Plata drepturilor salariale restante, calitate procesuala pasiva

Dosar Nr. 59 (26.01.2010)

Legea nr.221/2008 pentru aprobarea OG.15/2008

Codul muncii, art.8, art.157 alin.(2), art.169 alin 1

Deliberand asupra actiunii civile de fata constata:

Prin cererea înregistrata sub nr. 606/118/2010, Sindicatul Liber al salariatilor din Învatamântul Preuniversitar Constanta - în numele membrilor sai a investit instanta – în contradictoriu cu pârâtii- Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, Gradinita P.M. Constanta, Consiliul Local al Municipiului Constanta si Primarul Municipiului Constanta, solicitând ca, prin hotarârea ce se va pronunta, pârâtii sa fie obligati la calculul si plata drepturilor salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008, reprezentând diferenta dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele cuvenite, în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008, pentru aprobarea OG.15/2008, începând cu 1 octombrie 2008 pâna la data efectiva a platii.

In motivarea actiunii se arata ca Guvernul Romaniei a aprobat O.G. nr.15/2008 prin care sunt reglementate cresteri salariale ale personalului din învatamânt pentru anul 2008, iar actul normativ mentionat a fost aprobat, cu modificari, prin Legea nr.221/27.10.2008, de esenta fiind modificarea ce a vizat majorarea coeficientului de multiplicare de 1.000 pentru personalul didactic si didactic auxiliar la 400,00 pentru perioada 1 octombrie -31 decembrie 2008, si care reprezinta valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare.

Reclamantii, prin reprezentant, sustin ca, desi Legea nr.221/2008 prevedea aceste cresteri salariale pentru personalul didactic si personalul didactic auxiliar, începând cu 1 octombrie 2008, pârâtii nu au procedat la calculul si plata drepturilor salariale, contrar dispozitiilor legii.

De asemenea, se mai arata ca, desi înainte de promulgare, la sesizarea Guvernului, legea de aprobare a OG.15/2008 a facut obiect al controlului de constitutionalitate, iar instanta de contencios constitutional a constatat –prin Decizia 1093/15.10.2008, ca legea nu intra în contradictie cu dispozitiile legii fundamentale, Guvernul, încalcând principiul separatiei puterilor în stat, a emis OUG nr.136/2008, care prin dispozitiile sale limiteaza efectele cresterilor salariale dispuse de Parlament, prin Legea nr.221/2008. Mai mult, prin OUG 151/2008, Guvernul României, încalcând dispozitiile constitutionale a facut inaplicabile prevederile Legii 221/2008.

Paratii Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta si-au exprimat pozitia procesuala prin întâmpinare.

Pe calea apararilor procesuale au invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive, iar sub aspectul fondului litigios au solicitat respingerea ca nefondata a actiunii deduse judecatii.

Sustin pârâtii ca nu se legitimeaza procesual pasiv, sub motiv ca plata acestor drepturi salariale este o obligatie exclusiva a Guvernului României, prin ministerul de resort, iar nu a autoritatilor publice locale.

De asemenea, paratul Inspectoratul Scolar Judetean Constanta a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii.

Pârâta Gradinita P.M. Constanta nu a formulat întâmpinare.

In cauza a fost administrata proba prin înscrisuri.

În considerarea dispozitiilor art.137 C.pr.civ., instanta va solutiona, cu prioritate, exceptiile invocate prin intampinari, respectiv a lipsei calitatii procesual pasive a Consiliului Local Constanta si a Primarului Municipiului Constanta, precum si a lipsei calitatii procesual pasive a paratului Inspectoratul Scolar Judetean Constanta.

Asupra exceptiei lipsei calitatii procesual pasive, invocata de pârâtul Inspectoratul Scolar Judetean Constanta.

