1. Plângere împotriva rezolutiei procurorului. Natura juridica. Termen. Modalitate de calcul. Analiza pe fond a plângerii tardiv introduse la prim-procuror. Consecinte
Cod procedura penala, art. 275-278, art. 2781 alin. (2)
Nu se poate stabili daca plângerea adresata prim-procurorului de catre petenta, în temeiul dispozitiilor art.275-278 din Codul de procedura penala, este tardiva, întrucât consemnarile din borderoul de corespondenta al Parchetului fac dovada numai cu privire la data trimiterii solutiei catre petenta, iar nu si cu privire la ajungerea corespondentei la destinatar.
Fata de natura juridica a plângerii împotriva solutiei procurorului, similara cu o cale de atac, s-ar aduce atingere si principiului non reformatio in peius, respingându-se plângerea petentei ca fiind tardiv introdusa la prim-procuror, desi acesta din urma o analizase pe fond.
(TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA I PENALA, DECIZIA NR. 713/R DIN 11.06.2009)
Asupra recursului penal de fata:
Prin sentinta penala nr.491/18.03.2009 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, în dosarul penal nr.58/302/2009, în temeiul art.2781 alin.8 lit.a din Codul de procedura penala, s-a respins plângerea formulata de catre petenta P.C., în contradictoriu cu intimatii C.D. ?i C.S., împotriva solutiilor date de procuror in dosarul 6518/P/2007.
S-a mentinut rezolutia 6518/P/14 octombrie 2008 si rezolutia 3437/II-2/10 decembrie 2008 date de procuror si respectiv Primul procuror în dosarul respectiv.
În baza art.192 alin.2 din acelasi Cod petenta a fost obligata la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare catre stat.
În temeiul art.193 alin.6 din Codul de procedura penala petenta a fost obligata la plata sumei de 2000 lei onorariul avocatului intimatilor conform chitantelor din 26 si 30/ ianuarie 2009 emise de SCPAV S. si Asociatii.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca la data de 5 ianuarie 2009 a fost înregistrata la Judecatoria sectorului 5 Bucuresti la numarul 58/302/2009 plângerea formulata de catre P.C. împotriva solutiilor pronuntate de Parchetul de pe lânga Judecatoria sectorului 5 Bucuresti în dosarul nr.6518/P/2007.
Au fost atasate in xerocopii rezolutia 6518/P/14 octombrie 2008, fata plicului prin care s-a comunicat petentei rezolutia 3437/II-2/2008, adresa de comunicare a aceleiasi rezolutii catre petenta, rezoluta 3437/II-2/10 decembrie 2008 data de Primul procuror, originalul plicului prin care petenta a expediat plângerea ce face obiectul cauzei.
Prin registratura instantei a fost depusa la data de 14 ianuarie 2009 cererea formulata de cate petenta prin care a învederat faptul ca plângerea penala valabila este aceea expediata la data de 30 decembrie 2008 si care face obiectul dosarului 157/302/2009.
La termenul din 15 ianuarie 2009, in camera de consiliu, instanta a dispus admiterea cererea petentei si preschimbarea termenului stabilit initial din data de 21 ianuarie 2009 la 4 februarie 2009.
La termenul din 4 februarie 2009 petenta a depus în xerocopii certificatul de casatorie dintre C.D. si N.I., certificatul de deces al numitului C.D., cererea prin care solicita instantei obligarea intimatilor de a-i aduce tablourile însusite si o serie de acte de stare civila. De asemenea, a mai solicitat petenta, prin cererea depusa, extinderea actiunii penale, considerând ca si bunica ei, C.I., se face vinovata de savârsirea anumitor infractiuni, precum si interogarea acesteia conform întrebarilor atasate.
La acelasi termen s-a dispus conexarea dosarului 157/302/2009 la dosarul 58/302/2009 si s-a solicitat de la Parchetul de pe lânga Judecatoria sectorului 5 înaintarea copiilor borderourilor de expeditie a celor doua rezolutii catre partile în cauza.
Prin registratura instantei au fost depuse la data de 16 februarie 2009 relatiile solicitate de la Parchetul de pe lânga Judecatoria sectorului 5.
