R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A II – A PENALA
DOSAR NR.1270/2010
Î N C H E I E RE
Sedinta publica din data de 02 Februarie 2010
Tribunalul constituit din :
PRESEDINTE : CAMELIA BOGDAN
GREFIER : PETER FODOR
Cu participarea Ministerului Public reprezentat de PROCUROR RADESCU MIREL din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Structura Centrala
S-a întrunit în sedinta publica astazi, data de mai sus, luând spre examinare cauza penala de fata ce are ca obiect solutionarea plângerii împotriva ordonatei procurorului privind prelungirea duratei masurii preventive de a nu parasi tara potrivit disp. art.140/2 C.pr.pen. formulata de inculpatul MAC.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta inculpatul, personal si asistat de aparator ales (cu delegatie aflata la fila nr.15 dosar)
Procedura este legal îndeplinita.
S-a expus referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care învedereaza Tribunalului atasarea dosarului de urmarire penala Nr.78/D/P/2009 al D.I.I.C.O.T. - Structura Centrala.
Nefiind cereri prealabile de formulat, exceptii procesuale de invocat sau probe de administrat, Tribunalul constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul asupra cererii formulate.
Aparatorul ales al inculpatului, având cuvântul, solicita admiterea cererii, aratând ca, inculpatul a fost arestat de instanta de fond si pus în libertate de instanta de recurs, instanta care dealtfel a instituit si masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara. Parchetul a prelungit aceasta masura prin ordonanta, ordonanta prin care s-a adaugat la dispozitia instantei de recurs prin instituirea în mod nelegal a unei noi interdictii, si anume obligatia de a nu exercita profesia, meseria si de a nu desfasura activitatea în considerarea careia a savârsit faptele. Mai arata ca, ordonanta nu este motivata si ca, procurorul poate impune o noua obligatia doar daca apar temeiuri noi, or acestea nu exista daca ne raportam la data la care masura a fost instituita de instanta. Totodata, interdictia impusa este nu numai nelegala ci si nejustificata întrucât încalca dreptul inculpatului la munca, drept garantat de Constitutie. Dealtfel, singurul inculpat cu care petentul a avut legatura se afla în stare de arest iar faptele savârsite nu au legatura cu profesia inculpatului. Solicita admiterea plângerii, desfiintarea în parte a ordonantei în sensul înlaturarii obligatiei de a nu exercita profesia, meseria si de a nu desfasura activitatea în considerarea careia a savârsit faptele.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, formuleaza concluzii de respingere a cererii ca inadmisibila întrucât, potrivit dispozitiilor legale incidente în materie, instanta, în cazul în care admite plângerea, dispune revocarea masurii; or în cauza de fata inculpatul nu solicita acest lucru.
Aparatorul ales al inculpatului, având cuvântul în replica., arata ca, inculpatul are dreptul de a formula plângere iar atât timp cât instanta poate revoca masura, poate face si mai putin adica sa o modifice doar cu atât mai mult cu cât masura a fost instituita de o instanta.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicita admiterea cererii aratând ca doreste sa lucreze.
În baza ansamblului actelor si a lucrarilor existente la dosarul cauzei precum si a concluziilor formulate în sedinta publica, Tribunalul ramâne în pronuntare asupra cererii.
.
T R I B U N A L U L ,
Prin plângerea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a Ii-a Penala, la data del4.01.2010, sub nr. 1270/3/2010 inculpatul Maliu Angelo-Cristian a solicitat infirmarea în parte a Ordonantei emisa în dosarul nr. 78/D/P/2009 al DIICOT - Structura Centrala, prin care la data de 12.01.2010 s-a dispus prelungirea fata de acesta a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara, în sensul ca înlaturarii noii obligatii a carei respectare incumba inculpatului MAC, si anume obligatia de a nu exercita profesia, meseria si de a nu desfasura activitatea în considerarea careia a savârsit faptele.
În drept, nu au fost invocate dispozitii legale.
În cuprinsul cererii introductive de instanta, inculpatul a aratat ca respectiva ordonanta este nelegala, întrucât nu este motivata si ca, procurorul poate impune o noua obligatie în sarcina inculpatului doar daca apar temeiuri noi, or acestea nu exista în prezenta cauza.. Totodata, interdictia impusa este nu numai nelegala ci si nejustificata întrucât încalca dreptul inculpatului la munca, drept garantat de Constitutie. De altfel, singurul inculpat cu care petentul a avut legatura se afla în stare de arest, iar faptele savârsite nu au legatura cu profesia inculpatului.
