Prejudiciu de imagine produs prin afirmaţii apreciate de reclamanţi ca fiind calomnioase şi defăimătoare. Cerere privind plata de daune morale. Analiza întrunirii elementelor răspunderii civile delictuale prin prisma dispoziţiilor art. 10 din cedo şi a jur

Dosar Nr. 1410/28.02.2007 (28.02.2007)

Prejudiciu de imagine produs prin afirmatii apreciate de reclamanti ca fiind calomnioase si defaimatoare. Cerere privind plata de daune morale. Analiza întrunirii elementelor raspunderii civile delictuale prin prisma dispozitiilor art. 10 din CEDO si a jurisprudentei CEDO în domeniul libertatii de exprimare.

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 Bucuresti la data de 27.09.2006, sub nr. 11705/303/2006 reclamantii TZ, TA, DM au chemat în judecata pe pârâtii BM, BD si Centrul National Media – postul TV, solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa îi oblige în solidar, sa le plateasca suma de 30.000 lei RON (10.000 RON pentru fiecare reclamant) daune morale, reprezentând prejudiciul de imagine produs prin afirmatii calomnioase, defaimatoare privind reputatia si probitatea profesionala; sa publice pe cheltuiala lor într-un ziar cu tiraj national hotarârea ce se va pronunta în aceasta cauza în situatia în care se va stabili ca acestia au produs prin afirmatiile lor un prejudiciu onoarei, cinstei, demnitatii, prestigiului sau reputatiei lor; cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii reclamantii au aratat ca pârâtii BD, moderator si BM, în calitate de invitat pe parcursul a doua emisiuni TV, în zilele de 4.07.06 si 29.08.2006 au facut afirmatii defaimatoare si calomnioase prin care li s-a adus atingere imaginii, reputatiei si probitatii profesionale. Aceste afirmatii calomnioase si defaimatoare au fost facute pe postul TV la ora 19,00 într-o emisiune moderata de o persoana credibila si cu priza la public – domnul DB.

Pârâtii i-au acuzat pe reclamanti de dobândirea frauduloasa a Comat Prahova si finantarea unor grupari teroriste .

Reclamantii TZ si TA, care sunt doi oameni de afaceri libanezi, frati au fost acuzati ca, împreuna cu DM, director în cadrul Ministerului Industriilor, „prin metode dubioase, ba chiar ilegale” au reusit sa cumpere COMAT Prahova, în prezent DM fiind angajata celor doi frati libanezi T.

Pârâtii au facut mai multe afirmatii calomnioase la adresa reclamantilor : cei doi frati l-au corupt pe directorul Comat, acestia si-au creat spate, mita a ajuns pâna la Adrian Nastase si Dan Ioan Popescu, dosarul asta este o parte din „ Matusa Tamara”, totul o sa dispara în mâini din astea musulmane, teroriste, acesta este jaf national, având în vedere ca prim-ministrul este în cârdasie cu baietii astia.

În cadrul emisiunii din 29.08.2006, pârâtul BD a readus în discutie subiectul, mentionând în cadrul emisiunii ca „acum întelege de unde au Hezbolahh si Hamas bani de armament sofisticat cu care sa loveasca teritoriul Israelului. Totul se leaga ” un raport al Departamentului de Stat pentru aparare din America releva ca din România nuclee arabesti finanteaza terorismul si ca în cazul fratilor T, finantarea provine din monopolul instituit de acestia pe fierul vechi.”

În cadrul aceleiasi emisiuni pârâtul BM a afirmat ca cei de la Comat au fost indusi în eroare de MD, deoarece se prezenta secretar de stat si era doar director în cadrul Ministerului Industriilor. Reclamantii au prezentat si un istoric al dobândirii pacxhetului majoritar de la Comat Prahova .

În drept, reclamantii si-au întemeiat primul capat de cerere pe disp.art.998-999 Cod civil, iar cel de-al doilea capat de cerere pe disp.art.54 al.2 din Decretul 31/1954. Reclamantii au mai invocat art.42 din Decizia nr.187/2006.

La termenul din 20.12.2006, reclamantii au precizat ca în mod eronat au indicat în calitate de pârât Centrul National Media – postul TV , aceasta calitate având S.C. CM S.R.L.

La data de 16.10.2006, pârâtul BM a depus la dosar întâmpinare prin care solicita respingerea cererii si obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata. Pârâtul a aratat ca el este presedinte al Organizatiei Societatii Civile Pro Europa”, care a înregistrat în cursul anului 2006 sesizari ale actionarilor SC Comat Prahova SA cu privire la ilegalitatile savârsite de numitii TM, în calitate de fost director general, de cei doi frati libanezi si de DM cu privire la activitatea economica a SC Comat Prahova SA si cu privire la procesul de dobândire a pachetului majoritar de actiuni de catre cei doi cetateni libanezi. Sesizarile au fost însotite de înscrisuri care probau cele invocate. În afara acestor sesizari, actionari ai SC Comat Prahova SA au depus plângeri penale, cu privire la ilegalitatile savârsite în cadrul acestei societati la DNA.

