Pretentii. Daune morale acordate pentru prejudiciul cauzat ca urmare a unei atitudini discriminatorii.
Tip: Decizie Nr./Data 30/A/08.02.2010
Domenii asociate
Raspundere civila delictuala
Prin actiunea civila înregistrata la Judecatoria Strehaia sub nr. 2088/313/2007 reclamantul C.P. a chemat în judecata pe pârâtii D.L. si I.S. J.M., pentru pretentii.
A sustinut reclamantul ca, în primavara anului 2007 ca urmare a decesului sotiei sale si a situatiei materiale precare, a fost nevoit sa-i transfere pe minorii C.D., C.C. si C.R., copiii sai, de la Scoala Generala Butoiesti la Scoala Generala Voloiac.
A sustinut ca desi Consiliile de Administratie ale Scolilor Generale Butoiesti si Voloiac au aprobat transferul celor trei minori, pârâta D.L., cadru didactic, a refuzat sa o primeasca pe minora C.R. la cursuri, la clasa sa, astfel încât aceasta din urma nu a beneficiat de instructie scolara 2-3 saptamâni si a fost supusa unor traume psihice.
A sustinut de asemenea ca în calitatea sa de parinte, a formulat plângere penala împotriva pârâtei D.L. pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art. 246 si art. 247 cod penal iar Parchetul de pe lânga Judecatoria Strehaia, prin Ordonanta nr. 476/P/2007, i-a aplicat acesteia o sanctiune cu caracter administrativ.
A solicitat ca pârâta D.L. sa fie obligata în solidar cu pârâta I.S.J.M., la plata sumei de 100.000 EURO cu titlu de daune morale.
Actiunea a fost întemeiata în drept pe dispozitiile art 998, 999 si 1000 alin. 3 cod civil, precum si pe dispozitiile art. 1 si 14 din Conventia Europeana pentru drepturile Omului si art. 2 din protocolul nr. 1 la Conventia Europeana pentru Drepturile Omului.
Pârâta D.L. a formulat întâmpinare, si a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamant ca neîntemeiata. A sustinut ca transferul minorei de la Scoala Generala Butoiesti la Scoala Generala Voloiac a fost aprobat de cele doua Consilii de Administratie cu încalcarea legii si ca datorita acestui motiv ea nu a primit minora la clasa.
A invocat în favoarea sa Hotarârea nr. 335/2007, în care Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, a clasat sesizarea reclamantului privitoare la discriminarea minorei si a constatat inexistenta unor probe care sa ateste sustinerile acestuia si s.c. nr. 99/22.01.2008 a Tribunalului Mehedinti prin care s-a dispus anularea Deciziei nr. 6/31.05.2007 a Scolii Generale Voloiac, decizie prin care ea fusese sanctionata disciplinar pentru incidentul creat prin neprimirea minorei C.R. la clasa sustinând ca, în consecinta, în sarcina sa nu poate fi antrenata raspunderea disciplinara.
Prin sentinta civila nr. 143/29.01.2009 Judecatoria Strehaia a admis în parte actiunea si a obligat pârâtii în solidar la plata sumei de 1500 lei, cu titlu de daune morale si la 50 lei cheltuieli de judecata.
Prima instanta a retinut ca minora C.R. a fost supusa unor traume psihice ca urmare a refuzului pârâtei D.L. de a-i permite accesul la clasa pentru a beneficia de procesul de instructie scolara , aceasta din urma aflându-se în raporturi de prepusenie cu pârâta I.S. J.M. în speta fiind incidente dispozitiile art. 1000 alin. 3 cod civil.
Împotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Strehaia au declarat recurs, recurentii I.S.J.M. si D.L. si apel apelantul C.P. criticând hotarârea pentru nelegalitate si netemeinicie .
Recurentul I.S. J.M. a motivat ca instanta de fond a admis în mod eronat actiunea introdusa de reclamantul C.P. si l-a obligat la daune morale în solidar cu D.L., ca raporturi de munca exista între pârâta D.L. si unitatea scolara Scoala cu clasele I-VIII Voloiac si nu cu Inspectoratul Scolar, ca fata de I.S. J.M. trebuia sa se observe lipsa calitatii procesuale pasive.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotarârii primei instante si respingerea cererii formulate de reclamant.
Recurenta D.L. a motivat ca actiunea formulata este o actiune pirat, ca discriminarea rasiala invocata de petent nu a existat, lucru confirmat si de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii prin hotarârea nr. 325/2007 ramasa definitiva, ca la pronuntarea hotarârii nu s-au avut în vedere decât probele administrate de partea adversa. A solicitat admiterea recursului si anularea sentintei civile nr. 143/29.01.2009.