Examinând actele si lucrarile dosarului, tribunalul constata ca:
Prin încheierea de sedinta din data de 10.10.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor S.D., S.C.G,, V.J.Z., S.V., M.A.C. si S.G., emitându-se M.A.P. nr.236,237,238,239, 240, 241/10.10.2009, recursurile inculpatilor fiind respinse, de Curtea de Apel Bucuresti.
Ulterior, prin încheierea de sedinta din data de 04.11.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala, s-a dispus prelungirea duratei masurii arestarii preventive a inculpatilor pe o perioada de 30 de zile, de la data de 08.11.2009 pâna la data de 07.12.2009 inclusiv, recursurile fiind de asemenea respinse de catre instanta de control judiciar.
în ceea ce-1 priveste pe inculpatul MAC se retine ca acesta aderat la grupul de criminalitate organizata initiat si constituit de inculpatul S.D. împreuna cu inculpatul T.V., inculpatul S.C.G. si inculpatul S.L., în scopul obtinerii unor importante resurse financiare, prin operatiuni de spalare a banilor, contrafacere si punere în circulatie de produse contrafacute, înselaciune cu privire la calitatea marfurilor si prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcarii. Astfel, inculpatul MAC, angajat al tipografiei apartinând SC E.A. SRL, a preluat si onorat comenzile facute de inculpatul S.D. si de alti membrii ai grupului infractional privind confectionarea de etichete si banderole de marcare fiscala false, necesare îmbutelierii diverselor marci de bauturi alcoolice contrafacute. In dosarul nr. nr. 78/D/P/2009 al DIICOT - Structura Centrala, inculpatul MAC, este cercetat pentru savârsirea infractiunilor de infractiunea de tiparire si punere în circulatie cu stiinta, de timbre si banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 7 alin. 2 din Legea 241/2005, complicitate la infractiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcarii, prev. de art. 26 Cp., rap. la art. 2961 lit. h din Legea 571/2003 cu modific, si complet, ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infractiunea de producere de produse accizabile ce intra sub incidenta sistemului de antrepozitare fiscala în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific, si complet, ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infractiunile de folosire a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, si respectiv punere în circulatie de marfuri contrafacute, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce în eroare consumatorul asupra calitatii produsului, prev. de art. 26 Cp., rap. la art. 5 lit. a si b din Legea 11/1991 modific, si republic; infractiunea de contrafacere a unei marci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calitatii produselor la care se refera marca, prev. de art. 83 lit. a din Legea 84/1998 modific, si republicata; complicitate la infractiunea de punere în circulatie, fara drept, a unui produs purtând o marca identica sau similara cu o marca înregistrata pentru produse identice sau similare, si care prejudiciaza pe titularul marcii înregistrate, prev. de art. 26 Cp., rap. la art. 83 lit. b din Legea 84/1998 modific, si republicata; complicitate la infractiunea de înselaciune cu privire la calitatea marfurilor, prev. de art. 26 Cp., rap. la art. 297 alin. 1 Cp.; infractiunile de spalare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a si b din Legea 656/2002; infractiunea de aderare si sprijinire a unui grup de criminalitate organizata, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în forma continuata, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp., în concurs real si ideal, prev. de art. 33 lit. a si b Cp., toate cu aplicarea art. 13 Cp. .
Inculpatul MAC a fost pus în libertate de Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a II-a Penala, prin care s-a dispus înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara pe o perioada de 30 de zile, de la data de 14.12 .2009 pâna la data de 12.01.2010 inclusiv.
DIICOT - Structura Centrala a prelungit aceasta masura prin ordonanta din 12.01.2010, ordonanta prin care a fost modificat controlul judiciar, în sensul ca s-a adaugat la dispozitia instantei de recurs instituirea a unei noi obligatii a carei respectare incumba inculpatului MAC, si anume obligatia de a nu exercita profesia, meseria si de a nu desfasura activitatea în considerarea careia a savârsit faptele.
