Perimarea executarii silite

Dosar Nr. 1503 (27.08.2009)

Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a Civila

DREPT CIVIL SI DREPT PROCESUAL CIVIL

1. Perimarea executarii silite.

Prin formularea contestatiei la executare de catre creditor se intrerupe cursul perimarii executarii silite; de asemenea, pe durata solutionarii contestatiei, creditorul este pus în imposibilitatea de a continua executarea silita, lasarea în nelucrare nefiind imputabila acestuia.

Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a Civila,

Decizia civila nr. 1503 din 27.08.2009,

Tribunalul constituit din:

PRESEDINTE : SPATARU ADRIANA

JUDECATOR: NASTASIE VERONICA

JUDECATOR: LAZAR FLORICA

GREFIER : VASILACHE NICOLETA MIRELA

Pe rolul Tribunalului solutionarea recursurilor civile declarate de recurentii BEJ D.M si CM împotriva sentintei civile nr. 2163/15.04.2009, pronuntata de Judecatoria Buftea, în dosarul nr. 1120/94/2009, în contradictoriu cu intimata MGD SRL, având ca obiect contestatie la executare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constata urmatoarele: Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Buftea la data de20.02.2009, sub n r. 1120/94/2009, contestatoarea SC M.G.D SRL a formulat contestatie la executare prin care a solicitat sa se dispuna anularea procesului verbal încheiat la data de 02.02.2009 de BEJ D.O obligarea executorului judecatoresc la plata amenzii judiciare în cuantum maxim, pentru refuzul de a continua executarea silita, obligarea executorului judecatoresc la plata sumei de 100.000 lei, reprezentând paguba cauzata prin refuzul de a continua executarea silita.

Prin sentinta civila nr. 2163/15.04.2009, pronuntata în dosarul nr. 1120/94/2009, Judecatoria Buftea a admis in parte contestatia la executare, a anulat procesul verbal din 02.02.2009 prin care BEJ a exprimat refuzul sau de continuare a executarii silite ce face obiectul dosarului de executare silita nr.38/2009; a respins ca neîntemeiate cererile având ca obiect obligarea executorului judecatoresc la plata unei amenzi judiciare si la despagubiri si a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Pentru a hotarî astfel, instanta de executare a retinut ca, în dosarul de executare silita nr.38/2005, prin procesul verbal încheiat la 02.02.2009 BEJ exprimat refuzul de continuare a executarii silite începute in temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr.693/21.01.2004 pronuntata de Tribunalul Neamt, motivat de neîndeplinirea formalitatilor impuse de lege (cererea de demarare a procedurii executarii silite a fost efectuata la cererea lichidatorului judiciar S.V, iar împuternicirile depuse sunt informe, relevând o lipsa de calitate a contestatoarei).

Din acest punct de vedere refuzul executorului judecatoresc este neîntemeiat in conditiile in care prin sentinta civila nr.3811/04.07.2007 pronuntata de Judecatoria Buftea, irevocabila, respingându-se exceptia lipsei calitatii procesual active, admitându-se contestatia la executare formulata de SC MGD SRL si anulându-se formele de executare, s-a retinut cu putere de lucru judecat ca aceasta societate are calitate de creditoare in raport cu debitoarele SC S.C SRL si C.M .

De asemenea s-a retinut in motivarea hotarârii nelegalitatea actelor de executare efectuate ulterior datei de 30.11.2006 de executorul judecatoresc fara încunostiintarea creditoarei, in conditiile in care cererea de executare silita a fost formulata de lichidatorul judiciar, dar pentru valorificarea creantei stabilita prin hotarâre judecatoreasca in favoarea SC M.R. SRL, iar procedura falimentului societatii debitoare SC S.C. SRL a fost declarata închisa la 09.03.2005.

A mai retinut prima instanta ca, sub un al doilea aspect executorul judecatoresc motiveaza refuzul sau pe ideea ca dreptul de a cere executarea creantei este perimat, dat fiind faptul ca de la ramânerea irevocabila a hotarârii, respectiv 03.12.2007, pana in prezent creditoarea nu a depus toate înscrisurile cerute de lege.

Verificând actele dosarului instanta a constatat însa ca, dupa întocmirea actului de adjudecare nr.38/02.02.2007, având in vedere cererile formulate de creditoare din 03.03.2007 de refacere a actelor de executare, executorul judecatoresc a convocat creditoarea SC M.R. SRL si adjudecatarul imobilului la sediul sau la data de 17.04.2007, la data de 18.04.2007 se formuleaza de catre creditoare contestatie la executare împotriva executarii silite, ce a fost prezentata executorului judecatoresc, cerere de natura a întrerupe cursul perimarii, cata vreme a fost admisa si este prevazuta ca un act de procedura in materia executarii silite.

