Plangere impotriva procurorului.Rolul activ al organelor judiciare

Dosar Nr. (09.02.2010)

Asupra prezentului recurs penal :

Prin sentinta penala nr. 882 din 5.11.2009 pronuntata de Judecatoria Buzau a fost admisa plângerea formulata de petentii PES si PSC in contradictoriu cu faptuitorii SR si MM impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale din 22.07.2009 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Buzau in dosarul nr. 1629/P/2009.

A fost desfiintata rezolutia mai sus mentionata si s-a trimis cauza la acelasi parchet in vederea inceperii urmaririi penale fata de cei doi faptuitori.

Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele : petentii PES si PSC au formulat plângere penala împotriva faptuitorilor SR si MM pentru infractiunile de distrugere si tulburare de posesie prevazute de art. 217, alin.1 si art. 220, alin.1, Cod penal, aratând ca numitul SR, care avea construita casa cu spatele pe hotarul celor doua proprietati (fara gard despartitor) a spart peretele din spatele casei si a construit o usa si o mica scara dupa care a edificat o magazie zidita si a tras un gard din plasa de sârma. În ceea ce priveste faptuitorul MM, acesta în decembrie 2008 a taiat toti pomii de pe terenul petentei, a scos gardul de scânduri de la strada si a edificat pe terenul sau alimentarea cu apa si canalizarea fara acordul sau.

Prin Rezolutia nr. 1629/P/2009 din 22.07.2009, Parchetul de pe lânga Judecatoria Buzau a dispus neînceperea urmarii penale fata de faptuitorii SR si MM, pentru infractiunile de distrugere si tulburare de posesie prevazute de art. 217, alin.1 si art. 220, alin.1, Cod penal retinându-se ca fapta de tulburare de posesie nu este prevazuta de legea penala, deoarece este litigiu civil, iar pentru infractiunea de distrugere fapta nu exista.

Împotriva acestei rezolutii petenta a formulat plângere, care i-a fost respinsa prin Rezolutia nr.817/II/2/2009 din 05.08.2009.

Instanta constata ca Rezolutia nr. 1629/P/2009 din 22.07.2009 de neîncepere a urmarii penale pronuntata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Buzau este netemeinica si nelegala din urmatoarele motive:

Pentru a dispune astfel, parchetul a retinut ca numitul SR a declarat ca imobilul din str. Tabacari nr.5, a fost proprietatea fostei sale sotii, în prezent decedata, iar mostenitoarea acestuia este fiica fostei sotii SMI. În declaratia sa faptuitorul MM a declarat ca în anul 2007 a cumparat un imobil situat în strada Deltei nr. 4,iar ulterior cumpararii acestui imobil a efectuat pe terenul sau lucrari de canalizare autorizate de catre Primaria Buzau si faptul ca nu a taiat nici un pom fructifer, deoarece a cumparat terenul cu pomi pe el.

Desi petenta a depus la dosarul cauzei acte din care rezulta proprietatea sa asupra unei suprafete de teren de 50 mp si calitatea sa de mostenitor, pentru acest imobil din strada Tabacari nr.7 (filele 5-8), parchetul a dat eficienta doar declaratiilor faptuitorilor si fara administrarea altor probe, a constatat ca litigiul este de natura civila si are ca obiect o actiune în granituire.

Potrivit art. 69, Cod procedura penala declaratiile învinuitului facute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai în masura în care sunt coroborate cu faptele si împrejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente în cauza. Cum în cauza respectiva solutia a fost adoptata doar pe baza declaratiilor faptuitorilor, instanta constata ca a fost încalcat principiul oficialitatii procesului penal.

Potrivit dispozitiilor art. 2, alin. 2, Cod procedura penala, actele necesare desfasurarii procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afara de cazul când legea dispune altfel.