A precizat pârâtul ca actiunile au fost cesionate reclamantilor, care nu îndeplineau conditiile de participare si/sau aderare ulterioara la Asociatia COMAT PAS , fiind încalcat Statutul asociatiei si Legea nr.77/94. Cesiunea actiunilor s-a realizat pe un contract de împrumut garantat cu gaj, antecontract promisiune de cesiune actiuni neautentificat, întrucât actiunile apartineau membrilor PAS, fiind achitate , si nu Asociatiei. Pârâtul a mai aratat ca afirmatiile facute în cadrul emisiunii televizate au avut la baza sesizarile actionarilor societatii afectati si probele depuse de acestia, probe ce sunt depuse si în cadrul dosarelor penale existente, afirmatiile nefiind facute cu rea credinta.

Prin sentinta civila nr. 1410/28.02.2007, instanta a respins actiunea ca neîntemeiata, retinând ca, în cadrul emisiunii din 4.07.2006, difuzata de Postul de Televiziune TV si realizata de pârâtul DB, acesta împreuna cu pârâtul BM au purtat o discutie cu privire la mai multe subiecte de interes public, precum afaceri ilegale desfasurate în România, implicarea serviciilor de informatii si a politicienilor în astfel de afaceri etc.. Pe parcursul discutiei, pârâtii au facut o serie de afirmatii la adresa reclamantilor ,apreciate de acestia din urma ca fiind ofensatoare.

Astfel, pârâtul BM a afirmat ca „doi asa-zisi oameni de afaceri arabi , libanezi mai bine zis, care au dobândit si cetatenie româna, fratii T, au reusit sa cumpere 12 Rematuri....Dupa ce au cumparat aceste Rematuri, au reusit sa cumpere prin metode dubioase, ba chiar ilegale, si baza de aprovizionare din Prahova, cea mai mare, si anume Comat Prahova”.Pârâtul a prezentat continutul antecontractului –promisiune cesiune de actiuni, care a stat la baza preluarii pachetului majoritar de actiuni de catre cei doi reclamanti la Comat Prahova si, apreciind implicarea fostului director al societatii în tranzactiile desfasurate, a apreciat ca „este imposibil sa nu fi avut partea lui din acest contract”. A mai precizat pârâtul ca acesti cetateni arabi si-au asigurat un spate deosebit, pentru ca „peste tot se vorbeste ca ca au avut relatii absolut directe cu Dan Ioan Popescu si Adrian Nastase, în toate afacerile pe care le-au avut în România ”, iar notarul care a autentificat contractul prin care au fost preluate actiunile este „un om tare dubios”.

În cadrul aceleiasi emisiuni pârâtul BM a afirmat în legatura cu reclamanta DM „iar mentorul lor în toate aceste activitati este o anume MD, care a lucrat ca secretar de stat în Ministerul Industriilor .Ea lucreaza si la firma lor , si asa mai departe, si îi ajuta în tot ce se face în România.”

Pârâtul DB, moderatorul emisiunii, în timpul discutiei purtate cu pârâtul BM, a punctat anumite aspecte si a facut unele afirmatii apreciate de reclamanti ca ofensatoare ,facute cu nerespectarea deontologiei profesionale , care îl obliga sa ceara dovezi invitatului sau : „dosarul asta este o particica din Matusa Tamara”, „totul o sa dispara în mâini din astea musulmane, teroriste. Acesta este jaf national, având în vedere ca prim-ministrul este în cârdasie cu baietii astia.”

Dupa emisiunea din 04.07.2006, reclamantii au emis un comunicat de presa , publicat în ziarele „Jurnalul National” si „Gândul ” prin care au dezmintit toate afirmatiile facute în emisiunea din 04.07.2006 si au solicitat Centrului National Media un drept la replica.

Reclamantilor li s-a acordat dreptul la replica, fiind invitati în emisiunea moderata de pârâtul DB, dar acestia au conditionat prezenta lor în emisiune de absenta pârâtului BM.

Pârâtul BD a comunicat reclamantei DM împrejurarea ca la emisiune va fi invitat si pârâtul B, pentru a nu declansa „spirala ” replicilor si a contrareplicilor neproductive actului jurnalistic. Reclamantii au refuzat participarea la emisiune , afirmând ca prezenta pârâtului Breajan Marin ar reprezenta o încalcare a prevederilor art.58 din Decizia CNA nr.187/2006 .

