Prin sentinta penala nr. 599/07.05.2009 pronuntata de Judecatoria Tg-Mures, în dosar nr. 2004/320/2009, a fost admisa plângerea formulata de petentul MUNICIPIUL TG-MURES – prin primar, si au fost desfiintate rezolutiile din Dos nr. 2939/P/2007 si 201/VIII/II/2/2009 ale Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg-Mures si al Prim-procurorului, prin care s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de intimata XX. Cauza a fost trimisa Parchetului pentru începerea urmaririi penale, iar cheltuielile judiciare au ramas în sarcina statului.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut urmatoarele:
Examinând pe fond plângerea petentului, coroborata cu dosarul de urmarire penala nr. 2939/P/2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg. Mures instanta apreciaza ca solutia de neîncepere a urmaririi penale în ceea ce o priveste pe intimata Xx este legala si temeinica.
Totusi, cercetarile efectuate în cauza au nesocotit aspectele sesizate în plângerea penala adresata organelor de urmarire penala, fapt pentru care instanta gaseste prezenta plângere ca întemeiata urmând a o admite în conformitate cu dispozitiile art. 2781 pct. 8 lit. b Cod procedura penala, pentru urmatoarele motive:
Prin plângerea penala, Municipiul Tg. Mures – prin primar, a solicitat „ identificarea persoanelor vinovate” de înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate asupra imobilului situat administrativ în municipiul Tg. Mures, strada în favoarea Consiliului Judetean Mures, cu toate ca acest imobil apartine Municipiului Tg. Mures. Astfel, „Consiliul Judetean a pretins ca este proprietar al acestui imobil, desi cunostea situatia juridica a imobilului”.
Cu toate aceste, cercetarile au fost efectuate doar fata de intimata Xx, functionar cu functie de executie în cadrul consiliului Judetean Mures, care a actionat conform fisei postului si în baza unor documente care prezentau o aparenta de legalitate.
Potrivit art. 200 Cod procedura penala: „ urmarirea penala are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea în judecata”, iar potrivit art. 202 alin. 1 din acelasi act normativ, în baza rolului activ: „ organul de urmarire penala este obligat sa strânga probele necesare pentru aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele”.
Cu ocazia redeschiderii cercetarilor, organele de urmarire penala vor avea în vedere urmatoarea situatie de fapt:
- Prin HCJM nr. 26/2001 si HCJM 42/2001 si H.G. 964/2002 – emisa în baza celor doua hotarâri ale Consiliului Judetean Mures, imobilul în litigiu a fost inclus în domeniul public al Judetului Mures;
- De asemenea, acelasi imobil a fost inclus si în domeniul public al Municipiului Tg. Mures prin Hotarârea Consiliului Local nr. 125/31.05.2001;
- Astfel, între cele doua institutii a luat nastere un raport juridic conflictual de drept administrativ, solutionat doar partial prin Sentinta Civila nr. 1810/2001 a Tribunalului Mures – irevocabila prin Decizia nr. 270/R/2002 a Curtii de Apel Tg. Mures.
- Contrar sustinerilor petentei, aceasta hotarâre judecatoreasca nu a „clarificat problema” si nu a „confirmat irevocabil apartenenta bunului mai sus mentionat la domeniul public al Municipiului”, ci doar a mentinut dispozitiile din hotarârea Consiliului LOCAL( nr. 125/2001) privind includerea imobilului în domeniul MUNICIPIULUI.
- Cu toate acestea, legalitatea hotarârilor Consiliului JUDETEAN (nr. 26/2001 si 42/2001) nu a fost contestata pâna în prezent, astfel încât s-a ajuns la situatia în care, prin acte administrative un imobil sa fie inclus în domeniul unor unitati administrativ-teritoriale diferite.
- având în vedere acest din urma aspect, cu ocazia redeschiderii cercetarilor, organele de urmarire penala au obligatia de a lamuri daca si în ce masura (prin prisma dispozitiilor Legii 215/2001) exista cel mai mic grad de culpa din partea membrilor sau a functionarilor din cadrul celor doua organe ale administratiei publice locale ( atât a Consiliului Judetean cât si a Consiliului Local ) în 1) adoptarea si 2) mentinerea unor hotarâri de consiliu care au continuturi contradictorii.
Prin prisma dispozitiilor Legii 215/2001, cu ocazia redeschiderii cercetarilor, organele de urmarire penala s-au analizat, ridicat si atasat la dosarul cauzei copii xerox dupa proiectele si documentele anexe care au sta la baza emiterii hotarârilor Consiliului Local ( nr. 125/2001) si ale Consiliului Judetean Mures ( nr. 26/2001 si 42/2001 ), pentru a se stabili daca în momentul adoptarii acestora au existat indicii referitoare la apartenenta bunului în favoarea celeilalte unitati administrativ-teritoriale.
De asemenea, au fost audiati secretarii celor doua unitati administrativ teritoriale pentru a se verifica modalitatea si temeiurile avute în vedere în momentul în care (conform art. 117 alin. 1 lit. „a” din Legea 215/2001) au avizat spre legalitate hotarârile respective.
