PRONUNTAREA UNEI HOTARÂRI CARE SA TINA LOC DE CONTRACT DE VÂNZARE – CUMPARARE ÎN CAZUL ÎN CARE OBIECT AL PROMISIUNII DE VÂNZARE ÎL REPREZINTA UN TEREN PENTRU CARE DREPTUL DE PROPRIETATE AL PROMITENTULUI – VÂNZATOR A FOST CONSTITUIT POTRIVIT LEGII NR.18/1991.
RESPECTAREA CONDITIILOR REGLEMENTATE DE ART.32 DIN LEGEA NR.18/1991 ÎN FORMA ACTUALIZATA .
Reclamanta S.C. „PRIO AGRICULTURA” S.R.L. BUCURESTI, în contradictoriu cu pârâtul S.O., a solicitat pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic de vânzare – cumparare pentru mai multe suprafete de teren extravilan pentru care dreptul de proprietate al promitentului – vânzator a fost constituit potrivit Legii nr.18/1991 .
Solutionând cauza, Judecatoria Slobozia, prin sentinta civila nr.1557/14 aprilie 2009, a admis în parte cererea reclamantei, retinând ca pentru doua din suprafetele în litigiu opereaza exceptia prematuritatii, întrucât în legatura cu aceste terenuri nu a fost respectat termenul de 10 ani reglementat de art.32 din Legea nr.18/1991, dreptul de proprietate vizând terenurile respective nu a fost înregistrat în evidentele de publicitate imobiliara prevazute de lege .
Împotriva acestei solutii a declarat recurs reclamanta, invocând faptul ca instanta de fond eronat a retinut ca formalitatea reglementata de art.32 din Legea nr.18/1991 nu a fost respectata, desi în cauza s-a dovedit ca proprietatea a fost înregistrata în evidentele comisiei de fond funciar .
Recursul declarat urmeaza a fi respins ca nefondat, pentru considerentele de mai jos :
În cauza s-a dovedit ca terenul în legatura cu care se solicita pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic de vânzare – cumparare, reprezinta obiect al dreptului de proprietate al promitentului – vânzator, obtinut prin constituire potrivit Legii nr.18/1991 .
Ori, în conditiile art.32 din Legea nr.18/1991, în forma actuala, rezulta ca terenurile atribuite prin constituire nu pot fi înstrainate prin acte între vii timp de 10 ani socotiti de la începutul anului urmator celui în care s-a facut înscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de înstrainare .
Consacrând expres regimul juridic al nulitatii absolute în aceasta materie, mai departe legiuitorul a stabilit ca în justitie se poate constata aceasta nulitate la cererea Primariei, Prefecturii, procurorului, precum si a oricarei persoane interesate .
Referitor la sintagma „înscrierea proprietatii”, legiuitorul o determina explicit prin dispozitiile art.7 din Legea nr.18/1991, atunci când stabileste ca dreptul de proprietate si celelalte drepturi prevazute de lege trebuie înregistrate în documentele de evidenta funciara si de publicitate imobiliara prevazute de lege .
Rezulta astfel din economia acestui text, coroborata cu dispozitiile art.32 din Legea nr.18/1991, ca pentru a curge termenul de 10 ani de interdictie de înstrainare a terenului, dreptul de proprietate cu privire la acest teren trebuie înregistrat cumulativ, atât în evidentele de fond funciar cât si în cele de publicitate imobiliara stabilite de lege (transcriptiuni – inscriptiuni sau carte funciara), nefiind suficienta înscrierea acestui drept numai în evidentele funciare .
Asa fiind, cum aceasta formalitate nu a fost dovedit a fi îndeplinita în cauza, instanta de fond facând o judicioasa analiza a situatiei de fapt si o corecta interpretare a dispozitiilor legale în materie a constatat ca terenul în discutie se afla sub interdictia prevazuta de art.32 din Legea nr.18/1991 si a respins cererea formulata de reclamanta.
TRIBUNALUL IALOMITA – Sectia comerciala – decizia comerciala nr.50R din 14 decembrie 2009