În ziua de 29.08.2006 , în cadrul emisiunii moderate de pârâtul BD a fost invitat din nou pârâtul BM pentru a discuta, pentru câteva minute, printre alte subiecte abordate de moderator, în legatura cu preluarea de catre reclamantii TZ si TA a mai multor societati Remat. În aceasta emisiune pârâtul BM a afirmat ca reclamanta DM s-a prezentat celor de la Comat Prahova ca secretar de stat, ca aceasta este omul de încredere al celor doi libanezi. Pârâtul DB a facut unele comentarii în legatura cu finantarea gruparilor Hezbbolah si Hamas , pornind de la raportul Deparatamentului de Stat American .

Analizând afirmatiile facute de cei doi pârâti în cadrul celor doua emisiuni prin prisma probelor administrate în cauza instanta a apreciat ca ca nu sunt întrunite conditiile prevazute de art.998—999 C.civil, pentru a atrage raspunderea civila delicituala a pârâtilor. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale în temeiul art.998-999 Cod civil, trebuie întrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite, prejudiciul, legatura de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia autorului faptei ilicite.

În analiza caracterului ilicit al faptei celor doi pârâti si a vinovatiei acestora instanta a avut în vedere, pe lânga dispozitiile art.998-999 cod civil, dispozitiile constitutiei, ale conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, ale jurisprudentei curtii europene a drepturilor omului, dispozitiile declaratiei universale a drepturilor omului, ce fac parte din dreptul intern, conform art.11 din constitutie (dispozitiile constitutiei si ale conventiilor internationale ce reglementeaza libertatea de exprimare au fost invocate în aparare direct sau indirect de pârâtii persoane fizice .

Constitutia României reglementeaza în articolul 30, incluzându-l în categoria drepturilor fundamentale, dreptul la libera exprimare, enuntând atributele esentiale ale libertatii de exprimare si limitele exercitarii acestui drept. printre limitele exercitarii, alin. 6) al art.30 prevede protectia demnitatii, a onoarei, a vietii particulare a persoanei si a dreptului la propria imagine.

ART. 31 din constitutie prevede dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, drept care nu poate fi îngradit.

Potrivit art.10 din Conventia Europeana a drepturilor omului, orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare.Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii sau idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere.Exercitarea acestor libertati ce comporta îndatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevazute de lege , care constituie masuri necesare , într-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

Conventia si jurisprudenta acesteia au aplicabilitate directa în dreptul intern.

Art.19 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului prevede ca „orice persoana are dreptul la libertatea de opinie si de exprimare, ceea ce implica dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale si acela de a cauta, de a primi si de a raspândi , fara consideratii de frontiera, informatii si idei prin orice mijloace de exprimare”.

Cu privire la fapta ilicita instanta retine în primul rând ca mai multe afirmatii ale pârâtilor nu privesc fapte determinate ale reclamantilor sau ale colaboratorilor acestora, ci afirmatii cu caracter general sau judecati de valoare : notarul –un om dubios, reclamanta DM - omul de încredere al reclamantilor TZ, TA, etc. Acestea sunt aprecieri personale ale pârâtului Breajan Marin .

În ceea ce priveste afirmatiile pârâtului BM cu privire la preluarea ilegala a Comat Prahova de catre reclamantii TZ si TA, instanta a apreciat ca acestea nu au fost facute cu rea credinta, pârâtul întemeindu-si afirmatiile pe înscrisurile pe care le avea la dispozitie. Si în privinta metodelor folosite de reclamanti pentru preluarea Comat Prahova, apreciate de pârâtul BM ca fiind „dubioase, ba chiar ilegale”, instanta retine ca aceste aprecieri au caracter general, fiind întemeiate pe înscrisurile si declaratiile persoanelor implicate pe care pârâtul le avea la dispozitie, precum si pe cunostintele proprii dobândite în calitate de fost ofiter SRI.

Instanta nu va analiza legalitatea actelor si faptelor juridice ale reclamantilor, nefiind învestita cu o astfel de cerere, dar pentru a constata caracterul ilicit al faptei pârâtilor si vinovatia acestora, trebuie sa analizeze cel putin aparenta acestor acte si fapte, invocate de pârâtul BM în emisiunile realizate de pârâtul BD.

Reclamantii TZ si TA au sustinut ca au devenit membri ai Asociatiei Comat Pas Prahova în conformitate cu Statutul Asociatiei si cu Hotarârea Consiliului de Administratie din 21.01.2005, iar în aceasta calitate, în baza prevederilor art.20 din Statutul Asociatiei, au cumparat un pachet de 298.718 actiuni de la un alt membru PAS , pentru care au achitat suma de 7.467.950.000 lei, operatiunea realizându-se între membrii Asociatiei PAS, nu era supusa dispozitiilor Legii nr.297/2004 si nici Regulamentelor CNVM.

Din analiza înscrisurilor depuse de parti la dosarul cauzei instanta retine în primul rând ca reclamantii nu au devenit membri ai Asociatiei Pas anterior dobândirii actiunilor, asa cum sustin.