Avand in considerare art. 167 al Legii 84/1995 R, astfel cum a fost modificata prin Lg.354/2004 si Normele metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar de stat”, aprobate prin HG.538/2001, se constata ca plata salariilor si a celorlalte drepturi banesti ale salariatilor din invatamant reprezinta o componenta a finantarii unitatilor scolare, iar aceasta finantare se realizeaza de la bugetul local. Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare se efectueaza de catre ordonatorul principal de credite.

Unitatea de invatamant – in speta pârâta Gradinita PP Stelutele Marii Constanta – este o institutie de stat cu personalitate juridica care are obligatia de a intocmi bugetul propriu, pe care il inainteaza ordonatorilor principali de credite, respectiv reprezentantii autoritatii administrativ teritoriale.

In consecinta, Inspectoratul Scolar Judetean Constanta nu poate avea calitate procesuala pasiva in cauza, considerent pentru care exceptia lipsei calitatii procesual pasive, invocata de pârâtul Inspectoratul Scolar Judetean Constanta, urmeaza a fi admisa, iar actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat va fi respinsa.

Asupra exceptiei lipsei calitatii procesual pasive, invocata de pârâtii Consiliul Local Constanta si Primarul Municipiului Constanta

În mod judicios a fost determinat cadrul procesual din perspectiva partilor litigante, de catre reclamanti, dat fiind faptul ca scopul actiunii deduse judecatii nu se limiteaza la calculul diferentelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008, reprezentând diferenta dintre drepturile efectiv încasate si cele cuvenite membrilor de sindicat, ci si la plata acestor drepturi, pretinse de reclamant cu începere de la data de 1 octombrie 2008.

Prin art. 167 al Legii 84/1995 R, astfel cum a fost modificata prin Lg.354/2004, este reglementata modalitatea de functionare sub aspectul finantarii unitatilor de învatamânt preuniversitar, fiind consacrata expres finantarea din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

Din economia dispozitiilor cuprinse în „Normele metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar de stat”, aprobate prin HG.538/2001 rezulta ca, „începând cu anul 2001, cheltuielile privind finantarea institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, în a caror raza acestea îsi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor suportate de la bugetul de stat” (art.1).

Plata salariilor si a celorlalte drepturi banesti ale salariatilor din învatamânt reprezinta o componenta a finantarii unitatilor scolare, finantare care se realizeaza , de la si prin intermediul bugetelor locale, respectiv a ordonatorilor principali de credite ai acestora.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale, chiar daca au o destinatie fixa - salariile sau alte drepturi banesti ale personalului din învatamântul preuniversitar fac parte din bugetele locale, iar deschiderea si repartizarea creditelor bugetare se efectueaza de catre ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 „Învatamânt”, cu desfasurarea pe titlurile clasificatiei bugetare economice 02 „Cheltuieli de personal”.

Câta vreme deschiderea creditelor bugetare, precum si platile dispuse în limita acestora se efectueaza direct de catre reprezentantii autoritatii administrativ teritoriale, nu se poate sustine cu temei ca Primarul Municipiului Constanta, respectiv Consiliul Local Constanta nu s-ar legitima procesual pasiv.

Pe cale de consecinta, exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestor parati va fi respinsa.

Analizând actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:

Prin art.1 alin.(1) lit.”b” si „c” din OG.15/2008 privind cresterile salariale ale personalului din învatamânt pe anul 2008 se stabilea o evaluare a coeficientului de multiplicare 1,000, în raport de care în anumite intervale de timp era asigurata o crestere a drepturilor salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar pentru anul 2008 cu 16% mai mult fata de nivelul din 31 decembrie 2007.

Acest act normativ a fost aprobat - cu modificari - prin Legea nr.221/2008, fiind consacrata o majorare a coeficientului de multiplicare de 1,000 la 400,00 pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 si care reprezenta valoarea de referinta pentru cresterile salariale ulterioare.

Prin OUG 136/2008 au fost modificate unele prevederi ale OG.15/2008, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr.221/2008, fiind reduse nepermis, prin ordonanta de urgenta majorarile salariale stabilite de puterea legislativa, prin lege.