La termenul din 25 februarie petenta a depus la dosar dovezile de expeditie a celor doua plângeri initiale formulate împotriva solutiilor Prim procurorului si un înscris în limba bulgara.
Avocatul intimatilor C.D. si C.A. a invocat exceptia tardivitatii plângerii petentei adresate Primului procuror, în raport de împrejurarea ca rezolutia 6518/P/2007 i-a fost comunicata acesteia la data de 17 octombrie 2008 iar plângerea adresata Primului procuror a fost formulata la data de 25 noiembrie 2008.
Întrucât instanta fondului a considerat, dupa ramânerea în pronuntare, necesar a se depune în traducere legalizata înscrisul în limba bulgara aflata la fila 34 dosar iar petenta sa faca dovada comunicarii rezolutiei, a repus cauza pe rol.
La termenul din 18 martie 2009 instanta fondului a constatat ca petenta s-a conformat dispozitiilor instantei si a pus din nou în discutia partilor exceptia tardivitatii, sustinerilor acestora rezultând din practicau hotarârii.
Asupra exceptiei invocate, instanta fondului a retinut ca:
Petenta a indicat pe tot parcursul procesului penal domiciliul din România, în Bucuresti, Strada Vicol nr.7, sector 5.
La aceasta adresa i-a fost comunicata rezolutia 6518/P/14 octombrie 2008 data de Parchetul de pe lânga Judecatoria sectorului 5 Bucuresti, conform borderoului de expeditie de la fila 32 din dosar, în ziua de 17 octombrie 2008.
La data de 25 noiembrie 2008 petenta a formulat plângere împotriva solutiei catre Primul procuror, care prin rezolutia 3437/II-2/10 decembrie 2009 o respinge.
In aparare petenta a aratat ca a luat cunostinta despre rezolutia comunicata la data de 17 octombrie 2008 numai pe 10 noiembrie 2008, când a venit în România, prevalându-se de înscrisul ce atesta trecerea prin Republica Bulgaria la data de 9 noiembrie 2008.
Conform dispozitiilor art.2781 alin.1 dupa respingerea plângerii facute conform art.275- 278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale sau a ordonantei sau dupa caz, a rezolutiei de clasare, scoatere de sub urmarire penala sau încetare a urmaririi penale date de procuror, persoana vatamata precum si orice alte persoane ale caror interese legitime au fost vatamate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare.
Doctrina si practica judiciara în materie nu fac nici o interpretare a textului mai sus citat în sensul decelarii acestuia în functie de data luarii la cunostinta de catre petent.
În speta instanta fondului a constatat ca atât timp cât petenta P.C. a mentionat permanent ca adresa din tara este aceea unde i-a fost comunicata si rezolutia respectiva, este evident ca si-a asumat toate drepturile si obligatiile ce decurg dintr-o astfel de solicitare, stiind ca în România a demarat mai multe procese penale si civile.
Instanta fondului a înlatura sustinerea acesteia potrivit careia ar fi luat la cunostinta de comunicarea respectiva doar la 10 noiembrie 2008 când a revenit în tara, întrucât, pe de o parte, comunicarea facuta de autoritati nu trebuie sa tina seama de momentul în care petenta se afla sau nu în tara, sau ar fi trebuit sa o întrebe când revine, pentru a i se face comunicarea respectiva. Pe de alta, asa cum s-a aratat mai sus, petenta stia ca are mai multe procese si astfel era obligata a depune toate diligentele pentru a respecta termenele procedurale pe care trebuie sa le cunoasca, potrivit principiului de drept ca nimeni nu are voie sa nu cunoasca legea (nemo censsetur ignorare legem).
Înscrisul prezentat de petenta nu atesta decât împrejurarea ca prin Vama Giurgiu a trecut un autoturism la data de 9 noiembrie, ora 7, 14.
Nu se poate sti însa cu certitudine daca prin acelasi punct de vama, sau prin alte puncte de frontiera, nu numai terestre, petenta a mai tranzitat sau nu România din 17 octombrie 2008.
Si pentru acest considerent instanta fondului a apreciat ca sustinerea petentei privind data respectiva nu poate avea serioase valente juridice, de aceea a înlaturat-o ca atare si pe aceasta.