Acestia nici nu îndeplineau de altfel, conditiile pentru a fi primiti în Asociatie. Potrivit ART. 16 din OUG 88/1997, pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra actiunilor emise de o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, salariatii, membrii consiliului de administratie sau pensionarii cu ultimul loc de munca la respectiva societate comerciala pot constitui asociatii potrivit prevederilor prezentei sectiuni. Asociatia este o persoana juridica de drept privat, fara scop lucrativ, constituita din persoanele prevazute la alineatul precedent, în scopul dobândirii de actiuni emise de societatile comerciale. Alin. (3) al aceluiasi articol prevede ca în cadrul unei societati comerciale se pot constitui una sau mai multe asociatii, formate, dupa caz, din: a) salariati ai respectivei societati comerciale si/sau pensionari cu ultimul loc de munca la aceasta; b) membrii consiliului de administratie si salariati. Conform art. 17 din acelasi act normativ, pot face parte dintr-o asociatie urmatoarele categorii de salariati, dupa caz: a) salariatii societatii comerciale, cu contract individual de munca încheiat pe durata nedeterminata; b) salariatii societatii comerciale, cu contract individual de munca încheiat pe durata determinata, cu program de lucru normal sau de cel putin o jumatate de norma.

Art.11 din Statutul Asociatiei Comat Pas Prahova prevede ca „Orice persoana care îndeplineste conditiile de la art.10 poate adera la asociatie, ulterior constituirii acesteia , pe baza cererii-contract, cu aprobarea CA si respectarea criteriilor de alocare a actiunilor ”

Reclamantii TA si TZ nu îndeplineau conditiile prevazute în art.10 din Statutul Societatii, neavând calitatea de salariati, membri ai conducerii pensionari cu ultimul loc de munca la societate, furnizori sau beneficiari si nu exista nici o hotarâre a Adunarii Generale sau o aprobare a consiliului de Administratie pentru primirea reclamantilor în Asociatie. Primirea lor în Asociatie a avut loc practic printr-un artificiu, confirmarea lor ca membri ai asociatiei având loc dupa cesionarea actiunilor (filele 128-129) desi, potrivit art.17 din Statutul Asociatiei, actiunile dobândite de Asociatie se puteau transmite membrilor Asociatiei. Astfel, la data de 21.01.2005 nu s-a discutat primirea în Asociatie a celor doi reclamanti, asa cum sustin acestia, ci s-a aprobat cesiunea unui pachet de actiuni din partea lui TM catre firma T ,pentru considerente de natura financiara.

Analizând procesul verbal încheiat cu aceasta ocazie, rezulta ca nu s-a luat în discutie nicio cerere de primire a reclamantilor în asociatie, conform art.11 din Statut, dupa analiza conditiilor prevazute de lege si statut pentru primirea în asociatie. Cererile depuse de reclamanti la dosarul prezentei cauze pentru primirea lor în Asociatie nu au data certa si nici un numar de înregistrare. În tot cuprinsul procesului verbal este mentionata firma T ca dobânditor al pachetului majoritar de actiuni, la propunerea numitului TM, mentionându-se chiar avantajele si conditiile pentru cesionarea actiunilor catre firma reclamantilor, astfel încât nu se poate aprecia ca fiind o eroare materiala mentiunea firmei reclamantilor în cuprinsul procesului verbal , si nu reclamantii ca persoane fizice. În sedinta consiliului de administratie al Asociatiei Comat Pas Prahova din data de 21.01.2005 s-a convenit ca actiunile detinute de membrii asociatiei sa fie vândute numitului TM, ca ulterior acesta sa le vânda catre firma T.

Se poate retine astfel ca în sedinta din 21.01.2005 s-a aprobat transmiterea din detinerea Asociatiei Comat Pas Prahova a 51 % din drepturile de vot ale Asociatiei catre firma T, operatiune ce încalca dispozitiile legale sus mentionate.

La data de 27.01.2005 au fost încheiate între numitul TM si 60 membri ai asociatiei contracte de transmitere actiuni cu pretul de 25.000 lei actiune . La aceeasi data, printr-un act sub semnatura privata, reclamantii în calitate de împrumutatori au convenit cu numitul TM, în calitate de împrumutat, acordarea unui împrumut în cuantum de 4500000000 lei în scopul dobândirii de la împrumutat de la membrii Asociatiei , prin transmitere, în conditiile statutului Asociatiei, 176628 actiuni, la care se adauga cele 121500 actiuni proprietatea împrumutatului, urmând ca acesta din urma sa cesioneze împrumutatorilor la final un total de cel putin 51,61 actiuni. Prin adresa nr.1812/28.01.2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a confirmat Asociatiei Comat Pas Prahova plata integrala a actiunilor cumparate în baza contractului de vânzare-cumparare de actiuni nr.294/1995.

