care beneficiaza de pensia de urmas prevazuta la art. 83”.

Odata cu edictarea actelor normative mai sus mentionate, s-au stabilit si normele metodologice de stabilire, calculare si actualizare a pensiilor de serviciu, astfel:

H.G. 263/31.03.2005, ale carei norme metodologice prevad urmatoarele:

- art. 22(1) „În aplicarea prevederilor art.83 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea pensiei de serviciu, se stabileste urmatoarea procedura:

a) Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie si Ministerul Justitiei vor informa în scris Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale ori de câte ori va avea loc o majorare a indemnizatiilor de încadrare brute lunare ale personalului aflat în activitate.

b) Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale va transmite institutiilor prevazute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati în plata.

c) Institutiile mentionate la lit. a) transmit adeverintele nominale, întocmite conform anexelor nr. 3 si 4 la prezentele norme, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face în raport cu nivelul indemnizatiei de încadrare brute lunare a magistratilor în activitate si al cuantumului sporurilor avute la stabilirea initiala a pensiei de serviciu.

- art. 23 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o noua decizie pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii. Noua decizie, însotita de o copie a adeverintei în baza careia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicata pensionarului.

- art. 24 - Raspunderea cu privire la stabilirea venitului brut si a vechimii în magistratura revine institutiei care elibereaza adeverinta-tip.

- art. 25(1) Prevederile art. 83 alin. (3) din lege se aplica si magistratilor ale caror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

HG nr. 1.275 din 18 octombrie 2005 (care a abrogat HG 263/2005), ale carei norme metodologice prevad urmatoarele:

- art. 18 (1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu, se stabileste urmatoarea procedura:

a) Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati în plata în luna decembrie a fiecarui an;

b) institutiile publice prevazute la lit. a) transmit adeverintele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecarui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecatorii si procurorii în activitate.

- Art. 19 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o noua decizie pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii. Noua decizie, însotita de o copie a adeverintei în baza careia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicata pensionarului.

- Art. 20 - Raspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratura, a vechimii în functia de judecator sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionarii si a venitului brut realizat la data pensionarii a judecatorilor si procurorilor revine institutiei care elibereaza adeverinta-tip.

- Art. 21 - (1) Prevederile art. 85 alin. (3) din lege se aplica si celor ale caror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Continutul veniturilor brute a fost precizat prin prevederile art.7 alin.3 din norme, astfel: in veniturile brute realizate se includ, pe lânga indemnizatia de încadrare bruta lunara, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontari, restituiri de drepturi aferente altei perioade si nici indemnizatia egala cu cele 7 indemnizatii de încadrare brute lunare prevazuta la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fara caracter salarial.

În ceea ce priveste „sporul anticoruptie”, textele legale care au reglementat acest spor au fost:

Art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului National Anticoruptie prevazut la alin. (1) si (3), precum si al judecatorilor din compunerea completelor specializate în infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de încadrare bruta lunara.

Ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevazându-se ca procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate în infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, beneficiaza de o majorare cu 40% a indemnizatiei de încadrare bruta lunara.

Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins beneficiul constând în sporul de 40% la indemnizatia de încadrare bruta lunara si pentru conducerea Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe lânga curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Prin Legea nr. 601/2004 de aprobare, cu modificari, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsa si la toti judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si la toti procurorii Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, fara a se face vreo distinctie între categoria de magistrati care participa la solutionarea cauzelor privind faptele de coruptie si magistratii cu atributii specifice îndeplinirii functiei de procurori sau judecatori în toate celelalte cauze.

Asa cum se observa din dispozitiile legale mai sus mentionate, pensiile de serviciu se actualizau, in functie de dispozitia legala aplicabila in perioada de timp respectiva, in raport cu : „nivelul salariilor de baza ale magistratilor în activitate” , „nivelul indemnizatiei brute a magistratilor în activitate”, respectiv „media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor în activitate”.

Odata cu intrarea in vigoare a HG 1275/2005, s-a definit „venitul brut”, in sensul ca acesta include pe lânga indemnizatia de încadrare bruta lunara, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.

Componentele si modul de calcul al indemnizatiei de încadrare brute lunare si a sporurilor este cel prevazut in legislatia salarizarii magistratilor, raportarea realizându-se la veniturile brute ale unui judecator sau procuror in activitate si in raport de functia si nivelul instantei/parchetului de la data pensionarii.

La emiterea adeverintelor ce au stat la baza actualizarii drepturilor de pensie ale intimatului, emitentul, in speta Parchetul de pe lânga Tribunalul Gorj, a avut in vedere functia - procuror sef sectie urmarire penala - si nivelul parchetului de la data pensionarii - Parchetul de pe lânga Tribunal.

Dat fiind faptul ca, indemnizatia marita cu 30%, respectiv 40%, era specifica anumitor functii si institutii - procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate în infractiunile de coruptie, conducerea Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe lânga curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si ulterior, judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorii Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie,aceasta nu s-a regasit in calculul venitului mentionat in adeverintele eliberate intimatului.

Astfel, Parchetul de pe lânga Tribunalul Gorj, prin emiterea adeverintelor ce au stat la baza reactualizarii drepturilor de pensie a stabilit baza de calcul potrivit legislatiei in vigoare la data emiterii lor si cu luarea in calcul a veniturilor de care beneficiau magistratii in functie la data respectiva, având in vedere functia si nivelul Parchetului de la data pensionarii.