Prin Decizia nr. 1221/12 noiembrie 2008, publicata în M.Of.nr.804/2 decembrie 2008, instanta de contencios constitutional a statuat asupra neconcordantei OUG 136/2008 cu dispozitiile legii fundamentale.

În considerentele deciziei prin care s-a declarat neconstitutionalitatea acestui act normativ s-a retinut ca nu poate fi acceptata adoptarea unei ordonante de urgenta numai în scopul de a contracara o masura de politica legislativa în domeniul salarizarii personalului din învatamânt.

Curtea Constitutionala a retinut ca ordonanta de urgenta adoptata de Executiv încalca flagrant dispozitiile art.1 alin.(4), art.61 alin.(1), art. art.41, art.47 alin.(1), art.115 alin.(4) si(6) din Legea fundamentala.

Ulterior, Guvernul emite o noua ordonanta - OUG 151/2008, care are aceeasi finalitate cu cea a ordonantei de urgenta ce fusese declarata neconstitutionala - OUG 136/2008, consacrând prin art. I pct.2 si 3, o reducere substantiala a majorarilor salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învatamânt, în temeiul Legii nr.221/2008 de aprobare a OG.15/2008.

Pentru identitate de ratiune si în considerarea argumentatiei cu solutia dispusa prin Decizia nr.1221/12 noiembrie 2008, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.842/ 2 iunie 2009, publicata în M.Of.464/6 iulie 2009, a constatat neconstitutionalitatea art.I pct.2 si 3 din OUG 151/2008.

Cum modificarile aduse OG 15/2008, prin dispozitiile art.I pct.2 si 3 din OUG 151/2008 nu-si mai produc efectele, fiind suspendate de drept, conform art.31 alin.3, teza a II-a din Legea nr.47/1992, nici modificarile aduse prin acte normative ulterioare (OUG 1/2009 privind unele masuri în domeniul salarizarii în sectorul bugetar, OUG 31/2009 si art.2 din OUG 41/2009), nu pot produce efecte.

Constatarea prin decizii succesive a neconstitutionalitatii modificarilor aduse de Guvern la OG.15/2008, astfel cum fusese aprobata prin Legea nr.221/2008, nu poate avea decât o singura finalitate - recunoasterea îndreptatirii personalului din învatamânt la plata drepturilor salariale, astfel cum au fost consacrate prin OG.15/2008, în conditiile în care aceasta ordonanta a fost aprobata prin lege.

Numai o atare abordare este în acord cu prevederile constitutionale consacrate de art.1 alin.(5), potrivit cu care „În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.

Potrivit disp.art.157 alin.(2) din Codul muncii, neplata salariului constituie o încalcare a contractului de munca intervenit între angajator si salariat, de natura a antrena raspunderea civila contractuala a celui ce angajeaza.

În temeiul normelor si principiilor civile contractuale, este consacrata obligatia angajatorului de a-l despagubi pe salariat, în situatia în care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligatiilor de serviciu sau în legatura cu serviciul (art.169 alin1 codul muncii).

Principiul civil consacrat de art.970 c.civ., potrivit cu care „conventiile trebuie executate cu buna credinta” îsi gaseste consacrare si în materia dreptului muncii.

Prin art.8 din codul muncii se dispune ca „ relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte”, ceea ce implica exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor în consens cu valorile morale, cu respectarea ordinii de drept, fara actiuni intempestive, potrivnice caracterului rational al conduitelor subiectelor de drept.

Or, nesocotirea drepturilor salariale recunoscute de lege – chiar în contextul în care ea provine din partea puterii executive, este de natura a aduce prejudicii personalului didactic si didactic auxiliar, reprezentat în cauza de reclamanti, fiind de natura a antrena raspunderea civila contractuala.

