SENTINTA PENALA NR. 169/07.10.2009 ÎN MATERIE PENALA – PLÂNGERE ÎMPOTRIVA REZOLUTIEI PROCURORULUI (Aplicarea dispozitiilor deciziei nr. 1 din 19.01.2009 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie în Sectii Unite)
Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecatoriei Bicaz la data de 09.07.2009 sub numarul 898/188/2009 petentii CM si CI au contestat temeinicia ordonantei nr. 171/II-1/20.04.2009 a prim procurorului Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt.
În motivare a aratat ca intimatul CM a formulat plângere penala împotriva lor, prin ordonanta nr. 687/P/2007 dispunându-se scoaterea lor de sub urmarire penala si aplicarea unei amenzi administrative. Împotriva acestei ordonante au formulat plângere la prim procuror, solutia pronuntata de acesta fiindu-le favorabila, astfel ca nu au înteles sa o atace. Împotriva solutiei prim procurorului a formulat plângere CM, aceasta fiind solutionata de catre prim procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt, solutia fiindu-le nefavorabila, astfel încât o contesta. Pe fond, mentioneaza ca li s-a încalcat dreptul la aparare, nefiind audiati de organele de urmarire penala, nedându-li-se posibilitatea de a-si formula probe în aparare.
S-a atasat dosarul de urmarire penala nr. 687/P/2007 a
Parchetului de pe lânga Judecatoria Bicaz.
S-au depus la dosar, în original, rezolutia nr. 25/II-2/2008 si ordonanta nr. 171/II-1/2009.
Analizând actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin ordonanta nr. 687/P/2007 pronuntata de un procuror din cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bicaz s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitilor CM si CI cercetati pentru savârsirea infractiunilor de amenintare prevazuta de art. 193 Cod penal si insulta prevazuta de art. 205 Cod penal, aplicându-i-se ca sanctiune amenda administrativa de 1000 lei fiecaruia.
Prin rezolutia nr. 25/II-2/2008 din 02.03.2008 prim procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bicaz a admis plângerea petentilor si, infirmând solutia procurorului a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitilor în temeiul art. 10 lit. a Cod procedura penala, retinând ca fapele reclamante nu exista.
Solutia fiindu-le favorabila, nu a fost atacata de catre petenti, ci de catre intimatul CM.
Verificând legalitatea si temeinicia ordonantei prim procurorului Parchetului de pe lânga Judecatoria Bicaz, organul ierarhic superior, prin ordonanta nr. 171/II-1/2009, respectiv prim procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt a infirmat-o, fara a pronunta însa o noua solutie – asa cum era obligat potrivit normelor legale în vigoare – ci mentinând solutia initiala pronuntata în dosarul nr. 687/P/2007 – care fusese desfiintata, astfel nemaiexistând. Fiind învestit cu verificarea legalitatii si temeinicie solutiei nr. 25/II-2/2008 pronuntata de prim procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bicaz, prim procurorul Parchetului de pe lânga Trinbunalul Neamt în loc de a pronunta o solutie de confirmare a acesteia sau de infirmare si pronuntare a unei alte solutiii – potrivit dispozitiilor art. 278 ind.1 Cpp – a ales între cele doua solutii diferite, optând pentru prima dintre ele.
Potrivit dispozitiilor decizie nr. 1 din 19.01.2009 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie în Sectii Unite, obligatorie potrivit art. 414 alin. 3 teza finala Cod procedura penala, admitându-se recursul în interesul legii s-a statuat ca: „organul judiciar competent sa solutioneze plângerea împotriva rezolutiei sau ordonantei prim-procurorului, prin care s-a infirmat rezolutia sau ordonanta procurorului de netrimitere în judecata si s-a dat aceeasi ori alta solutie de netrimitere în judecata, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior. Numai în situatia în care, la rândul sau, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins plângerea si a mentinut solutia prim-procurorului sau nu a solutionat plângerea în termenul legal prevazut la art. 277 din Codul de procedura penala, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plângere instantei de judecata”
Ratiunea acestei interpretari se regaseste în însasi motivarea recursului în interesul legii, unde se arata ca:
„Solutia infirmata de procurorul ierarhic superior nu mai are
nicio putere, astfel ca prin adoptarea de catre acesta din urma a unei solutii de netrimitere în judecata - diferita sau identica în continut, întemeiata pe motivele invocate în plângerea petentului sau pe alte motive - ne vom afla din nou în prima etapa a procedurii ce presupune, cu necesitate, verificarea acestei solutii pe cale ierarhica.
Atacarea direct în instanta a solutiei de netrimitere în judecata, adoptata de primul procuror în absenta confirmarii acesteia de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, echivaleaza cu prematura sesizare a instantei prin plângere. De la aceasta regula legea nu a prevazut decât o singura exceptie, reglementata de dispozitiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedura penala, cea în care procurorul ierarhic superior nu solutioneaza, în termenul prevazut de art. 277 din Codul de procedura penala, plângerea formulata împotriva solutiei de netrimitere în judecata adoptata de primul procuror, corelativ infirmarii rezolutiei sau ordonantei date initial.
Exclusiv în aceasta situatie, partea careia art. 2781 din Codul de procedura penala îi recunoaste legitimitate procesuala activa are dreptul de a se adresa direct instantei, exceptia mentionata fiind însa de stricta interpretare si aplicare.
Numai în situatia în care, la rândul sau, procurorul ierarhic superior, astfel
sesizat, a respins plângerea si a mentinut solutia prim-procurorului sau nu a solutionat plângerea, în termenul legal, prevazut la art. 277 din Codul de procedura penala, persoana vatamata, cât si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plângere direct instantei de judecata.”
Asadar, prin infirmarea de catre prim procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bicaz a solutiei initiale pronuntata sub nr. 687/P/2007, aceasta a fost desfiintata, aceasta nemaiavând nicio putere. În mod corect, solutia prim procurorului Parchetului de pe lânga Judecatoria Bicaz a fost verificata de prim procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt. Acesta din urma, considerând-o nelegala, a infirmat-o – a se vedea rezlutia nr. 171/II-1/2009, pronuntând o alta solutie de netrimitere în judecata, respectiv de scoatere de sub urmarire penala potrivit dispozitiilor art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedura penala. Sub nicio forma acesta nu putea mentine solutia initiala întrucât aceasta nu mai avea nicio putere la acest moment, fiind desfiintata.
Daca ar fi sa interpretam altfel textele de lege am ajunge în situatia în care li s-ar îngradi petentilor o verificare a solutiei pe cale ierarhica si s-ar da puterea unui organ de urmarire penala sa aleaga între doua solutii potrivnice, fara a exista o baza legala în acest sens. Mai mult, daca am urma acest rationament, s-ar putea sustine ca, de vreme ce petentii nu au atacat solutia pronuntata de prim procuror – nr. 25/II-2/2008 (aceasta fiindu-le favorabila nu exista interes), nu ar putea sa se plânga direct în instanta întrucât nu au parcurs cele doua cai instituite de lege – plângere la organul ierarhic superior anterior atacarii în instanta.
Apreciind ca prin infirmarea solutiei pronuntata de prim procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bicaz s-a pronuntat o noua solutie ce nu a fost verificata pe linie ierarhica, instanta urmeaza ca, în baza art. 278 ind.1 alin. 13 Cod procedura penala sa trimita plângerea la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bacau spre competenta solutionare.