Plângere contravenţională. Prezumţia relativă de adevăr a procesului verbal de contravenţie cu privire la situaţia de fapt constatată în mod nemijlocit de agentul constatator.

Sentinţă civilă 1552 din 23.06.2009


Prin plângerea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 1186/740/2009 la data de 7 aprilie 2009, petentul H.S.M. a solicitat anularea  ca netemeinic si nelegal a procesului verbal de contraventie seria CC nr. 2643494 din 28 martie 2009 încheiat de I.P.J. Teleorman – Serviciul Politiei Rutiere si înlaturarea sanctiunilor aplicate.

În motivarea plângerii, petentul a aratat ca în data de 28 martie 2009  a fost sanctionat cu amenda contraventionala în cuantum de 120 lei si cu doua puncte penalizare pentru ca ar fi condus autoturismul marca Opel Astra pe strada G.D. pe un sector de drum la începutul caruia ar fi fost instalat indicatorul „Accesul interzis”, mentionând ca cele retinute în procesul verbal nu corespund realitatii, întrucât la acea data si la acea ora se afla parcat regulamentar pe strada D., iar când a plecat

de pe loc a dat putin înapoi, deoarece în timp ce era parcat, un alt autoturism parcase destul de aproape de autoturismul sau.

A mai aratat petentul ca în momentul când a dat înapoi si a plecat de pe loc a fost oprit de organele de politie care l-au sanctionat pe motiv ca ar fi iesit de pe o strada la începutul careia era amplasat indicatorul accesul interzis, ceea ce nu este adevarat si întrucât din cuprinsul procesului verbal rezulta ca ar fi fost filmat cu un aparat radar solicita sa se comunice fotografiile efectuate, dovada ca aparatul radar este omologat si verificarea periodica a acestuia, dovada ca aparatul radar este omologat pe autoturismul cu nr. MAI 2618, atestatul profesional al agentului constatator, ordinul de serviciu al acestuia.

În drept, petentul si-a întemeiat plângerea pe dispozitiile O.G. nr. 2/2001.

În sustinerea plângerii, petentul a depus procesul verbal de contraventie seria CC nr. 2643494/28 martie 2009 încheiat de I.P.J. Teleorman – Serviciul Politiei Rutiere aflat în posesia sa.

Examinând mijloacele de proba aflate la dosar instanta a retinut urmatoarele:

Prin procesul verbal seria CC nr. 2643494 din 28.03.2009, petentul H.S.M. a fost sanctionat contraventional cu amenda în suma de 120 lei ( 2 puncte amenda ) si 2 puncte de penalizare pentru savârsirea contraventiei prev. de art. 111 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 republicat, sanctionata potrivit dispozitiilor art. 89 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata.

S-a retinut în sarcina petentului ca în data de 28.03.2008, ora 19;15 pe raza municipiului A. a condus autoturismul marca Opel Astra pe strada G.D., pe un sector de drum la începutul caruia este instalat indicatorul ,,Accesul interzis”.

În cuprinsul procesului verbal s-a facut mentiunea ca fapta petentului a fost filmata pe caseta video nr. 30, cu aparatura din dotarea autoturismului cu nr. de înmatriculare MAI 26183 Politiei Rutiere. Procesul verbal a fost semnat de agentul constatator si de contravenient, acesta din urma facând mentiunea la rubrica „Alte mentiuni” ,, cu obiectiuni”.

Constatând ca plângerea a fost formulata în termenul legal prevazut de art.118 alin1 din O.U.G. nr.195/2002, instanta urmeaza sa verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

Verificând actul constatator sub aspectul legalitatii, instanta apreciaza ca în cauza nu exista motive de nulitate absoluta, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, referitoare la conditiile de fond si de forma a acestuia.

Din interpretarea dispozitiilor cuprinse în art. 34 din O.G. nr. 2/2001 rezulta ca procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor se bucura de o prezumtie relativa de adevar în ceea ce priveste situatia de fapt si încadrarea în drept, pâna la proba contrara, sarcina care revine petentului, în raport de dispozitiile art. 1169  Cod. civ.

Simplele afirmatii ale petentului formulate  în cuprinsul plângerii, în sensul ca situatia de fapt retinuta de agentul constatator nu corespunde realitatii, nesustinute de probe nu sunt de natura sa înlature prezumtia de adevar relativ de care se  bucura actul constatator. Se cuvine mentionat ca petentul, desi legal citat, nu s-a prezentat la nici unul din termenele de judecata stabilite în cauza. La primul termen de judecata acesta a solicitat termen în vederea angajarii unui aparator, iar la termenul urmator a solicitat amânarea pentru motive personale, cerere respinsa de instanta ca neîntemeiata, nefiind sustinuta de dovezi.

În ceea ce priveste cererea petentului referitoare la probe, formulata în cuprinsul plângerii, instanta a respins-o, apreciind ca probele solicitate, referitoare la

fotografiile efectuate, dovada ca aparatul radar este omologat si verificarea periodica a acestuia, dovada ca aparatul radar este omologat pe autoturismul cu nr. MAI 2618, atestatul profesional al agentului constatator si ordinul de serviciu al acestuia, nu sunt utile solutionarii cauzei, contraventia retinuta în sarcina petentului putând fi constatata si personal de agentii constatatori. Singurele contraventii, în materie de circulatie, care se pot constata numai cu mijloace tehnice omologate sunt cele referitoare la viteza de circulatie si la conducerea sub influenta alcoolului.

 Cum petentul nu a facut dovada celor retinute în cuprinsul procesului verbal contestat, neînlaturând astfel prezumtia de adevar de care se bucura acesta, în cauza se apreciaza ca procesul verbal este legal întocmit sub aspectul situatiei de fapt retinute si al încadrarii în drept,  fapta petentului, asa cum a fost descrisa in actul constatator întrunind elementele constitutive ale contraventiei prevazute de art.  111 din Regulamentul de aplicare a O.U.G.

Totodata se apreciaza ca individualizarea sanctiunilor contraventionale aplicate petentului s-a facut în mod judicios, cu respectarea dispozitiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, tinându-se seama de pericolul social al faptei si de împrejurarile savârsirii faptei.

Cum petentul nu s-a prezentat la instanta pentru a-si sustine plângerea si nu a facut dovada contrara celor retinute prin procesul verbal desi îi incumba aceasta sarcina, procesul verbal se apreciaza ca fiind legal si temeinic întocmit astfel încât plângerea este nefondata urmând ca în baza art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, sa fie  respinsa cu consecinta mentinerii procesului verbal contestat.