Apelantul C.P. a apreciat ca hotarârea este netemeinica si nelegala si nu corespunde principiului reparatiei juste a prejudiciului cauzat fiicei sale C.R., ca, cuantumul de 1500 lei face ca despagubirea acordata sa fie mai mult decât derizorie si sa se produca o alta încalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale. A apreciat ca sentinta este netemeinica întrucât din ansamblul probelor administrate în cauza rezulta ca minorei i s-au creat traume psihice si prejudiciul trebuia apreciat ca atare, ca instanta nu a motivat în nici un fel hotarârea pronuntata.
In sedinta publica din 11 mai 2009 , în baza dispozitiilor art. 2821 c.p.civ. recursurile declarate au fost recalificate ca apeluri.
Prin decizia civila nr. 210/A/01.06.2009 pronuntata de Tribunalul Mehedinti în dosar nr. 2088/313/2007 apelurile au fost anulate ca netimbrate.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta a retinut ca la 11 mai 2009 s-a dispus citarea apelantilor cu mentiunea de a achita taxa de timbru, apelantul reclamant taxa în cuantum de 8386 lei si timbru judiciar pentru cererea introductiva si 4193 lei lei taxa timbru în apel, apelantii pârâti D.L. si I.S. J.M. cu mentiunea de a achita taxa de timbru în cuantum de 4193 lei si 2,5 lei timbru judiciar, ca apelantii nu si-au îndeplinit obligatia de plata stabilita, încalcând dispozitiile art. 20 al. 1 din L. 146/1997.
Împotriva d.c. nr. 210/A/01.06.2009 pronuntata de Tribunalul Mehedinti a formulat recurs recurentul reclamant C.P., apreciind ca atât cererea de chemare în judecata cât si apelul erau scutite de taxa de timbru, întrucât despagubirile solicitate erau consecinta unei fapte penale savârsite de pârâta D.L., despagubirile reprezentând latura civila a infractiunii de abuz în serviciu, latura ce deriva din actiunea penala.
Prin d.c. nr. 1099/20 oct.2009 pronuntata de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. 2088/313/2007 a fost admis recursul, casata decizia si trimisa cauza spre rejudecarea apelurilor Tribunalului Mehedinti cu motivarea ca actiunea promovata de reclamant face parte din categoria celor mentionate expres de art. 15 lit. f1 din Legea nr.146/1997 si ca deci, este scutita de taxa de timbru.
Cauza a fost înregistrata sub nr. 8011/101/2009.
La 29.11.2009 apelantul I.S.J.M. a formulat întâmpinare solicitând respingerea actiunii formulate de petentul C.P. . A sustinut ca trebuia admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a apelantului, între inspectorat si pârâta D.L. neexistând raporturi de munca.
Apelanta D.L. a depus concluzii scrise.
Examinând sentinta atacata prin prisma criticilor formulate si în raport cu dispozitiile art.295 c. p. civ. tribunalul a constatat urmatoarele:
La 10.12.2007 reclamantul apelant C.P. în numele sau si în calitate de reprezentant legal al fiicei sale minore C.R. a chemat în judecata pe pârâta D.L. învatatoare la Scoala Generala Voloiac si pe pârâtul I.S.J.M., solicitând obligarea acestora în solidar la plata sumei de 100.000 Euro, daune morale pentru prejudiciul cauzat fiicei sale C.R., care nu a fost acceptata în clasa de pârâta D.L., urmare a transferului acesteia de la Scoala Generala Butoiesti la Scoala Generala Voloiac.
In urma cercetarii penale a cazului Parchetul de pe lânga Judecatoria Strehaia, prin Ordonanta pronuntata în dosar 476/P/2007, a aplicat o amenda administrativa de 1000 RON pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cp) si a dispus neînceperea urmarile penale fata de pârâta D.L. sub aspectul comiterii infractiunii prevazuta de art. 247 cod penal .
Cu privire la apelul declarat de I.S.J.M. si motivele invocate, acelea ca instanta a apreciat în mod eronat ca între apelant si pârâta D.L. ar exista un raport de prepusenie, precum si sustinerea ca apelantul nu are calitate procesuala pasiva, s-a apreciat ca este întemeiat având în vedere ca raporturile de munca ale pârâtei sunt cu Scoala cu clasele I-VIII Voloiac, unitate unde-si desfasoara activitatea si care are personalitate juridica si nu cu I.S.J.M, apelul acestuia fiind admis si respinsa actiunea fata de apelantul I.S.J.M..