La data de 03.02.2005 persoana fizica TM, în calitate de cedent a cesionat un numar de 298.718 actiuni cu valoarea de achizitie de 25101,9 lei/actiune persoanelor fizice TZ si TA, valoarea de cedare fiind de 25000 lei/actiune.

S-a confirmat apoi celor doi reclamanti calitatea de membri ai asociatiei, ca urmare a solicitarilor înregistrate la data de 14.12.2004.

Implicarea numitului TM în preluarea de catre cei doi reclamanti a Comat Prahova este evidenta si de natura a crea suspiciuni cu privire la interesul sau în preluarea pachetului majoritar de actiuni la Comat Prahova. Astfel, sub conducerea sa, societatea a ajuns într-o stare financiara grava, înregistrând numeroase datorii la mai multe categorii de creditori, o parte din acestia demarând procedura de executare silita împotriva societatii. TM a fost cel care a pus în discutia consiliului cesionarea de actiuni catre cei doi reclamanti si a actionat ca intermediar în procesul de preluare a actiunilor. A sustinut sistematic în toate sedintele Consiliului sau adunarii Generale pozitia reclamantilor, mai ales cu privire la vânzarea activelor societatii. Mai mult, desi numitul TM a împrumutat de la reclamanti suma de 4.500.000.000 ROL pentru plata actiunilor neachitate, acesta a achitat în contul Asociatiei suma totala de 957.422.192 ROL pentru achitarea integrala a actiunilor (fila 38) .

În ceea ce priveste controalele efectuate, invocate atât de reclamanti în cererea de chemare în judecata, cât si de pârâti în cadrul celor doua emisiuni, instanta retine ca acestea au avut ca obiect îndeplinirea de catre reclamanti a obligatiilor fiscale si nu legalitatea preluarii actiunilor. Astfel, conform procesului-verbal din 13.09.2005, în urma controlului efectuat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, s-a stabilit ca nu au fost stabilite obligatii fiscale suplimentare, pretul cesiunii fiind convenit si achitat la valoarea de 25000 lei pentru fiecare, sub valoarea nominala de 25101,9 lei, astfel ca nu exista nici o obligatie fiscala în sarcina cesionarilor care sa fie datorata si retinuta la cedent.

Ori, tocmai cesionarea actiunilor sub valoarea lor nominala poate crea suspiciuni cu privire la tranzactia încheiata.

Si procesul verbal din 09.08.2006 întocmit de inspectorii din cadrul Activitatii de Control fiscal Prahova, sesizati cu verificarea legalitatii de cesionare a actiunilor detinute de membrii Asociatiei Salariatilor Comat Pas catre reclamanti, legalitatea acceptarii rambursarii creditelor bancare contractate de SC Comat Prahova SA, de catre cei doi cetateni straini, în schimbul ipotecarii activelor imobilizate ale societatii, neeevaluate la zi si fara aprobarea AGA, respectiv daca s-a respectat legislatia în vigoare cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumparare a activelor societatii sub nr. 3476/11.11.2005 cu SC V SRL Ploiesti, mentioneaza ca mai multe aspecte cu privire la legalitatea anumitor operatiuni si acte juridice, excede competentei organelor financiar-fiscale stabilite prin OG nr.92/2003, organele de inspectie analizând cu ocazia controlului numai obligatiile fiscale generate de operatiunile în cauza.

Ori, pârâtii au discutat în cadrul emisiunilor televizate cu privire la legalitatea preluarii actiunilor la Comat SA Prahova, si nu cu privire la obligatiile fiscale ale reclamantilor sau societatilor controlate de acestia.

Creeaza, de asemenea, mari suspiciuni tranzactiile încheiate între cei doi reclamanti, SC Comat Prhova SA si SC V SRL. Astfel, prin contractul de cesiune de creante din 07.11.2005, TZ si TA au cesionat o creanta de 11.690.000 lei , reprezentând contravaloare contracte de subrogatie , dobânda aferenta , cheltuieli de executare si contravaloare cesiune SC V SRL, fara nici o contraprestatie din partea acesteia. Reclamantii aveau calitatea de asociati si administratori ai acestei societati. Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3476 /11.11.2005 de notarul public, SC Comat Prahova SA , prin directorul general TM, a vândut SC V SRL în contul creantei de 11690000 lei cedate de cei doi reclamanti 8 imobile, terenuri si constructii, situate în municipiul Ploiesti. Acest contract a fost ratificat cu 7 luni mai târziu. Adunarea Generala Extraordinara din 21.06.2006 a ratificat contractul de vânzare –cumparare nr.3476/11.11.2005, a ratificat modificari operate în statutul societatii, a ratificat desfiintarea si radierea unor puncte de lucru.

Vânzarea activelor societatii a fost hotarâta în doua sedinte ale Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din 04.08.2005 , respectiv 16.09.2005.

