Plângere contravenţională. individualizare sancţiune contravenţională

Dosar Nr. 6169 (26.07.2005)

Potrivit dispozitiilor art.5 pct.5 si art.21 pct.3 din O.G.2/2001, modificata si aprobata prin Legea nr.180/11.04.2002, sanctiunea contraventionala trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite, tinându-se seama de împrejurarile în care a fost savârsita fapta, de modul si mijloacele de savârsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa si de circumstantele personale ale contravenientului.

Având în vedere ca din probele administrate în cauza, rezulta ca petenta a intentionat sa respecte întru totul obligatia ce-i revenea în raport de dispozitiile art.16 din lege, folosind însa documente care nu îndeplineau conditia de a fi emise sau certificate de autoritatea competenta, prin aceasta întelegându-se autoritatea cu atributii de supraveghere si control al importului de produse si tehnologii cu dubla destinatie, nefiind suficient ca importul sa fie confirmat de autoritatile vamale, instanta apreciaza ca poate fi aplicata contravenientei sanctiunea „avertisment”, împrejurare fata de care, în temeiul art.34 alin.1 din O.G.2/2001 modificata si aprobata prin Legea nr.180/11.04.2002, urmeaza sa admita în parte contestatia, înlocuind sanctiunea amenzii contraventionale aplicata de agentul constatator cu avertisment. (sentinta civila nr.6169/26.07.2005)

În data de 12.04.2005 s-a înregistrat pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti plângerea contraventionala formulata de contestatoarea S.C. UTI SYSTEMS S.A. în contradictoriu cu intimata AGENTIA NATIONALA DE CONTROL A EXPORTURILOR (ANCEX) , solicitându-se instantei anularea procesului-verbal nr.A11/1182 încheiat la data de 09.02.2005, prin care s-a dispus sanctionarea sa cu amenda contraventionala în cuantum de 100.000.000 lei, retinându-se faptul ca „nu a prezentat, în original, în termen de 4 luni de la data efectuarii exportului, certificatul de control al livrarii sau un document echivalent eliberat sau certificat de autoritatea competenta din Marea Britanie (HM CUSTOMS & EXCISE) pentru exportul de software si criptare efectuat în data de 12.05.2005”, încalcând prin aceasta prevederile art.16 alin.(2) si (3) din Legea nr.387/2003.

În motivarea plângerii, contestatoarea arata ca a îndeplinit toate obligatiile impuse de lege în legatura cu acest export.

Astfel, pe baza certificatului international de import eliberat de Camera de Comert si Industrie Birmingham, a solicitat si obtinut licenta individuala de export pentru produse si tehnologii cu dubla utilizare, în vedere exportarii unor software-ri de criptare pentru importatorul PANTHER NOIR INTERNATIONAL LIMITED din Marea Britanie; a efectuat exportul, conform formularului de export eliberat de Biroul Vamal nr.103 – Vama Bucuresti Otopeni Calatori S.Mf., exportul fiind înregistrat, electronic, la data de 24.05.2004 de Vama din Marea Britanie; livrarea catre importator a fost confirmata de S.C.TNT ROMANIA S.R.L. cu documentul de transport si dovada de primire a pachetului de catre destinatar.

La data de 09.09.2004 a înregistrat la ANCEX adresa prin care S.C. UTI a pus la dispozitia institutiei documentele ce atesta efectuarea exportului si a importului, inclusiv confirmarea importatorului privind primirea marfii, în considerarea faptului ca respectiva confirmare reprezinta un document echivalent certificatului de control al livrarii, dovedindu-si astfel buna credinta.

În aceste conditii si având în vedere relatiile comunicate de Ministerul Comertului si Industriei din Marea Britanie ca urmare a insistentelor partenerului strain de eliberare a unui certificat de control al exportului, efectuate dupa încheierea procesului verbal, sanctiunea aplicata de ANCEX apare ca nejustificata.

În drept au fost invocate prevederile penultimului alineat al procesului verbal de constatare si sanctionare nr.A11/1182 din 09.02.2005, art.31 alin.(1) si art.32 din O.G. nr.2/2001, modif.

S-au depus la dosar, în copie: procesul verbal contestat, cu obiectiunile formulate de contestatoare; înstiintare de plata, adresa din data de 16.02.2005 a Ministrului Comertului si Industriei din Marea Britanie si scrisoarea din 16.02.2005 a societatii PANTHER NOIR INTERNATIONAL LIMITED - ambele în traducere legalizata; duplicat certificat international de import eliberat de Marea Britanie, licenta individuala de export pentru produse si tehnologii cu dubla utilizare; documentatia de export; adresa din data de 09.09.2004, de înaintare catre ANCEX a documentelor primite de S.C.UTI de la partenerul strain; declaratia pe proprie raspundere a partenerului strain privind receptionarea produselor exportate, certificat de control al livrarii semnat si purtând stampila Camerei de Comert si Industrie din Birmingham, depus la ANCEX în data de 30.12.2004.