Contestatia la executare admisa prin sentinta civila nr.3811/04.07.2007, prin care s-au anulat actele de executare din 30.11.2006 si cele ulterioare, iar hotarârea a devenit irevocabila prin decizia civila nr. 1129/03.12.2007, prin care s-a anulat recursul.

La data de 06.12.2007 creditoarea comunica executorului judecatoresc o copie a certificatului de grefa eliberat de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr.2498/94/2007, înstiintând despre ramânerea irevocabila a sentintei civila nr. 04.07.2007 prin care au fost anulate in parte actele de executare (filele 84,85 dosar)

Chiar daca s-ar aprecia ca recursul declarat de adjudecatar împotriva hotarârii prin care s-au anulat actele de executare, ori decizia instantei de recurs nu constituie acte de procedura in cursul executarii silite, de la data pronuntarii hotarârii definitive 04.07.2007 pana la 06.12.2007 nu este împlinit termenul de perimare de 6 luni (5 luni si 2 zile).

La 11.01.2008 se solicita de catre creditoare refacerea procedurii de vânzare prin licitatie publica a terenului, manifestând interesul de a participa la licitatie publica.

La 05.06.2008 se solicita de catre creditoare continuarea executarii silite si informarea sa cu privire la stadiul executarii, la 08.07.2008 se comunica executorului judecatoresc precizari cu privire la calitatea creditoarei, la 10.07.2008 se comunica procura din partea lichidatorului judiciar, la 18.09.2008 se solicita stabilirea unei întâlniri cu executorul judecatoresc, la 02.10.2008 se solicita reluarea executarii silite

Fata de actele de procedura si adresele comunicate de creditoare biroului executorului judecatoresc ce au fost înaintate la intervale de timp mai mici de 6 luni, instanta retine ca refuzul executorului judecatoresc de continuare a executarii silite cu motivarea ca a intervenit perimarea executarii este un refuz nejustificat.

Sub un al treilea aspect refuzul de continuare a executarii silite este întemeiat pe inexistenta unei hotarâri care, in temeiul art. 404 ind.1 alin 1 si art. 404 ind.2 Cod proc.civ. sa dispuna asupra dreptului de proprietate, drept de proprietate transferat prin actul de adjudecare si asupra sumelor de bani consemnate in cadrul procedurii.

Or, in ceea ce priveste actul de adjudecare nr.38/02.07.2007, act de executare întocmit ulterior datei de 30.11.2006, este desfiintat prin hotarâre judecatoreasca irevocabila, respectiv sentinta civila nr.3811/04.07.2007, pronuntata in contradictoriu cu adjudecatarul T.A. , fiind opozabila acestuia.

In speta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 404 ind.1 alin 1 Cod proc.civ., întrucât nu a fost desfiintat titlul executoriu ori executarea silita însasi, ci o parte din actele de executare, nici prevederile art. 404 ind.1 alin 3 Cod proc.civ., in lipsa oricarei dovezi in sensul ca a fost predata creditoarei SC M.R. SRL vreo suma de bani obtinuta din vânzare, pentru ca aceasta sa fie obligata la restituire.

De asemenea, demersurile prevazute de art. 404 ind.2 Cod proc.civ. trebuie exercitate de persoana interesata in restabilirea situatiei anterioare, respectiv persoana prejudiciata direct printr-o eventuala continuare a executarii silite, iar nu din oficiu de instanta, ori la cererea unei persoane care nu justifica un interes direct si actual, cum este executorul judecatoresc.

A apreciat totusi instanta ca, in raport cu actele dosarului, nu se impune aplicarea unei amenzi judiciare intimatei, in absenta dovezilor din care sa rezulte reaua credinta in neefectuarea actelor de urmarire silita, si nici obligarea la plata de daune în absenta dovezilor din care sa rezulte ca intimata a produs contestatoarei creditoare prejudiciul pretins.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata C.M. cererea sa fiind înregistrata sub nr.unic 1120/94/2009 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila.

În motivare, a aratat ca instanta de fond a considerat în mod gresit ca executarea nu era perimata la data de 11.01.2008. Astfel, contestatia la executare formulata de catre creditoare, prin care acesta a solicitat anularea actelor de procedura din dosarul de executare, chiar daca este un act de procedura reglementat de art. 402 Cod Procedura Civila, nu întrerupe termenul de perimare a executarii în situatia in care contestatorul nu solicita în mod expres si suspendarea executarii, prevazuta de art. 403 Cod Procedura Civila.