La data de 04.08.2005, cu ocazia Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor, pentru aprobarea vânzarii de active pâna la acoperirea datoriilor societatii Procesul verbal încheiat cu ocazia acestei adunari a fost semnat cu obiectiuni (fila 261) .

În obiectiuni, presedintele Consiliului de Administratie a consemnat ca la data când s-a tinut sedinta Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din 04.08.2005 , membrii Consilului de Administratie nu îndeplineau conditiile legale , conf art.140, 141 din Legea nr.31/90 rep., raportul de evaluare prezentat în sedinta si discutat nu era semnat, stampilat si era subevaluat, raportul nu a fost pus la dispozitia actionarilor cu 5 zile înaintea sedintei etc. Acest proces verbal a fost prezentat instantei de catre reclamanti fara obiectiunile consemnate de presedintele Consiliului de Administratie si, desi au fost acordate mai multe termene pentru prezentarea integrala a acestuia, reclamantii nu au depus varianta integrala, fiind necesara emiterea unor adrese pentru prezentarea acesteia .

Instanta a retinut astfel ca reclamantii nu si-au exercitat cu buna credinta drepturile si obligatiile procesuale, ascunzând aspecte de natura sa duca la aflarea adevarului si justa solutionarte a cauzei.

Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 16.09.2005 a hotarât aprobarea vânzarii de active pâna la acoperirea datoriilor societatii .

În aceste Adunari însa la care a participat si reclamanta DM, cei doi reclamanti detineau peste 50 % din actiuni, având posibilitatea sa ia orice hotarâre doreau.

Si adunarea Generala Extraordinara din 21.06.2006 a hotarât vânzarea de active, cu votul preponderent al reclamantilor, actionari majoritari.

În raspunsurile la interogatoriul propus de pârâtul BM reclamantului TA, cu privire la aspectele discutate în cele doua emisiuni, acesta a dat raspunsuri evazive sau a evitat sa raspunda la mai multe întrebari, ce ar fi trebuit sa lamureasca aspecte importante ale chestiunilor în litigiu, în timp ce reclamantul lipsa nu s-a prezentat pentru a raspunde la interogatoriu, împrejurare apreciata de instanta ca o recunoastere a împrejurarilor invocate de pârâtul BM în cuprinsul interogatoriului.

Reclamantul TA a precizat în raspunsurile la interogatoriu ca nu tine minte daca a completat cererea de subscriere a actiunilor, ca nu întelege întrebarile referitoare la înregistrarea si autentificarea contractului de împrumut în valoare de 4,5 miliarde ROL, respectiv rambursarea creditelor fara a se publica o hotarâre AGA , conform Legii 297/2004. A mai precizat ca a negociat dobânda de 7780.000.000 lei în calitate de comerciant, cu consiliul de Administratie a SC Comat, dar nu stie sa existe un contract în acest sens, a dobândit foarte multe Remat-uri în România si nu a fost consiliat de nimeni.

Cu privire la reclamanta DM, fost direct în Ministerul Industriilor o perioada îndelungata, apoi director general al unei societati controlate de cei doi reclamanti, instanta retine ca a fost implicata în procesul de preluare a actiunilor si de vânzare a activelor. A facut parte din comisii ce au hotarât vânzarea activelor, a actionat ca mandatar al celorlalti doi reclamanti la mai multe tranzactii: 8 filele 108, 110, 112-119, 122-124 , activitatea sa putând justifica aprecierea de om de încredere al reclamantilor Tawil facuta de pârâtul Breajan.

În ceea ce priveste sustinerile pârâtului cu privire la implicarea politicului si organelor SRI în activitatile desfasurate de oamenii de afaceri , aceste aspecte puteau fi cunoscute de pârât în exercitarea atributiilor de serviciu si din disutiile purtate de cei implicati. De altfel, sunt de notorietate presiunile si influentele exercitate de unii politicieni, care în prezent sunt cercetati penal, pentru a favoriza anumiti oameni de afaceri.

Actionarii minoritari ai SC COMAT Prahova SA, au formulat plângeri penale împotriva fostului director general si presedinte al Asociatiei TM si împotriva celor trei reclamanti, plângeri aflate în curs de solutionare. Si în presa locala au aparut articole referitoare la modul în care reclamantii au dobândit pachetul majoritar de actiuni. Pârâtul BM, în calitate de presedinte al Organizatiei a sesizat DNA cu privire la cei trei reclamanti. Neregularitatile sesizate de pârâtul BM în emisiunile pârâtului BD au fost descrise si comentate pe larg si în presa locala.

Cu privire la sursele de informare folosite de pârâtii BM si BD în realizarea emisiunilor instanta retine ca acestia au avut la îndemâna înscrisuri care sustineau punctul de vedere prezentat.

