Procedura insolventei. Efectuarea lichidarii prin licitatie publica. Norme speciale.
Legea nr. 85/2006, art. 116 alin. 1 si 2 , art.149
Codul de procedura civila, art. 449
Invocarea dispozitiilor art. 449 C.proc.civ. nu prezinta relevanta, deoarece acest text legal se aplica doar în cazul vânzarilor facute în conditiile Sectiunii a III-a a Capitolului II din Cartea V a Codului de procedura civila, nu si în ipoteza vânzarilor facute în procedura reglementata de Legea nr. 85/2006. În acest context, se cuvine subliniat ca art. 149 din Legea nr. 85/2006 îngaduie completarea legii speciale cu dispozitiile din Cod numai în masura compatibilitatii; or, art. 449 C.proc.civ. nu întruneste o atare cerinta, de vreme ce, în mod expres, îsi limiteaza aplicabilitatea la vânzarile efectuate potrivit Sectiunii sus-mentionate; cum textul art. 449 C.proc.civ. instituie o interdictie, el trebuie interpretat în sens restrictiv.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VI-A COMERCIALA
DECIZIA COMERCIALA NR. 620 R/ 28.05.2008)
Prin sentinta comerciala nr. 31/09.01.2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala a admis contestatia formulata de creditoarea AFP Sector 1 la raportul de activitate depus la data de 10.10.2007 de R. S.P.R.L., în calitate de lichidator al S.C. A. - S.E.I.S. S.R.L., în contradictoriu cu adjudecatarul P.C., a dispus anularea licitatiei din data de 16.07.2007 cu privire la autoturismul marca Daewoo Cielo, înmatriculat sub nr. B-41-ALG, fabricat în anul 1995, având nr. de identificare KLAFT/9Y1SB593188, a obligat pe adjudecatar sa restituie autoturismul mentionat patrimoniului societatii falite, a dispus plata sumei de 1.000 euro, catre adjudecatar, din averea debitoarei si a acordat un nou termen, pentru continuarea procedurii.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatorul-sindic a retinut ca la data de 22.10.2007, creditoarea AFP Sector 1 a formulat o contestatie la raportul de activitate întocmit de lichidator, pentru termenul din 10.10.2007, prin care a contestat modalitatea de valorificare a autoturismului marca Daewoo Cielo, înmatriculat sub nr. B-41-ALG, fabricat în anul 1995, având nr. de identificare KLAFT/9Y1SB593188, motivat de ignorarea evaluarii efectuate de ing. I.S. si de nepunerea în discutia comitetului creditorilor a modalitatii de valorificare a bunului.
S-a mai constatat ca în raportul de evaluare întocmit de catre expertul tehnic I.S., autoturismul marca Daewoo Cielo, înmatriculat sub nr. B-41-ALG, fabricat în anul 1995, având nr. de identificare KLAFT/9Y1SB593188, aflat în proprietatea debitoarei, a fost evaluat la suma de 7.300 lei, iar din procesul-verbal de adjudecare din data de 16.07.2007, rezulta ca reprezentantii lichidatorului, constituiti în comisie de licitatie, au hotarât reducerea pretului de vânzare cu 25%, fara a prezenta creditorilor regulamentului de vânzare, decizând mai apoi adjudecarea autoturismului de catre cumparatorul P.C., la pretul de 1.000 euro, care a fost achitat integral, în numerar, la aceeasi data.
Judecatorul-sindic a evocat dispozitiile art. 116 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006 si a constatat ca înstrainarea autoturismului s-a facut cu încalcarea acestor prevederi legale si fara a se avea în vedere interesele creditorilor de a fi valorificat bunul la un pret cât mai apropiat de pretul de evaluare, întrucât metoda de vânzare a bunului nu a fost aprobata de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor si nu s-a respectat nici principiul maximizarii averii debitorului, care impune lichidatorului obligatia de a pune în discutia adunarii creditorilor reducerea pretului de vânzare cu 25%.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, judecatorul-sindic a dispus anularea licitatiei din data de 16.07.2007 cu privire la autoturismul marca Daewoo Cielo, înmatriculat sub nr. B-41-ALG, fabricat în anul 1995, având nr. de identificare KLAFT/9Y1SB593188, a obligat pe adjudecatar sa restituie autoturismul mentionat patrimoniului societatii falite si, corelat, a dispus plata sumei de 1.000 euro, catre adjudecatar, din averea debitoarei si a acordat un nou termen, pentru continuarea procedurii.
În acest context, prima instanta a apreciat ca fiind neîntemeiata cererea pârâtului adjudecatar de achitare a sumei ulterior învestita, pentru înmatricularea autoturismului, efectuarea inspectiei tehnice periodice si pentru schimbari de ordin tehnic si estetic, apreciind ca pârâtul nu a probat efectuarea unor îmbunatatiri la autoturism, iar cheltuielile ca înmatricularea si efectuarea inspectiei tehnice periodice cad în sarcina cumparatorului, asa încât nu poate fi obligata societatea debitoare la suportarea contravalorii acestora.
Împotriva acestei sentinte, P.C. a declarat recurs.
