Prin sentinta nr.1282/26.10.2009, pronuntata de judecatorul sindic în dosarul nr.1804/121/2009, s-a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar „R” I.P.U.R.L. Galati.
În temeiul art.131 din Legea 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii insolventei debitoarei S.C. „A.C.” S.R.L. Galati si radierea acesteia din registrul comertului.
Conform art.136 din Legea 85/2006, au fost descarcati judecatorul sindic si lichidatorul judiciar de orice îndatoriri si responsabilitati cu privire la procedura, debitoare si averea acesteia, creditori.
S-a aprobat decontul de cheltuieli si s-a dispus plata catre lichidatorul judiciar a sumei de 1.296,80 lei, din fondul special constituit.
Pentru a hotarî astfel, judecatorul sindic a retinut ca procedura concursuala a insolventei a fost deschisa prin sentinta nr.499/16.04.2009.
A constatat ca, la data de 22.10.2009, lichidatorul judiciar a depus raport final, prin care a solicitat închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor din averea debitoarei si neavansarii de catre creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor procedurii.
A retinut, prin urmare, ca sunt îndeplinite conditiile prev. de art.131 din Legea 85/2006, pentru a dispune închiderea procedurii falimentului si radierea debitoarei din registrul comertului.
Împotriva acestei hotarâri, în termen legal a declarata recurs creditoarea A.V.A.S., înreg. sub nr.1804/121/2009 pe rolul Curtii de Apel Galati- sectia comerciala, maritima si fluviala.
Sentinta recurata a fost criticata sub aspectul nelegalitatii, pentru urmatoarele motive:
Hotarârea pronuntata este lipsita de temei legal si a fost data cu încalcarea sau aplicarea gresita a legii (art.304 pct.9 C.pr.civ.).
Astfel, contrar prevederilor art.129 din Legea 85/2006, lichidatorul judiciar nu a comunicat recurentei creditoare o copie a raportului final punând-o în imposibilitate sa îl analizeze si sa formuleze eventuale obiectiuni.
Lichidatorul judiciar nu a verificat, în ce priveste creanta A.V.A.S., cauzele nevirarii contributiilor din Fondul National Unic de asigurari sociale de sanatate. Nevirarea acestor sume la buget evidentiaza neregulile din contabilitatea debitoarei si fac posibila atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere ale debitoarei, potrivit art.138 lit.f.. Prin urmare, judecatorul sindic nu a aplicat corect regulile raspunderii instituite de disp.art.138 si urmatoarele din Legea 85/2006.
A mai sustinut recurenta ca în mod gresit s-a facut aplicarea prevederilor art.131 din Legea 85/2006, în conditiile în care nu s-au facut demersuri pentru a se constata daca fondul prev. de art.4 alin.4 din lege nu putea furniza astfel de sume.
În drept, a invocat disp.art.299 – 316 C.pr.civ., art.25, 59 si 129 din Legea 85/2006 si O.U.G. 95/2002, aprobata prin Legea 557/2003.
Curtea de Apel Galati a respins recursul ca nefondat.
Pentru a hotarî astfel, a retinut urmatoarele:
Este adevarat ca, potrivit art.129 alin.1 din Legea 85/2006, dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale, iar copii de pe acesta vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. De asemenea, judecatorul sindic convoaca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final, iar creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.
În speta, este adevarat ca nu exista dovada comunicarii raportului final catre creditoarea A.V.A.S.
Însa, a apreciat ca necomunicarea raportului final catre oricare dintre creditori nu poate fi sanctionata decât cu nulitatea relativa, în conditiile art.105 alin.2 teza I C.pr.civ., întrucât nu este vorba de o nulitate expresa (prevazuta anume de lege) ci doar de una virtuala pe de o parte, iar, pe de alta parte, textul de lege nu este menit sa ocroteasca un interes public, ci unul privat (al fiecarui creditor în parte).
Or, potrivit art.108 alin.3 C.pr.civ., neregularitatile actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de înfatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si înainte de a pune concluzii pe fond.
În speta, creditoarea A.V.A.S., a fost reprezentata la sedinta adunarii creditorilor din 22.10.2009, convocata în conditiile art.129 alin.1 si 2 din Legea 85/2006 (fila 71 dosar fond) si nu a invocat cauza de nulitate determinata de necomunicarea raportului final. Asa fiind, aceasta neregularitate a actului de procedura s-a acoperit, neputând fi invocata pe calea recursului declarat împotriva sentintei de închidere a procedurii.
Mai mult, judecatorul sindic a dispus închiderea procedurii în conditiile art.131 alin.1 din Legea 85/2006, constatând, în mod întemeiat, ca nu exista bunuri în averea debitoarei care sa acopere cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare.
Or, în conditiile art.131 din lege se poate închide procedura în orice stadiu prevazut de aceasta lege, prevederile art.129 nemaifiind aplicabile, conform art.131 alin.2 din Legea 85/2006. Contrar celor sustinute prin motivele de recurs, nu era necesara efectuarea de demersuri pentru alocarea de fonduri din fondul special constituit, în conditiile art.4 alin.4 din Legea 85/2006, legea facând referire numai la verificarea unei eventuale oferte a creditorilor de a avansa sumele necesare (oferta care nu a existat).
Cât priveste gresita aplicare, de catre judecatorul sindic, a regulilor instituite de disp.art.138 din Legea 85/2006, a constatat ca aceasta critica este straina de continutul hotarârii recurate. Astfel, lichidatorul judiciar nu a învestit judecatorul sindic cu o cerere în antrenarea raspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei- persoana juridica, iar comitetul creditorilor nu a solicitat sa fie autorizat sa introduca o atare cerere, potrivit art.138 alin.3.
Mai mult, în raportul întocmit în conditiile art.59 alin.1 din Legea 85/2006, lichidatorul judiciar nu a identificat persoane carora le-ar fi imputabila starea de insolventa (fila 64 dosar fond), iar recurenta creditoare, desi avea posibilitatea, în conditiile art.21 alin.2 si 3 din acelasi act normativ sa conteste acest raport, nu a uzat de acest drept.
Pe cale de consecinta, toate criticile formulate în recurs, referitoare la caracterul incomplet al raportului prev.de art.59 alin.1 din lege sau la gresita aplicare a disp.art.138, sunt vadit nefondate.