De altfel, este dificil de stabilit de catre jurnalist veridicitatea absoluta a informatiilor care îi parvin. Chiar în masura în care sunt verificate, acesta nu poate fi sigur de adevarul acestora. Este suficienta însa dovedirea de catre pârâti a faptului ca la data aducerii la cunostinta publicului, toate indiciile de care dispunea, potrivit deontologiei profesionale, conduceau la concluzia ca faptele afirmate sau imputate erau adevarate. Faptul ca persoana vizata de aprecieri se poate simti lezata, conform unor aprecieri personale, subiective, raportat la o anumita stare afectiva a fiecarei persoane, la o anumita perceptie a sensului cuvintelor si în functie de anumite exigente personale, nu poate determina existenta caracterului insultator al expresiei.

Pentru a surprinde caracterul ilicit al faptei si pozitia psihica a faptuitorului trebuie sa se aiba în vedere fapta si conditiile în care aceasta a fost savârsita. Se impun a fi analizate, de asemenea, mobilul si scopul savârsirii faptei.

În practica judiciara se considera ca lipseste caracterul ilicit al faptei si vinovatia faptuitorului atunci când acesta a fost de buna credinta.

Aceeasi solutie a fost impusa în jurisprudenta Curtii Europene. Pentru a rezolva o cauza concreta, Curtea Europeana ia în considerare si alte elemente: calitatea specifica pe care o poate avea autorul discursului (ziarist, fost ofiter SRI), tipul discursului (vizând domeniul politic social), persoana lezata, posibilitatea de a folosi alte exprimari, mijlocul prin care a fost difuzat mesajul si impactul acestuia, locul unde a fost tinut discursul si publicul tinta caruia îi era adresat acesta.

Hotarârile Curtii indica clar principiul conform caruia adevarul obiectiv al afirmatiilor nu trebuie sa fie singurul criteriu luat în considerare de instante în situatia în care analizeaza o acuzatie de atingere adusa onoarei, demnitatii si reputatiei unei persoane, elementul determinant trebuind sa fie buna credinta a autorului afirmatiilor care afecteaza reputatia reclamantului, ce s-a bazat pe informatii credibile.

Libertatea jurnalistica cuprinde si recurgerea la o anume doza de exagerare, chiar de provocare.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca analiza cazurilor privind libertatea presei va fi puternic marcata de calificarea discursului ca referindu-se la fapte sau judecati de valoare, precum si de atitudinea subiectiva a reclamantului în momentul comiterii faptei.

Existenta faptelor poate fi dovedita, în timp ce adevarul judecatilor de valoare nu este susceptibil de probatiune, când vizeaza opinia subiectiva a unei persoane fata de un fapt.

Comentariile pârâtului BD cu privire la organizatiile musulmane teroriste, finantarea acestora, întemeiate pe raportul Departamentului de Stat American, dosarul parte din dosarul Matusa Tamara, desi au un caracter provocator, nu îi privesc în mod direct pe cei doi reclamanti de origine libaneza, ori nu îi pot afecta. Pârâtul a facut doar o paralela în ceea ce priveste obtinerea de venituri, nu i-a acuzat pe reclamanti de organizarea de activitati teroriste sau de finantarea unor astfel de activitati.

Instanta a retinut, din coroborarea probelor administrate, ca pârâtii au avut o baza temeinica de argumentare si au avut un interes legitim al criticii, în contextul dezbaterii publice libere, în conditiile în care multe din actele si faptele despre care s-a discutat în emisiune nu au o aparenta de legalitate sau moralitate, dupa cum s-a retinut, iar aspectele puse în discutie sunt de interes public. Afirmatiile pârâtilor au contribuit la discutarea unor subiecte de interes public, nefiind îndreptate catre lezarea inutila a reputatiei reclamantilor, chiar daca este posibil ca o asemenea lezare sa fi avut loc .

Libertatea de exprimare sta chiar la baza notiunii de „societate democratica” .Aceasta constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice , una din conditiile primordiale ale progresului sau si ale împlinirii individuale a membrilor sai.

Art.10 apara discutarea oricaror subiecte care intereseaza opinia publica în general sau un segment al acesteia.Exemple în acest sens sunt afirmatiile privind functionarea institutiilor publice sau cele referitoare la activitatea unor persoane aflate în funtii de decizie, atât publice, cât si private. Marja de apreciere a autoritatilor nationale în aceste cazuri este foarte redusa. Art.10 lasa foarte putin loc restrictiilor care vizeaza discursul politic sau dezbaterile asupra chestiunilor de interes general (Murphy c. Irlandei).

Pentru a justifica pozitia privilegiata pe care discursul privind personalitatile publice îl ocupa, Curtea a pus accentul pe dreptul opiniei publice de a fi informata cu privire la chestiunile ce prezinta un interes public. Acestui drept îi corespunde o obligatie a ziaristirilor de a raspândi informatii si idei , îndeplinindu-si astfel rolul de „câine de paza al democratiei”: daca presa nu trebuie sa depaseasca anumite limite , tinând mai ales de protectia drepturilor si reputatiei altora, si a necesitatii de a împiedica divulgarea informatiilor confidentiale, îi revine totusi obligatia de a comunica, cu respectarea responsabilitatilor si îndatoririlor sale, informatiile si ideile asupra chestiunilor politice ca si asupra altor teme de interes general.