Analizând plângerea inculpatului, astfel cum aceasta a fost precizata si în fata instantei de judecata în sedinta din 2.02.2010, instanta urmeaza sa constate inadmisibilitatea introducerii acesteia în temeiul art. 1402 C.proc.pen., deoarece aceasta vizeaza exclusiv obligatia de a nu exercita profesia, meseria si de a nu desfasura activitatea în considerarea careia a savârsit faptele inculpatului MAC, dispusa prin Ordonanta din data de 12.01.2010, emisa în dosarul nr. 78/D/P/2009 al DIICOT - Structura Centrala, prin care s-a dispus prelungirea fata de inculpat a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara.
Or, legea procesual-penala a determinat coerent si exhaustiv desfasurarea procesului penal, pe faze si etape procesuale, stabilind totodata si conduita subiectilor procesuali.
Acest sistem al procesului penal, acelasi pentru toate persoanele aflate în situatii identice, determinat prin norme imperative este de natura a raspunde exigentelor noii perspective asupra protectiei judiciare a drepturilor subiective, determinata de dispozitiile art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Astfel, potrivit art. 1 C proc. pen. „procesul penal are ca scop constatarea la timp si în mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savârsit o infractiune, sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala".
In acest context, cu referire la prima faza a procesului penal, prin art. 200 C proc. pen., s-a stabilit ca „urmarirea penala are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea în judecata".
Din ansamblul dispozitiilor cuprinse în titlul IV cap. I sectiunea I-IV din Codul de procedura penala rezulta ca solutiile ce pot fi dispuse cu privire la masurile preventive sunt: luarea, prelungirea, înlocuirea, revocarea si mentinerea acestora.
Potrivit art. 136 alin. (4) din Codul de procedura penala, masurile preventive prevazute în alin. (1) lit. b) (obligarea de a nu parasi localitatea) si c) (obligarea de a nu parasi tara) "se pot lua de procuror sau de judecator în cursul urmaririi penale, si de instanta de judecata, în cursul judecatii".
Potrivit prevederilor art. 145 ind 1 al.2 Cod procedura penala, dispozitiile art. 145 se aplica în mod corespunzator si în cazul obligarii de a nu parasi tara.
Potrivit art. 145 al. 2 Cod procedura penala în cursul urmaririi penale durata masurii preventive prev. de al. 1 nu poate depasi 30 zile afara de cazul în care este prelungita în conditiile legii masura obligarii de a nu parasi tara poate fi prelungita în cursul urmaririi penale, în caz de necesitate si numai motivat.
în acest context, este lipsita de relevanta calificarea data de petent cererii sale, atâta timp cât acesta nu contesta prelungirea duratei masurii obligarii de a nu parasi tara, ci a unei noi masuri dispuse de organul de urmarire penala prin ordonanta prin care s-a dispus prelungirea.
Argumentul de interpretare logico-juridica „ a majori, ad minus"- daca legea permite mai mult, implicit permite si mai putin - " a majori ad minus" nu fi invocat ca temei pentru încalcarea principiului separarii functiilor judiciare în procesul penal, caci daca legea penala interzice mai putin, implicit ea interzice si mai mult - "a majori ad majus".
A rationa altfel, ar însemna lipsirea de eficienta a dispozitiilor art.275-278 C. pr. pen. si nerealizarea scopului în care acestea au fost edictate, referitor la continutul fiecarei faze procesuale si la competenta organelor cu atributii în procesul penal.
Fata de aceste considerente, în temeiul disp. art. 1402 Cod procedura penala, instanta urmeaza sa respinga, ca inadmisibila, plângerea formulata de inculpatul MAC, împotriva obligatiei de a nu exercita profesia, meseria si de a nu desfasura activitatea în considerarea careia a savârsit faptele, dispusa prin Ordonanta din data de 12.01.2010, emisa în dosarul nr. 78/D/P/2009 al DIICOT - Structura Centrala, prin care s-a dispus prelungirea fata de inculpat a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
D I S P U N E
În baza art. 140ind.2 Cod procedura penala, respinge, ca inadmisibila, plângerea formulata de inculpatul MAC, împotriva obligatiei de a nu exercita profesia, meseria si de a nu desfasura activitatea în considerarea careia a savârsit faptele, dispusa prin Ordonanta din data de 12.01.2010, emisa în dosarul nr. 78/D/P/2009 al DIICOT – Structura Centrala, prin care s-a dispus prelungirea fata de inculpat a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara.
În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitiva.
Pronuntata în sedinta publica astazi, 02 Februarie 2010.
PRESEDINTE. GREFIER,
CAMELIA BOGDAN PETER FODOR