Procedura insolvenţei. Contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe formulată după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor. Dispoziţiile de strictă interpretare ale art. 75 alin.1 din

Dosar Nr. 397R (28.03.2008)

Procedura insolventei. Contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabelul definitiv de creante formulata dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor. Dispozitiile de stricta interpretare ale art. 75 alin.1 din Legea nr. 85/2006.

Potrivit art.75 alin.1 din Legea nr. 85/2006: "Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabelul definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute".

Curtea retine ca, în speta, recurenta-creditoare si-a precizat cuantumul creantei la data de 29.08.2007, întemeindu-se pe o hotarâre judecatoreasca pronuntata la data de 17.01.2003, anterioara datei întocmirii tabelului preliminar. Ca atare, Curtea nu poate retine încadrarea recurentei în dispozitiile de exceptie prevazute de art.75 alin.1 teza finala, nefiind vorba de un titlu hotarâtor si necunoscut pâna la momentul formularii contestatiei întemeiata pe art.75 din Legea nr.85/2006.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VI-A COMERCIALA

DECIZIE COMERCIALA Nr. 397 R/28 Martie 2008)

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Calarasi la data de 08.11.2007, creditoarea AVAS a formulat contestatie la tabelul definitiv de creante privind pe debitoarea S.C. AC. S.A., întocmit de lichidatorul judiciar H.N., solicitând modificarea acesteia si a planului de distributie a sumelor, cu includerea diferentei de valoare de 6.767,51 lei, reprezentând daune interese moratorii aferente anului 1997, datorate în baza sentintei civile nr.23/17.01.2003 pronuntata de Tribunalul Calarasi, creanta actualizata în raport de indicele de inflatie.

Prin sentinta comerciala nr.2535/04.12.2007, Tribunalul Calarasi a respins contestatia creditoarei ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca, în ceea ce priveste dispozitiile art.75 din Legea nr.85/2006 acestea reglementeaza posibilitatea formularii contestatiei la tabelul definitiv consolidat cu titlu de exceptie si numai pentru cazurile expres prevazute de lege, având în vedere situatia imposibilitatii dovedirii la momentul înregistrarii creantei la tabelul definitiv a unor împrejurari mai presus de vointa creditoarei care ar fi de natura sa conduca la modificarea cuantumului.

Tribunalul a mai retinut ca în speta se retine lipsa de diligenta a creditoarei în îndeplinirea obligatiilor sale, întrucât cererea precizatoare a cuantumului creantei exista la dosar la momentul întocmirii tabelului de creante, astfel încât înregistrarea creantei putea fi contestata la momentul definitivarii tabelului.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs, creditoarea, recurs înregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala la data de 15.02.2008.

În motivarea recursului declarat, recurenta a aratat ca sentinta atacata este data cu aplicarea gresita a legii, în tabelul de creante, urmând a fi inclusa si diferenta de 6.767,51 lei la creanta creditoarei recurente, creanta solicitata prin cererea precizatoare a cuantumului creantei, conform sentintei pronuntate de Tribunalul Calarasi, prin care s-a procedat la actualizarea creantei cu indicele de inflatie.

Examinând actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, vazând si dispozitiile art.3041 Cod procedura civila, Curtea retine ca recursul declarat este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art.73 din Legea nr.85/2006 republicata: "Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/ lichidator în tabelul preliminar de creante (...)".

Potrivit art.75 alin.1 din aceeasi lege: "Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabelul definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute".

Din analiza si interpretarea acestui text de lege, se poate retine ca legea admite contestatia la planul de distributie doar cu titlu de exceptie, pentru cazurile expres si limitativ prevazute de lege, creditoarea-recurenta nedovedind încadrarea în vreuna dintre aceste situatii de exceptie, astfel cum în mod corect a retinut instanta de fond.

Curtea retine ca, în speta, recurenta-creditoare si-a precizat cuantumul creantei la data de 29.08.2007, întemeindu-se pe o hotarâre judecatoreasca pronuntata la data de 17.01.2003, asadar anterioara datei întocmirii tabelului preliminar. Ca atare, Curtea nu poate retine încadrarea recurentei în dispozitiile de exceptie prevazute de art.75 alin.1 teza finala, nefiind vorba de un titlu hotarâtor si necunoscut pâna la momentul formularii contestatiei întemeiata pe art.75 din Legea nr.85/2006.

Pentru considerentele mai sus invocate, Curtea retine ca recursul declarat este nefondat, fata de dispozitiile art.73 raportat la art.75 din Legea nr.85/2006, sentinta atacata fiind temeinica si legala, în speta, fiind vorba despre lipsa de diligenta a recurentei-creditoare.

Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.312 Cod procedura civila raportat la art.73 si art.75 din Legea nr.85/2006, Curtea va respinge recursul declarat ca nefondat.????