Astfel, principiul ce guverneaza procesul penal atât în faza de urmarire penala cât si de judecata este principiul oficialitatii. Acest principiu impune organelor de urmarire penala (organe de cercetare penala si procuror) ca din oficiu („initiativa oficiala”) sa strânga probe pentru aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele (art. 62 si art. 65, Cod procedura penala).

Astfel, sarcina administrarii probelor ca regula generala, incumba organelor de urmarire penala, care, de asemenea, se subordoneaza si principiilor: legalitatii, rolului activ si contradictorialitatii.

Nerespectarea principiului oficialitatii atrage dupa sine si încalcarea principiului legalitatii procesului penal.

Asadar, administrarea probei cu expertiza tehnica în procesul penal, respectiv si în prezenta cauza, este un atribut exclusiv al organelor de urmarire penala, valoarea probatorie a mijloacelor de proba, administrate din oficiu, nefiind afectata în nici un mod, de existenta sau inexistenta cererii persoanei care a formulat plângerea penala, odata procesul penal pornit chiar si în faza de urmarire penala, acesta se supune principiului inevitabilitatii, ce deriva din principiul primar al oficialitatii.

Fata de cele retinute mai sus, instanta, în baza art. 2781, alin.8, lit.b, Cod procedura penala, va admite plângerea formulata de petentii PES si PSC si în consecinta va desfiinta Rezolutia de neîncepere a urmaririi penale nr. 1629/P/2009 din 22.07.2009 pronuntata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Buzau privind faptuitorii SR si MM si va trimite cauza la Parchetul de pe lânga Judecatoria Buzau în vederea începerii urmaririi penale fata de cei doi faptuitori.

Dupa începerea urmaririi penale, în cauza, se va efectua o expertiza tehnica topografica prin care se vor identifica proprietatile fiecarei parti, PES, PSC, SMI si MM, în raport de actele de proprietate ale acestora si documentatiile de carte funciara. Dupa identificarea si delimitarea proprietatilor conform actelor de proprietate se va stabili modul de folosire a acestora, ocazie cu care se va identifica eventualele suprafete ocupate de alte persoane, decât proprietarii acestora. De asemenea se va stabili daca faptuitorul SR a edificat constructia pe terenul sau sau pe terenul petentilor si daca faptuitorul MM a executat lucrarile de alimentare cu apa si canalizare pentru imobilul sau pe terenul petentei PES.

În raport de concluziile expertizei vor fi administrate si alte probe, declaratii de martori, cu privire la desfiintarea gardului, taierea pomilor fructiferi si pentru identificarea eventualilor faptuitori.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs SR care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie . Astfel, recurentul a mentionat ca imobilul din municipiul Buzau str. Tabacari nr. 5 nu i-a apartinut niciodata motiv pentru care nu avea cum sa comita pretinsele infractiuni. A mentionat ca la 25.01.1999 a divortat de fosta sa sotie SM , iar imobilul din strada Tabacari nr.5 a fost achizitionat de aceasta la 17.08.1999( un corp) , iar la 5.09.2009 ( al doilea corp). Fosta sotie a decedat in anul 2006, iar imobilul mentionat a fost dobândit prin mostenire de catre SMI. In conditiile in care nu a detinut in proprietate imobilul din strada Tabacari nr. 5 nu avea cum sa acapareze o parte din terenul persoanei vatamate si, in consecinta, nu a savarsit infractiunea de tulburare de posesie.

A mai sustinut recurentul ca judecarea cauzei la prima instanta s-a facut fara citarea sa , sustinand ca domiciliaza in Buzau str. Viseu nr. 2 .

In sustinerea recursului a depus dupa actul de identitate .

Recursul este nefondat.

Prin plangerea formulata la data de 18.03.2009 persoana vatamata PES a invederat ca faptuitorii MM si SR au ridicat constructii pe terenul sau, incalcând linia despartitoare a proprietatilor lor invecinate.