Recurenta, CJP Gorj, la rândul sau, a emis noi decizii privind pensia de serviciu reactualizata, in raport de venitul prevazut in adeverinta, la care a aplicat procentul legal.

Ambele institutii, au respectat obligatiile legale, stabilind baza de calcul si calculând drepturile de pensie ale intimatului, in conformitate cu legea salarizarii magistratilor si cu aplicarea întocmai a procedurilor specifice de reglementare a pensiei de serviciu a magistratilor.

Cu privire la obtinerea de catre magistratii in functie a sporurilor de 30%, respectiv 40%, ca urmare a promovarii de actiuni la instantele de judecata, Curtea retine urmatoarele:

Prin Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si in aplicarea nediscriminatorie a dispozitiilor art. 11alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata prin Legea nr. 601/2004, a stabilit ca drepturile salariale prevazute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistratilor.

In considerente, Înalta Curte de Casatie si Justitie a retinut urmatoarele: „Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferentiere a indemnizatiilor stabilite pentru magistrati, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, prin Hotarârea nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existenta unei discriminari directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege mentionate si a propus Ministerului Justitiei initierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminarii diferentei de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidenta între cele doua categorii de magistrati cu pregatire si responsabilitati identice.

Ca urmare a demersului legislativ, initiat pe baza constatarii acestei discriminari, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de magistrati si de personal din sistemul justitiei, pentru eliminarea inegalitatii ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si ale personalului asimilat acestora.

În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlaturat, pentru viitor, prin ordonanta de urgenta mentionata nemaifiind reglementate sporuri si diferentieri la indemnizatiile magistratilor în raport cu natura cauzelor pe care le instrumenteaza, ci numai pentru delimitarea fireasca a gradului profesional si a functiei îndeplinite”.

„Rezulta, deci, ca distinctia ce se face, tinându-se seama de apartenenta magistratilor la categoria celor implicati în solutionarea cazurilor privind faptele de coruptie sau de criminalitate organizata si de terorism ori doar includerea lor în anumite structuri pe scara ierarhica este lipsita de justificare obiectiva si rezonabila, fiind astfel discriminatorie în sensul art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si al art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenta unui raport acceptabil de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul vizat, cu toate particularitatile lui specifice.

De aceea, pentru eliminarea oricarei discriminari între diferitele categorii de magistrati, cu profesii implicând pregatire, experienta si responsabilitati identice, în raport cu gradul profesional si functia îndeplinita de fiecare, se impune ca, pentru perioada în care o parte dintre magistrati nu au beneficiat de sporul specific de 30% si, respectiv, 40% din indemnizatia de încadrare bruta lunara, acei magistrati sa aiba dreptul la întregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligatia autoritatii care nu l-a acordat tuturor magistratilor fiind întemeiata pe ideea de raspundere pentru tratament discriminatoriu.

Respectarea dreptului fiecarui cetatean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeasi munca, în conditii de responsabilitate identica, implica obligatia fireasca a autoritatii care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a facut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrati ce a fost lipsita de echivalentul acelui spor în perioada în care dispozitiile ce îl reglementau erau în vigoare”.

In consecinta, stabilind natura juridica al dreptului magistratilor de a fi despagubiti pentru prejudiciul care le-a fost cauzat, Înalta Curte de Casatie si Justitie a concluzionat ca obligatia autoritatii care nu a acordat sporul tuturor magistratilor este întemeiata pe ideea de „raspundere pentru tratament discriminatoriu”.

Urmare a acestei decizii, magistratii au promovat actiuni pentru repararea prejudiciului, cauzat prin acte sau fapte discriminatorii, actiuni întemeiate pe institutia juridica a raspunderii civile delictuale si care a presupus analiza îndeplinirii conditiilor generale ale raspunderii (subiectul activ/pasiv, fapta discriminatorie, legatura de cauzalitate si vinovatia).

Drepturile dobândite de catre magistrati, nu au fost drepturi de natura salariala, ci despagubiri obtinute pentru repararea prejudiciului ca urmare a savârsirii de fapte discriminatorii.

Nefiind drepturi de natura salariala, care ar fi presupus existenta dreptului in patrimoniul magistratului in activitate, acestea nu pot constitui baza de calcul pentru stabilirea sau reactualizarea pensiei de serviciu, care este un drept de asigurare sociala.

Astfel, in mod nelegal, instanta de fond a obligat cele doua intimate la plata unor diferente „ de pensie de serviciu cuvenite si neacordate”.

In eventualitatea in care, in ceea ce ii priveste pe magistratii pensionari, acestia ar fi suferit prejudicii ca urmare a unor fapte de discriminare, acestia ar avea la dispozitie actiunea in raspundere civila delictuala, îndreptata împotriva persoanei care a savârsit faptul discriminatoriu.

Ca atare, dreptul recurentului de a fi despagubit pentru eventualul prejudiciu cauzat prin discriminare are un continut si o natura juridica distincte fata de dreptul la pensie, care este un drept de asigurari sociale.

In consecinta, Curtea va constata ca recursul CJP Gorj este întemeiat motiv pentru care va modifica sentinta in sensul ca va respinge actiunea.

Admite recursul formulat de intimata CASA JUDETEANA DE PENSII Gorj, împotriva sentintei nr. 893 din 09.05.2007, pronuntata de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2043/95/2007, în contradictoriu cu intimatul-contestator D. N.

Modifica sentinta sus mentionata în sensul ca respinge actiunea formulata de D.E.????