Asa fiind instanta fondului a considerat ca exceptia tardivitatii formulate de catre intimati este întemeiata.
Pe cale de consecinta s-a admis si s-a constatat ca plângerea petentei P.C. împotriva rezolutiei 6518/P/14 octombrie 2008, este tardiva.
În acord cu practica judecatoreasca ce învedereaza ca în aceasta situatie, întrucât solutia data de procuror era deja definitiva la data atacarii ei cu plângere la Primul procuror, instanta fondului nu mai considera posibil a verifica temeinicia si legalitatea solutiei date pe fondul cauzei, chiar daca solutia Primului – procuror a ignorat aspectul tardivitatii.
Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs petenta P.C., criticând-o pentru nelegalitate, aratând ca în mod gresit s-a apeciat de catre prima instanta ca plângerea sa a fost tardiv formulata.
Tribunalul, analizând hotarârea primei instante, atât prin prisma criticilor formulate de recurent, cât si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.3856 alin.3 din Codul de procedura penala, apreciaza ca aceasta nu este legala si temeinica.
Astfel, în mod gresit a fost respinsa plângerea petentei, considerându-se ca a fost tardiv introdusa la prim-procuror.
Prin rezolutia nr.6518/P/2007 din 14.10.2008 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de intimatii C.D., C.S. si C.A.Ghe.M.i, pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art.2089-209 din Codul penal.
Împotriva acestei solutii a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, acesta respingând plângerea ca neîntemeiata, prin Rezolutia nr.3437/II-2/2008 din 10.12.2008, solutie comunicata petentei la data de 11.12.2008.
La data de 30.12.2008 (data postei) petenta P.C. a formulat plângere, în temeiul art.2781 din Codul de procedura penala, împotriva solutiei de netrimitere în judecata mentionata anterior, plângere înregistrata la Judecatoria sectorului 5 Bucuresti, sub numarul 58/302/2009, plângerea formulata de catre P.C. împotriva solutiilor pronuntate de Parchetul de pe lânga Judecatoria sectorului 5 Bucuresti în dosarul nr.6518/P/2007.
Fata de actele si lucrarile dosarului, nu se poate stabili daca plângerea adresata prim-procurorului de catre petenta, în temeiul dispozitiilor art.275-278 din Codul de procedura penala, este tardiva, astfel încât nici instanta sa nu poata trece la analiza acesteia pe fond.
Consemnarile din Borderoul de corespondenta al Parchetului fac dovada numai cu privire la data trimiterii solutiei catre petenta, iar nu si cu privire la ajungerea corespondentei la destinatar. Aceasta, coroborata cu înscrisurile din care rezulta ca petenta nici nu locuieste în România si chiar nu se afla pe teritoriul tarii în perioada în discutie, face sa existe o îndoiala rezonabila cu privire la comunicarea solutiei de netrimitere în judecata catre petenta, în sensul de „ajungere la destinatie” / „primirea” acesteia de catre petenta.
În plus, având în vedere si natura juridica a plângerii împotriva solutiei procurorului, similara cu o cale de atac, s-ar aduce atingere si principiului non reformatio in peius, respingându-se plângerea petentei ca fiind tardiv introdusa la prim-procuror, desi acesta din urma o analizase pe fond.
Acestea fiind spuse, plângerea fiind formulata în termen atât la prim-procuror, cât si la prima instanta, aceasta din urma trebuia sa treaca la analiza temeiniciei acesteia.
Prin urmare, în baza art.38515 pct.2 lit.c) din Codul de procedura penala, Tribunalul va admite recursul declarat de recurenta petenta P.C., va casa sentinta penala nr.491/18.03.2009 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Va respinge ca neîntemeiate cererile de acordare de cheltuieli judiciare în recurs formulate de parti. Astfel, în ceea ce priveste solicitarea recurentei-petente, dovezile cu privire la cheltuielile judiciare vizeaza judecarea cauzei în prima instanta si vor fi avute în vedere la solutionarea finala a litigiului dintre parti, iar intimatilor nu li se pot acorda cheltuieli de judecata pentru aceasta faza procesuala (onorariul de avocat în recurs) deoarece au cazut în pretentii, ca urmare a admiterii recursului petentei.