Cu privire la apelul declarat de apelantul C.P., din examinarea actelor si lucrarilor dosarului a rezultat ca în cursul lunii martie 2007 Consiliul de administratie al Scolii Generale Voloiac a aprobat transferul descendentilor reclamantului apelant de la Scoala Generala Butoiesti la Scoala Generala Voloiac, ca doi dintre minori au fost primiti la clasa de învatatori dar pârâta apelanta D.L. a refuzat sa o primeasca pe minora C.R., considerând ca transferul s-a facut din dispozitia martorului D.V., ca minora este de etnie roma si are un grad de inteligenta redus. Minora a fost nevoita sa stea la usa clasei nefiind primita la cursuri mai multe zile la rând.
Martorul D.V. a declarat ca potrivit aprecierilor sale, minora C.R. a suferit traume puternice în perioada cât a fost obligata sa stea la usa clasei, pârâta mobilizând si pe ceilalti elevi din clasa împotriva ei, pentru ca aceasta sa nu aiba acces în sala de curs.
Din depozitia martorei C.C., institutor la Scoala cu clasele I-IV Cotoroaia a reiesit ca minora nu a fost primita la clasa si dupa vacanta de paste a urmat cursurile Scolii Cotoroaia iar martora F.V. a sustinut ca minora a fost repartizata la clasa pârâtei apelante D.L., ca aceasta s-a opus frecventarii cursurilor de catre minora sustinând ca nu primeste rudari, ca minora a plâns pe holul scolii mai multe zile la rând. A mentionat ca atât conducerea scolii si conducerea Inspectoratului Scolar au dispus ca pârâta sa primeasca minora la clasa însa aceasta nu s-a conformat închizând usa clasei cu cheia astfel încât minora sa nu poata intra.
S-a retinut ca din ansamblul probator administrat reiese ca prin atitudinea sa culpabila pârâta apelanta D.L., a supus minora unor traume psihice refuzându-i practic dreptul la învatatura si cauzându-i un prejudiciu, astfel încât va fi obligata la repararea acestuia având în vedere persistenta în timp a atitudinii pârâtei apelante de neprimire a minorei la clasa, încercarile repetate ale Inspectoratului Scolar de a o determina sa renunte la aceasta atitudine dar si ordonanta pronuntata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Strehaia prin care a fost sanctionata administrativ.
S-a apreciat ca suma stabilita de prima instanta ca si cuantum al despagubirilor nu corespunde principiului repararii integrale a prejudiciului, prin repararea integrala a prejudiciului întelegându-se înlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale unui fapt ilicit, astfel încât fiind întrunite conditiile art. 998 si urmatoarele cod civil si având în vedere prevederile art. 1 si 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care prevad dreptul la instruire, s-a admis apelul declarat de apelantul C.P. si pârâta D.L. a fost obligata la daune morale în cuantum de 5.000 Euro sau echivalentul lor în lei la data platii.
S-a motivat în sensul ca, cuantificarea prejudiciului moral desi nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei în cauza, în plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura în care au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii ti s-a apreciat ca suma stabilita cu titlu de daune este rezonabila, fata de prejudiciul produs astfel încât sa nu se ajunga la o îmbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.
Cu privire la apelul declarat de apelanta D.L. acesta a fost respins pentru urmatoarele considerente:
Apelanta D.L. a sustinut ca actiunea introdusa de reclamantul C.P. este o actiune pirat, ca minorei nu i s-a cauzat nici un prejudiciu, discriminarea neexistând asa cum rezulta din Hotarârea nr. 325/15.10.2007 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii si ca din eroare prima instanta a luat în considerare depozitiile martorilor D.V. si F.V., ca nu trebuia luata în considerare nici Ordonanta nr. 476/P/2007 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Strehaia, motivata ambiguu si data fara a se mentiona cadrul legal si a contestat motivarea instantei ca nu avea calitate sa cenzureze hotarârea consiliului de administratie al Scolii Voloiac .
Sustinerile apelantei au fost înlaturata având în vedere ca prin Hotarârea 325/15.10.2007 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii s-a dispus clasarea dosarului din lipsa de probe, Colegiul director a retinut în considerentele hotarârii sale existenta amenzii administrative aplicate de Parchetul de pe lânga Judecatoria Strehaia pentru refuzul de a admite o eleva la clasa pe de o parte iar pe de alta parte datorita faptului ca din întreg ansamblul probator administrat, acte si martori, rezulta ca minorei i s-a cauzat un prejudiciu.
Cât priveste posibilitatile de a cenzura sau nu hotarârea Consiliului de administratie al Scolii Voloiac, apelanta nu ar fi trebuit sa refuze primirea elevei la cursuri, eventual daca avea dubii asupra transferului se putea adresa organelor abilitate sa verifice legalitatea actelor. Prin refuzul sau apelanta D.L. a încalcat dreptul elevei la educatie aducând atingere interesului minorei de a urma cursurile acolo unde doreste.