Principiul disponibilitatii procesului civil . Obligatiile instantei.
În speta instanta de fond nu s-a pronuntat asupra capetelor de cerere referitoare la preluarea abuziva a imobilului în litigiu de catre Statul Român, asupra valabilitatii titlului statului, si implicit, asupra nulitatii deciziei 271/27.06.1989 a Consiliului Popular al Jud. Alba – Comitetul Executiv. Aceste capete de cerere nu au legatura cu actiunea în revendicare a aceluiasi imobil si pot fi si trebuie sa fie analizate separat de actiunea în revendicare, întrucât nu sunt întemeiate pe disp. art. 481 cod civil, ci pe disp. art. 2 lit. h din Legea nr.10/2001.
Sectia civila - Decizia nr.180/29 mai 2008
Prin actiunea civila înregistrata pe rolul Judecatoriei Sebes sub nr. 76/298/2005 reclamantul M.I. a chemat în judecata pe pârâtii STATUL ROMÂN prin Consiliul Local Sebes, Consiliul Judetean Alba, Primaria Mun. Sebes si Ministerul Finantelor Publice, solicitând pronuntarea unei sentinte prin care:
- sa se constate ca Statul Român a preluat în mod abuziv cota de ? din imobilul înscris în CF 10302 Sebes, nr. top 434/2/2/XVII si cota de ? din 5/100 parti din terenul înscris în cf colectiva nr. 10285 Sebes, nr. top 434/2/2
- sa se constate nulitatea trecerii imobilului în favoarea statului fara titlu valabil
- sa se constate nulitatea deciziei nr.271/27.06.1989 a Consiliului Popular al Jud. Alba – Comitetul executiv
- sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra acestei cote
- sa se dispuna anularea încheierii de întabulare nr. 1968/1989 si revenirea la situatia anterioara de carte funciara
În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca prin sentinta penala nr. 2415/1987 a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru savârsirea infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei, cota de ? din imobilul în litigiu fiind preluata de stat în temeiul Decretului nr.223/1974, sens în care s-a emis Decizia nr.271/1989 a Consiliului Popular al Jud. Alba.
În drept s-au invocat art. 481 cod civil, art. 2 lit. h din Legea nr.10/2001.
Prin sentinta civila nr. 587/2006 Judecatoria Sebes a respins actiunea reclamantului, retinând în esenta ca, în mod incontestabil imobilul în litigiu face obiectul Legii nr.10/2001, fiind initiata de altfel de catre reclamant procedura prealabila prevazuta de aceasta lege, aspect ce rezulta din notificarea depusa la fila 60 din dosar si din dispozitia nr. 2984/24.10.2006 emisa de Primarul Mun. Sebes (f. 71). Instanta a retinut ca reclamantul a avut la îndemâna legea speciala de reparatie care reglementeaza restituirea imobilelor de natura celui în cauza, astfel ca actiunea fundamentata pe reglementari legale de drept comun fost considerata inadmisibila.
Împotriva acestei sentinte reclamantul a declarat apel, solicitând desfiintarea acesteia, fata de disp. art. 51 din Legea nr.10/2001 care îi da posibilitatea de a se adresa instantei de judecata sau de a urma procedura prealabila prevazuta de legea speciala.
Prin Decizia civila nr.13/A/2008 Tribunalul Alba a respins apelul reclamantului, retinând, în esenta ca, odata cu intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, actiunile în revendicare întemeiate pe dreptul comun au devenit inadmisibile.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul care a solicitat modificarea deciziei Tribunalului si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, invocând în drept art. 304 pct. 7, 8 si 9 Cod procedura civila.
Prin Decizia civila nr. Nr. 180/2008 Curtea de Apel a admis recursul declarat de reclamantul M.I. împotriva deciziei civile nr.13/A/2008 pronuntata de Tribunalul Alba si în consecinta a modificat decizia atacata în sensul ca a admis apelul declarat de reclamant împotriva sentintei civile nr.587/2006 pronuntata de Judecatoria Sebes, pe care a casat-o si a trimis cauza pentru rejudecare sub aspectul analizarii modalitatii de preluare a imobilului de Statul Român.
Pentru a pronunta aceasta decizie Curtea a retinut urmatoarele:
Reclamantul a sesizat instanta de fond cu o actiune având 5 capete de cerere, primele trei având ca obiect constatarea nevalabilitatii titlului statului, respectiv preluarea abuziva a imobilului în litigiu, iar ultimele doua capete de cerere vizând, într-adevar revendicarea imobilului si restabilirea situatiei anterioare de carte funciara.
Instanta de fond s-a limitat sa constate ca reclamantul avea la dispozitie Legea speciala nr.10/2001, astfel ca, fata de prevederile art. 6 alin. 2 din Legea nr.213/1998, imobilul facea obiectul acestei legi speciale de reparatie, împrejurare fata de care actiunea în revendicare pe calea dreptului comun este inadmisibila.
Aceasta concluzie la care a ajuns instanta de fond este legala si temeinica si în concordanta cu practica judecatoreasca în materie, inclusiv cu practica constanta a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel ca în mod corect a fost respins acest capat de cerere ca inadmisibil si în mod corect s-a pronuntat si instanta de apel asupra acestui petit.
Prin urmare, sub acest aspect cele doua hotarâri judecatoresti sunt legale si temeinice si nu se impune reformarea lor, împrejurare fata de care acest motiv de recurs va fi respins ca nefondat.
Pe de alta parte, Curtea apreciaza ca fiind întemeiat motivul de recurs privind nepronuntarea instantelor de fond asupra tuturor capetelor de cerere, neanalizarea tuturor problemelor supuse dezbaterii partilor, respectiv neanalizarea valabilitatii titlului statului.
Potrivit principiului disponibilitatii procesului civil si art. 129 alin. 6 Cod procedura civila, instantele sunt datoare sa se pronunte asupra tuturor capetelor de cerere supuse dezbaterii partilor. Or, instanta de fond nu s-a pronuntat asupra capetelor de cerere referitoare la preluarea abuziva a imobilului în litigiu de catre Statul Român, asupra valabilitatii titlului statului, si implicit, asupra nulitatii deciziei nr.271/27.06.1989 a Consiliului Popular al Jud. Alba – Comitetul Executiv. Aceste capete de cerere nu au legatura cu actiunea în revendicare a aceluiasi imobil si pot fi si trebuie sa fie analizate separat de actiunea în revendicare, întrucât nu sunt întemeiate pe disp. art. 481 cod civil, ci pe disp. art. 2 lit. h din Legea nr.10/2001.
Asa fiind Curtea a concluzionat ca cele doua instante au solutionat procesul fara a intra în cercetarea fondului în sensul ca nu s-au pronuntat pe toate capetele de cerere, împrejurare care atrage casarea hotarârii în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedura civila si trimiterea cauzei spre rejudecare.