De la data la care s-a întocmit ultimul act de executare, respectiv data de 02.02.2007, la care s-a încheiat actul de adjudecare nr. 38 prin care imobilul subsemnatei a fost adjudecat de catre T.A., nu s-a mai facut nici un alt act de executare in dosar pâna la data de 11.01.2008.

Astfel, conform dispozitiilor art. 389 din Codul de Procedura Civila, au trecut mai mult 6 luni de la data îndeplinirii ultimului act de executare pâna la efectuarea urmatorului act, astfel încât executarea s-a perimat de drept, procesul verbal din data de 02.02.2009 prin care BEJ a exprimat refuzul de continuare a executarii silite fiind legal si temeinic.

Ca temei legal al recursului au fost invocate dispozitiile art.389 Cod procedura civila.

Impotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs si BEJ, criticând solutia data primului capat de cerere din actiunea creditoarei, precizând ca justifica un interes în cauza, chiar în conditiile admiterii exceptiei lipsei calitatii sale procesuale pasive si respingerii celorlalte capete de cerere.

Astfel, a aratat recurentul ca îi este imposibil sa continue executarea silita într-un dosar în care cererea de executare este perimata, iar acest fapt o sa creeze mereu probleme în relatia sa cu creditoarea.

A reiterat recurentul considerentele sale privind perimarea cererii de executare silita.

A mai aratat recurentul ca perimarea se constata din oficiu, organul de executare trebuind sa refuze continuarea executarii, prin urmare a constatat în mod legal ca nu mai poate continua executarea datorita faptului ca a intervenit perimarea, aratând acestea în cuprinsul Procesului verbal din data de 02.02.2009.

In drept au fost invocate dispozitiile art.389 Cod de Procedura Civila.

Examinând sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza actelor dosarului si a dispozitiilor legale aplicabile (inclusiv art.304 ind.1 C.pr.civ.), Tribunalul constata ca ambele recursuri sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente:

Asa cum corect a retinut instanta de executare pe baza înscrisurilor depuse la dosar, ulterior actului de executare silita constând în emiterea actului de adjudecare la data de 2.02.2007, la mai putin de 6 luni, respectiv în data de 18.04.2007, s-a savârsit un nou act de procedura constând în contestatia la executare formulata, solutionata la 4.07.2007, iar la mai putin de 6 luni de la momentul admiterii contestatiei, s-a formulat cerere de reluare a executarii silite. Sub acest aspect sustinerile ambilor recurenti sunt nefondate.

Este evident ca perimarea opereaza de drept, dar numai în masura în care sunt îndeplinite cumulativ conditiile prevazute de lege.

Or, în speta, termenul de 6 luni de lasare în nelucrare a procedurii executarii silite nu s-a împlinit, iar sustinerea recurentilor ca nu s-ar fi întrerupt termenul prin formularea contestatiei la executare este nefondata.

In plus, având în vedere ca perimarea se întemeiaza pe ideea de culpa în delasarea procedurii, respectiv pe ideea de desistare a creditorului, nu poate fi ignorat faptul ca, pe de o parte, si contestatia la executare este un act procedural în cadrul executarii silite, iar pe de alta parte, ca aceasta contestatie a fost admisa în mod irevocabil, ceea ce denota lipsa vinei creditoarei în necontinuarea executarii silite pe perioada judecarii contestatiei, confirmata de staruinta ulterioara în executare.

Referitor la afirmatiile recurentului BEJ, în sensul ca este obligat sa refuze în continuare executarea, pentru ca totusi perimarea a intervenit si trebuie constatata din oficiu de executor, Tribunalul aminteste ca, pe de o parte, chiar daca perimarea este constatata „din oficiu" de executorul judecatoresc, actul respectiv de constatare este supus controlului judecatoresc de legalitate, iar pe de alta parte, în masura în care va refuza continuarea executarii, împotriva celor statuate de instante de judecata prin hotarâre irevocabila, i se va putea angaja raspunderea civila (pentru prejudiciile cauzate creditoarei) sau penala (conform art.53 alin.5, 6 din Legea nr. 188/2000).

Fata de aceste împrejurari de fapt si de drept, în baza art.312 raportat si la art.304 ind.1 C.pr.civ., Tribunalul va respinge recursurile ca nefondate.