Prin întâmpinarea depusa la dosar o data cu înaintarea plângerii la instanta de judecata, intimata a solicitat respingerea plângerii si mentinerea procesului verbal, sustinând ca motivele invocate de contestatoare nu sunt exoneratoare de raspundere; aceasta avea obligatia sa prezinte fie certificatul de control al livrarii fie un document cu valoare echivalenta, care sa confirme faptul ca marfa a ajuns la destinatie.

Sustine intimata ca certificatul international de import sau documentul echivalent, eliberat sau certificat de autoritatea competenta din tara de destinatie, este necesar pentru obtinerea licentei individuale de export, având valoarea unui angajament al autoritatilor straine privind destinatia si utilizarea finala a produselor la care se refera. Respectivul certificat nu poate confirma ca marfa a ajuns la destinatie pentru simplul motiv ca la momentul eliberarii sale marfa nu este exportata.

Certificatul de control al livrarii sau un alt document echivalent, eliberat sau certificat de autoritatile competente din tara de destinatie, este menit sa garanteze ca produsul cu dubla utilizare a intrat pe teritoriul vamal al Marii Britanii iar declaratia pe proprie raspundere a reprezentantului partenerului strain nu are o asemenea valoare.

Arata intimata ca declaratia vamala de import prezentata de petenta în termenul de 4 luni prevazut de art.16 din Legea nr.387/2003 evidentiaza faptul ca avea cunostinta despre necesitatea depunerii unui alt document decât certificatul international de import care sa ateste receptia marfii de catre destinatar, însa respectivul înscris nu putea fi luat în considerare câta vreme nu a fost certificat de autoritatile vamale prin stampila si semnatura, putând fi simulat cu usurinta prin mijloace electronice.

Urmare a discutiilor purtate cu reprezentantul contestatoarei, ANCEX a aratat clar care este echivalentul certificatului de control al livrarii emis de Marea Britanie, documentul, obtinut de un alt exportator român, fiind prezentat contestatoarei, astfel ca la data de 30.12.2004, S.C.UTI SYSTEM S.A. a prezent ANCEX declaratia vamala de import a partenerului din Marea Britanie, procesata de autoritatile vamale, document acceptat ca fiind echivalentul certificatului de control al livrarii.

Verificând procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei încheiat de intimata în raport de conditiile impuse pentru încheierea sa valabila de art.16 din O.G. nr.2/2001 aprobata prin Legea nr.180/11.04.2002, asa cum a fost succesiv modificata, precum si în raport de dispozitiile art.16 din Legea nr.387/2003, instanta constata ca procesul-verbal este legal si temeinic, agentul constatator retinând corect situatia de fapt.

Astfel, potrivit dispozitiilor art.16 alin.(1) din Legea nr.387/2003, în cazul exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, exportatorul este obligat sa solicite partenerului extern certificatul international de import sau un document echivalent, eliberat ori certificat de autoritatea competenta din tara de destinatie, prin care acesta se angajeaza sa respecte destinatia si utilizarea finala declarate si sa nu reexporte produsele importate decât cu aprobarea prealabila, în scris, a autoritatilor române abilitate potrivit legii sau a autoritatii competente din tara de destinatie finala. Certificatul international de import sau documentul echivalent, în original, se anexeaza în mod obligatoriu la cererea de licenta de export.”

Dupa analizarea îndeplinirii conditiilor prevazute în Legea nr.387/2003 si în Ordinul ANCEX nr.631/03.11.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.387/2003, licenta de export poate fi eliberata sau nu de ANCEX, astfel ca nu poate fi retinuta teza ce se încearca a fi acreditata de petenta, în sensul ca certificatul international de import emis de Camera de Comert si Industrie din Birmingham la data de 25 februarie 2004 ar reprezenta echivalentul documentului ce atesta livrarea catre partenerul strain a produselor exportate în data de 12.05.2004.

Certificatul international de import si certificatul de control al livrarii sunt doua documente diferite, cu menire diferita; cel de al doilea, eliberat ori certificat de autoritatea competenta din tara de destinatie, atesta ca marfa a ajuns la destinatie, dupa ce a avut loc livrarea produselor si tehnologiilor cu dubla utilizare, si se depune, în original, în cel mult 4 luni de la acest moment. Eliberarea certificatului de control al livrarii atesta ca importul a fost efectuat în perioada de valabilitate a certificatului de înregistrare si licentei, în conditiile în care acestea au fost emise, corectitudinea datelor din documentele prezentate, precum si, dupa caz, existenta produselor importate si destinatia acestora, atât la importator, cât si la destinatarii finali, în situatia în care produsele au fost vândute de importator.

În conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.387/2003, exportatorul este obligat sa obtina de la partenerul extern certificatul de control al livrarii sau un alt document echivalent, eliberat ori certificat de autoritatea competenta din tara de destinatie, atestând ca marfa a ajuns la destinatie, dupa ce a avut loc livrarea produselor si tehnologiilor cu dubla utilizare(…)”.

Or’ nu se poate sustine ca certificatul international de import eliberat în luna februarie 2004 si depus de petenta la ANCEX pentru obtinerea licentei de export, atesta respectarea tuturor acestor conditii trei luni mai târziu.

Este real ca în scrisoarea din data de 10 februarie 2005, Camera de Comert din Birmingham arata ca nu elibereaza certificate de control al livrarii, aspect recunoscut si de intimata, însa în ipoteza în care singurele documente oficiale pe care autoritatile britanice le elibereaza în cazul importului de produse si tehnologii cu dubla destinatie sunt certificatele internationale de import, S.C.UTI trebuia sa solicite partenerului strain ca, pe un astfel de formular, altul ori un duplicat al celui emis initial societatii PANTHER NOIR INTERNATIONAL LIMITED, autoritatea straina competenta sa certifice faptul ca marfa a ajuns la destinatie, din acest moment preluând toate obligatiile privind controlul operatiunilor efectuate cu respectivele produse.

Sau, în conditiile în care legea româna permite ca dovada sa fie facuta si prin documente echivalente, certificate de autoritatea competenta, era suficient ca partenerul strain sa prezinte orice alt înscris certificat de Camera de Comert din Birmingham care sa ateste faptul ca marfa a ajuns la destinatie, fapt realizat ulterior încheierii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, conform înscrisurilor depuse la dosar de contestatoare în data de 05.07.2005 si redepuse de intimata în sedinta publica de astazi.

Este vorba despre o simpla adresa ce poarta antetul importatorului PANTHER NOIR INTERNATIONAL LIMITED, fiind deci redactata de acesta, în care se arata ca au fost receptionate produsele software ce au facut obiectul certificatului international de import din data de 25.02.2004, situatie confirmata prin aplicarea stampilei Camerei de Comert si Industrie si semnarea de o persoana autorizata în acest sens.

Asa cum rezulta din înscrisul aflat la fila 25 din dosar, invocat de petenta în dovedirea bunei sale credinte, în data de 09.09.2004 S.C.UTI SYSTEMS S.A. a depus la ANCEX documentele care atestau exportul echipamentelor din România precum si documentele care, în opinia sa, atestau primirea lor de catre beneficiarul final, respectiv:

„- Declaratia Vamala de Import în Marea Britanie;

- Borderoul de Predare catre transportator care atesta primirea coletului de catre beneficiarul final al echipamentelor;

- Declaratia pe proprie raspundere a Beneficiarului Final care atesta receptionarea în bune conditii a echipamentelor exportate (…)”

Copiile acestor înscrisuri se afla la filele 20 – 25 din dosar si se constata ca nici unul dintre ele nu poarta o mentiune de certificare din partea autoritatii competente – respectiv Camera de Comert si Industrie din Birmingham, astfel ca depunerea lor nu putea fi apreciata de intimata drept îndeplinire a obligatiei prevazute la art.16 alin.(2) teza finala din Legea nr.387/2003. În consecinta, masura sanctionarii contestatoarei a fost legala.

Potrivit dispozitiilor art.5 pct.5 si art.21 pct.3 din O.G.2/2001, modificata si aprobata prin Legea nr.180/11.04.2002, sanctiunea contraventionala trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite, tinându-se seama de împrejurarile în care a fost savârsita fapta, de modul si mijloacele de savârsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa si de circumstantele personale ale contravenientului.

Având în vedere ca din probele administrate în cauza, rezulta ca petenta a intentionat sa respecte întru totul obligatia ce-i revenea în raport de dispozitiile art.16 din lege, folosind însa documente care nu îndeplineau conditia de a fi emise sau certificate de autoritatea competenta, prin aceasta întelegându-se autoritatea cu atributii de supraveghere si control al importului de produse si tehnologii cu dubla destinatie, nefiind suficient ca importul sa fie confirmat de autoritatile vamale, instanta apreciaza ca poate fi aplicata contravenientei sanctiunea „avertisment”, împrejurare fata de care, în temeiul art.34 alin.1 din O.G.2/2001 modificata si aprobata prin Legea nr.180/11.04.2002, urmeaza sa admita în parte contestatia, înlocuind sanctiunea amenzii contraventionale aplicata de agentul constatator cu avertisment.

Atrage contestatoarei atentia asupra pericolului social al faptei sale si îi recomanda sa respecte dispozitiile legale.

Urmeaza a fi respinsa cererea de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecata, întrucât intimata nu a depus la dosar înscrisuri din care sa rezulte existenta si cuantumul acestora.