Asupra fondului cauzei

Neplata salariilor stabilite prin lege constituie o incalcare a contractului de munca dintre angajat si angajator, ceea ce atrage raspunderea civila contractuala a celui care angajeaza. (art.157 alin 2 Codul muncii). In cauza se aplica principiile raspunderii civile contractuale, astfel incat cel vinovat trebuie sa asigure repararea integrala a prejudiciului produs.

Pentru considerentele expuse, pârâtele Gradinita P.M. Constanta, dar si Consiliul Local Constanta - în calitate de finantator si Primarului Municipiului Constanta, în calitate de ordonator principal de credite, urmeaza a fi obligati la calcularea si plata diferentelor salariale neacordate, potrivit OG.15/2008, cu modificarile aduse prin Legea nr.221/2008, în valoare actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.

Solutia este impusa nu doar de considerentele retinute prin prisma legislatiei nationale, ci si în acord cu art.1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si cu practica jurisprudentiala a instantei de contencios european.

Reclamantii, fiind beneficiari ai dispozitiilor legale consacrate de OG.15/2008, asa cum a fost aprobata prin Legea nr.221/2008, pot pretinde cel putin o „speranta legitima” cu privire la realizarea drepturilor lor referitor la cresterile salariale.

Desele modificari legislative initiate de Guvern, care prin ordonante succesive, a urmarit sa contracareze masurile legislative dispuse de Parlament cu privire la cresterile salariale ale personalului din învatamânt se constituie în ingerinte în dreptul reclamantilor, care nu au survenit în considerarea limitarilor reglementate de art.1 din Protocolul aditional la Conventie.

În practica CEDO, notiunea de „bunuri” vizeaza atât „bunurile actuale”, cat si valorile patrimoniale, inclusiv în situatii bine stabilite, creante al caror titular demonstreaza ca acestea au o baza suficienta în dreptul intern, în virtutea carora reclamantul poate pretinde cel putin o „speranta legitima” în exercitarea efectiva a dreptului sau.

Potrivit art.1 din Protocol, privarea de un bun poate interveni doar daca aceasta este prevazuta de lege, de normele interne aplicabile si daca este impusa de o cauza de utilitate publica.

Pentru ca o ingerinta sa fie „legitima” aceasta trebuie sa fie prevazuta de lege si sa pastreze un just echilibru între cerintele interesului general al comunitatii si imperativele apararii dreptului la respectarea bunurilor reclamantilor (cauza Viasu c.României).

Fara doar si poate nu ne aflam în situatia în care aceste doua cerinte sa fie întrunite în speta, concluzie desprinsa si de instanta de contencios constitutional care, prin mai multe decizii constata neconcordanta dintre dispozitiile cuprinse în ordonantele Guvernului - menite sa anihileze dreptul la un salariu marit, recunoscut de puterea legislativa, prin lege si dispozitiile legii fundamentale.

În referire la prejudiciul suferit de reclamanti, pentru considerentele mai sus-expuse, se impune concluzia ca acesta trebuie sa fie reparat în integralitate, concluzie care este în acord cu practica jurisprudentiala a CEDO care a stabilit ca „reparatia trebuie sa fie echitabila si sa acopere daunele materiale suferite ca urmare a ingerintei produse (hotarârea din 7 februarie 2008, cauza Tarik c.Romaniei).

Instanta constata ca drepturilor salariale rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008 sunt datorate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice, respectiv 01.01.2010 (art.47 din Legea nr.330/2009).

În considerarea motivelor - de fapt si drept – expuse, instanta urmeaza a admite cererea formulata de reclamanti si a obliga pârâtii la calcularea drepturilor salariale rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008 si la plata diferentelor dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele cuvenite conform Legii nr.221/2008, începând cu data de 1 octombrie 2008 si pana la data de 31.12.2009, precum si actualizarea sumelor cuvenite cu indicele de inflatie la data platii efective catre membrii sindicatului.