Doar dupa desfasurarea acestor activitati procedurale, organele de urmarire penala, s-au analizat în concret existenta sau nu a celui mai mic grad de culpa din partea persoanelor implicate în redactarea si adoptarea unor hotarâri cu continut contradictoriu si implicit modul în care s-a facut intabularea imobilului în litigiu în favoarea Consiliului Judetean.
De altfel, acesta este si sensul plângerii penale adresate de Municipiul Tg. Mures prin primar, iar limitarea cercetarilor doar la activitatea unui executant nu este în masura a raspunde obiectului urmaririi penale prevazut de art. 200 C.P.P. si nici rolului activ de care ar fi trebuit sa dea dovada organele de urmarire penala.
Împotriva acestei hotarâri au declarat recurs Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg-Mures si intimata XX.
În motivarea recursului, Parchetul considera ca sentinta este netemeinica întrucât instanta s-a contrazis singura când a apreciat legalitatea si temeinicia rezolutiilor pronuntate de parchet, pentru ca apoi sa le desfiinteze si sa dea dreptate petentei.
În primul a fost vorba de o contradictie mai mult decât evidenta între considerentele hotarârii si dispozitivul sentintei.
În al doilea rând a fost vorba despre o imixiune între puterile statului, respectiv puterea judecatoreasca si puterea executiva.
În al treilea rând au neîntelegeri între cele doua consilii, întelegeri care trebuiau reglementate pe calea contenciosului administrativ.
În al patrulea rând s-a invocat în aparare propria culpa atunci când, consiliul local nu si-a conservat presupusul drept de proprietate câstigat în instanta.
Nu în ultimul rând solicitarea de a se cerceta si alte persoane care au avut cunostinta de situatia juridica a imobilului este irelevanta, nici o alta persoana neavând atributii în acest sens.
Si recuranta-intimata XX sustine în motivele sale de recurs ca hotarârea atacata este netemeinica, deoarece, daca mai întâi se constata ca solutia neînceperii urmaririi penale data de procuror a fost una temeinica si legala, se revine apoi si se desfiinteaza aceasta solutie.
Examinând recursurile promovate, prin prisma dispozitiilor art. 385 ind. 6 alin. 3, art.385 ind. 8, art. 385 ind. 9 si art. 385 ind. 14 C. pr. pen., instanta apreciaza ca sunt fondate, pentru urmatoarele considerente:
Este adevarat ca înca de la început, Municipiul Tg-Mures, a formulat Plângere penala (fila 4) prin care a solicitat „identificarea persoanelor vinovate si luarea masurilor legale care se impun în cauza”, iar respectivul dosar s-a finalizat prin neînceperea urmaririi penale fata de intimata Xx, solutie data prin Rezolutia din 20.01.2009 si mentinuta prin Rezolutia Prim-procurorului-adjunct din 20.02.2009, care au fost atacate cu plângerea ce formeaza obiectul prezentului dosar.
Aceasta solutie a fost apreciata de prima instanta ca una temeinica si legala. Trebuie observat ca însusi petentul, Municipiul Tg-Mures, în plângerea adresata instantei nu face nici o referire la persoana numitei Matyas (filele 1, 2 din dosar).
Prin solutia pronuntata, judecatorul fondului si-a depasit competenta din punct de vedere al obiectului cauzei cu care a fost investit.
Din interpretarea generala a Cap VII intitulat „Plângerea împotriva masurilor si actelor de urmarire penala” cuprins în Titlul I – Urmarirea penala, al Codului de procedura penala, si din interpretarea art 278 ind 1 alin 7 C pr pen, rezulta cu exactitate care este cadrul procesual cu care judecatorul este investiti cu o astfel de plângere. El este chemat sa verifice rezolutia atacata pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror înscrisuri noi prezentate.
În speta de fata, judecatorul a fost investit sa se pronunte asupra temeiniciei sau netemeiniciei solutiei de neîncepere a urmaririi penale fata de intimata Matyas. Acest lucru l-a facut judecatorul, în prima parte a considerentelor sentintei, constatând ca aceasta solutie este una temeinica si legala, fara însa a se pronunta si prin dispozitiv.
Prima instanta trebuia sa se opreasca aici, sa constate legalitatea si temeinicia rezolutiei atacate, pe care sa o mentina si sa respinga plângerea petentului. Judecatorul nu a fost investit si nu are competenta sa analizeze în ansamblu activitatea procurorului. Nimic nu-l împiedica pe procuror sa continue cercetarile, sau pe petent sa formuleze o noua plângere, însa, în procedura speciala prevazuta de art 278 ind 1 C pr pen, judecatorul nu poate depasi cadrul procesual. Dealtfel, este o contradictie evidenta între prima parte a expozitivului sentintei, în care se constata legalitatea si temeinicia solutiei procurorului, si ceea ce s-a dispus prin hotarâre, respectiv desfiintarea rezolutiilor atacate.
Pentru aceste considerente, recursurile declarate de procuror si petenta urmeaza a fi admise.
Sentinta va fi casata integral si în rejudecare, tribunalul va respinge ca nefondata plângerea formulata de Municipiul Tg-Mures si va mentine rezolutiile atacate.
Va obliga Municipiul Tg-Mures, la plata cheltuielilor judiciare în prima instanta si la plata cheltuielilor de judecata catre petenta.
Vazând si disp art 192 alin 3 C pr pen,