În motivare, recurentul a invocat exceptia tardivitatii depunerii de catre creditoarea-intimata AFP Sector 1 a contestatiei la raportul lichidatorului, motivat de faptul ca potrivit art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, contestarea raportului si a masurilor luate de lichidator trebuie facuta în termen de 5 zile de la data depunerii raportului atacat. În aceasta ordine de idei, recurentul a aratat ca, întrucât raportul lichidatorului, în care s-a comunicat masura vânzarii autoturismului, a fost depus la dosar la data de 10.10.2007, contestatia formulata la data de 22.10.2007 este tardiva, asa încât a solicitat admiterea recursului si modificarea sentintei atacate, în sensul respingerii contestatiei, ca tardiva. Recurentul a precizat si ca, în mod nelegal, creditoarea-intimata si-a motivat în drept contestatia pe dispozitiile art. 22 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, cu toate ca acest text de lege se refera la înlocuirea administratorului judiciar sau a lichidatorului.
Pe de alta parte, recurentul a mai criticat sentinta atacata, pentru nelegalitate, apreciind ca intimata-creditoare AFP Sector 1 nu are interes în a invoca nerespectarea dispozitiilor art. 116 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, întrucât este unanim cunoscut faptul ca institutiile publice propun o singura metoda de vânzare a bunurilor din lichidare, respectiv cea a licitatiei publice, de natura sa asigure valorificarea bunurilor la cel mai mare pret. Sustinând ca licitatia s-a facut cu respectarea legii, iar lichidatorul a respectat toate obligatiile referitoare la publicitate si la tinerea licitatiei, aratând si ca regulamentul de vânzare nu poate cuprinde altceva decât regulile din Codul de procedura civila, dar si ca art. 449 C.proc.civ. nu îngaduie nici o cerere de desfiintare a vânzarii bunurilor mobile catre tertul adjudecatar care a platit pretul, fara a exista frauda din partea sa, recurentul a solicitat admiterea recursului.
Analizând actele dosarului, precum si sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea retine urmatoarele:
Desi invocate pe cale de exceptie, aspectele legate de tardivitatea si inadmisibilitatea contestatiei, precum si cele vizând lipsa interesului creditoarei-intimate reprezinta veritabile motive de recurs, deoarece recurentul, ca titular al caii de atac promovate, nu are la îndemâna calea exceptiei, ci a actiunii.
Asa fiind, procedând la examinarea sustinerilor recurentului vizând tardivitatea formularii contestatiei, Curtea retine ca, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. 1 rap. la art. 21 alin. 2 si 3 din Legea nr. 85/2006, oricare dintre creditori poate face contestatie împotriva masurilor luate de lichidator, în termen de 5 zile de la depunerea raportului.
În speta, lichidatorul a depus raportul la data de 10.10.2007, iar contestatia AFP Sector 1 a fost depusa la dosar, prin Serviciul Registratura, la data de 15.10.2007, fiind expediata prin posta la data de 12.10.2007, motiv pentru care Curtea retine ca intimata-creditoare a formulat contestatia în termen, astfel încât primul motiv de recurs este nefondat. În acest context, mai constata ca temeiul de drept - eronat -, invocat de catre creditoarea intimata, respectiv art. 22 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, nu justifica, prin el însusi, admiterea recursului, de vreme ce judecatorul nu este tinut de temeiul invocat de parte, având obligatia de a califica cererile cu judecata carora este învestit, prin prisma finalitatii pe care partile o urmaresc.
Nu poate fi primita nici sustinerea recurentului, referitoare la lipsa interesului creditoarei-intimate, deoarece interesul acesteia este unul nascut, direct si actual si el vizeaza tocmai anularea licitatiei, cu consecinta întoarcerii bunului în patrimoniul falitei, în vederea valorificarii sale în conditii de legalitate. Chiar daca institutiile publice ar propune, de regula, metoda de vânzare prin licitatie publica, o astfel de împrejurare nu-l exonereaza pe lichidator de îndeplinirea obligatiilor prescrise de lege, vizând supunerea modalitatii de valorificare adunarii creditorilor si începerea lichidarii în forma aprobata de creditori, sub controlul judecatorului-sindic.
Pe de alta parte, Curtea constata ca invocarea de catre recurent a dispozitiilor art. 449 C.proc.civ. nu prezinta relevanta în speta, deoarece acest text legal se aplica doar în cazul vânzarilor facute în conditiile Sectiunii a III-a a Capitolului II din Cartea V a Codului de procedura civila, nu si în ipoteza vânzarilor facute în procedura reglementata de Legea nr. 85/2006. În acest context, se cuvine subliniat ca art. 149 din Legea nr. 85/2006 îngaduie completarea legii speciale cu dispozitiile din Cod numai în masura compatibilitatii; or, art. 449 C.proc.civ. nu întruneste o atare cerinta, de vreme ce, în mod expres, îsi limiteaza aplicabilitatea la vânzarile efectuate potrivit Sectiunii sus-mentionate; cum textul art. 449 C.proc.civ. instituie o interdictie, el trebuie interpretat în sens restrictiv.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, retinând, în deplin acord cu judecatorul-sindic, ca înstrainarea autoturismului s-a facut cu încalcarea dispozitiilor art. 116 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006, fara ca metoda de vânzare a bunului sa fi fost aprobata de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor, Curtea a constatat ca prima instanta a pronuntat o sentinta legala, a carei confirmare se impune, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., a respins recursul, ca nefondat.????