Prin urmare, pe lânga punerea în balanta a doua interese contrare ( dreptul ziaristului de a se exprima, pe de o parte, si interesul statului de a limita libertatea de exprimare pentru a atinge scopurile legitime enumerate în paragraful 2 al art. 10, printre care un rol aparte îl ocupa necesitatea de a proteja reputatia persoanelor vizate de discursul critic, pe de alta parte) mai intervine în cazul libertatii presei si un al treilea interes, cel al societatii de a exercita un control eficient asupra actiunilor personalitatilor aflate în functii de conducere sau asupra persoanelor ce pot influenta scena politica si economica. Deoarece acest control se exercita într-o mare masura prin intermediul presei, jurisprudenta Curtii de la Strasbourg a considerat ca aceasta joaca un rol esential pentru existenta si buna functionare a unei democratii transparente. Prin urmare, de fiecare data când se va constata ca suntem în prezenta unei exercitari cu buna credinta a exercitarii presei într-o chestiune de interes general, autorul este aparat de dispozitiile art.10 din Conventie.

În jurisprudenta sa Curtea a apreciat ca autoritatilor nationale le revine nu numai obligatia negativa de a nu stânjeni în nici un fel exercitiul liber al libertatii de exprimare, dar si obligatia pozitiva de a asigura exercitiul lor într-o maniera care sa permita realizarea pluralismului de opinii si idei.

Libertatea de exprimare acopera nu numai informatiile si ideile primite favorabil sau cu indiferenta, ori considerate inofensive, dar si pe acelea care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza. Acestea sunt cerintele pluralismului, tolerantei, spiritului deschis, fara de care nu exista societate democratica sau progres.

Fata de întreg materialul probator administrat instanta a apreciat ca afirmatiile celor doi pârâti se încadreaza în limitele libertatii de exprimare ocrotite de art.30 din Constitutie si de art.10 din Conventie. Acestia au urmarit sa aduca în atentia publicului probleme de interes general, nu au urmarit sau acceptat atingerea onoarei sau reputatiei reclamantilor, demersul lor fiind motivat de necesitatea unei dezbateri publice asupra preluarii de actiuni la firmele de stat privatizate , implicarea politicienilor si ofiterilor SRI în mediul de afaceri. Pârâtii au efectuat verificari corespunzatoare, au facut acuzatii pe baza unor fapte reale si au fost convinsi permanent, pe baza informatiilor culese, de adevarul celor afirmate. Potrivit jurisprudentei Curtii Europene, nu este important ca autorul afirmatiilor sa fie ziarist profesionist, aceeasi protectie fiind acordata si altor persoane care îsi exprima opiniile prin intermediul mass -media.

De asemenea, informatiile prezentate de pârâti s-au subsumat notiunii de „informatii de interes public” si nu au prezentat aspecte tinând de viata privata a reclamantilor.

Elementele cazului au permis instantei sa se traga concluzia ca pârâtii au urmarit sa-si îndeplineasca cu buna credinta sarcina de a informa opinia publica asupra unor chestiuni de interes public, au încercat sa aduca la cunostinta publicului un minimum de informatii în legatura cu o situatie speciala, întelegând sa avertizeze publicul atunci când a fost cazul, asupra caracterului incert al informatiei si nu au fost determinati în demersul lor de existenta vreunei animozitati personale sau de intentia de a leza în mod gratuit si nejustificat reputatia reclamantilor, astfel încât se poate trage concluzia ca ne aflam în prezenta unui demers jurnalistic legitim.

Întrucât pârâtii au actionat în limitele legitime ale libertatii de exprimare, instanta a apreciat ca acestia nu au savârsit o fapta ilicita în sensul art.998.999 C.civil si nu au actionat cu vinovatie, astfel încât obligarea lor la plata unor despagubiri catre reclamanti ar reprezenta o încalcare a art.10.din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

În ceea ce priveste pârâta S.C. CM S.R.L. instanta a retinut ca, pentru a fi atrasa raspunderea civila delicituala a acesteia, trebuie în primul rând îndeplinite conditiile raspunderii în persoana prepusului sau. Având în vedere ca aceste conditii nu sunt îndeplinite, dupa cum s-a retinut mai sus, cererea împotriva acesteia este, la rândul sau, neîntemeiata.

Hotarârea instantei de fond a devenit irevocabila prin renuntarea reclamantilor la recursul declarat împotriva acesteia (încheierea din 26.06.2007 data de Tribunalul Bucuresti Sectia a III a Civila în dosarul nr. 11705/303/2006).????