Cu ocazia cercetarii la fata locului efectuata de catre organele de politie , persoana vatamata a mentionat ca SR i-a ocupat o suprafata de 60 m.p. din proprietatea sa prin construirea unei anexe gospodaresti si i-a deteriorat terenul prin saparea unei canalizari , in timp ce faptuitorul MM i-a distrus un numar de 10 pomi fructiferi si gardul din scandura ce despartea cele doua proprietati. La aceasta cercetare a fost prezent faptuitorul MM care a pretins ca detine acte pentru terenul in litigiu si nu a permis accesul organelor de politie pentru a fi efectuata cercetarea la fata locului.

Fiind audiat , faptuitorul SR a declarat ca imobilul din str. Tabacari nr. 5 a fost dobândit de fosta sa sotie SM , decedata ulterior , iar in prezent proprietatea este detinuta de fiica fostei sotii SMI

Prin referatul din 10.06.2009 , Politia municipiului Buzau a propus neînceperea urmaririi penale fata de cei doi faptuitori pentru comiterea infractiunii de tulburare de posesie sub considerentele ca fapta este de natura civila.

Parchetul de pe langa Judecatoria Buzau a confirmat la data de 22.07.2009 propunerea de neincepere a urmaririi penale pentru infractiunile de tulburare de posesie si distrugere prevazute de art. 220 alin.1 si art. 217 alin.1 Cod penal .

Organele de urmarire penala nu au efectuat alte cercetari in afara de audierea persoanei vatamate , a faptuitorilor , a efectuat o cercetare la fata locului si a luat in considerare actele de proprietate si alte inscrisuri depuse la dosarul cauzei.

In mod judicios prima instanta de judecata a considerat ca organele judiciare nu au manifestat rol activ si nu au lamurit cauza sub toate aspectele pe baza de probe.

Potrivit art. 62 Cod procedura penala , in vederea aflarii adevarului , organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele pe baza de probe , iar acestea din urma nu au o valoare mai dinainte stabilita , urmand ca aprecierea fiecarei probe sa se faca in urma examinarii tuturor probelor administrate .

Organele de urmarire penala au considerat ca faptele nu sunt de natura penala , numai in baza inscrisurilor si actelor de proprietate depusa de persoana vatamata si faptuitor .

Persoana vatamata a sesizat organele judiciare cu savarsirea unor infractiuni de distrugere si tulburare de posesie . Aceste fapte presupun comiterea unor acte materiale care pot sa fie probate prin orice mijloc de proba, inclusiv declaratii de martori ori expertiza tehnica judiciara , asa cum a apreciat instanta de fond. Organele de urmarire penala au analizat numai inscrisurile mentionate si au ajuns la concluzia ca litigiul este de natura civila .

In baza principiului oficialitatii procesului penal , organele de ancheta pot si sunt obligate sa efectueze si alte probe, decât cele propuse de catre persoana vatamata si faptuitor .

In mod judicios prima instanta de judecata a mentionat probele care trebuie administrate de organele judiciare in vederea aflarii adevarului si stabilirii faptelor pentru care persoana vatamata a formulat plângere.

Cât priveste motivul de recurs in sensul ca faptuitorul SR nu a fost citat la adresa din actul de identitate unde isi are domiciliul , respectiv strada Viseu nr.2 din municipiul Buzau, din probele administrate a rezultat ca acesta locuieste efectiv in imobilul fiicei sale SM din str. Tabacari nr. 5, aceasta din urma fiind plecata din localitate.

Asa fiind , raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul urmeaza sa respinga recursul ca nefondat potrivit dispozitiilor art. 385 alin.1 pct.1 lit. b Cod procedura penala.

In baza art. 192 alin.2 din acelasi cod va obliga recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare catre stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de faptuitorul SR , împotriva sentintei penale nr.882/5.11.2009 pronuntata de Judecatoria Buzau în dosarul penal nr.8523/200/2009.

Obliga recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica astazi 22.01.2010