Propunere de arestare preventiva respinsa. Gravitatea faptei pentru care este cercetat inculpatul nu impun „de plano” arestarea preventiva a inculpatului, instanta având obligatia sa verifice în concret daca sunt întrunite umulativ conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive.
Pericolul concret pentru ordinea publica la care se refera dispozitiile art. 148 alin. (1) lit. „f” C.p.p. nu trebuie confunda cu pericolul social al faptei comise.
Prin încheierea din 28 ianuarie 2009 pronuntata de Tribunalul Braila, s-a respins propunerea de arestare preventiva a inculpatului Z.G., cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de tentativa la omor calificat, prevazuta de art. 20 C.pen. raportat la art. 174-175 alin. (1) lit. „i” C.pen.
Analizând propunerea Parchetului de pe lânga Tribunalul Braila de arestare preventiva a inculpatului Z. G. prin prisma motivelor invocate de reprezentantul Ministerului Public, a apararilor formulate de inculpat si a dispozitiilor legale în materie, instanta va retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 1491 alin. (1) C.pr.pen masura arestarii preventive poate fi dispusa daca sunt întrunite cumulativ conditiile prevazute de art. 143 C.pr.pen, exista vreunul din cazurile prevazute de art. 148 C.pr.pen si se considera ca arestarea inculpatului este necesara în interesul urmarii penale.
Potrivit dispozitiilor art. 148 alin. (1) lit.”f” C.pr.pen., masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca sunt întrunite conditiile prevazute în art. 143 C.pr.pen., inculpatul a savârsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa în libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Cum din probele de la dosar rezulta ca inculpatul a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, se apreciaza ca în speta sunt întrunite conditiile prevazute de art. 143 C.pr.pen., aspect ce nu comporta discutii, dar nu exista probe din care sa rezulte ca lasarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica.
În cauza de fata este întrunita prima cerinta a art. 148 alin. (1) lit.”f” C.pr.pen. si anume inculpatul Z. G. este cercetat pentru comiterea infractiunii de tentativa la omor calificat, prevazuta de art.20 Cod penal raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit.”i” Cod penal, infractiune sanctionata cu pedeapsa închisorii cuprinsa între 7 ani si 6 luni – 12 ani si 6 luni, însa la dosarul cauzei nu exista probe ca lasarea sa în libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica; conditii care trebuie întrunite cumulativ, astfel cum rezulta din redactarea textului de lege.
De altfel, în propunerea de arestare preventiva, reprezentantul Ministerului Public nu a indicat în concret care sunt probele care dovedesc ca lasarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica si în ce ar consta în concret acest pericol social, multumindu-se sa arate ca fata de împrejurarile concrete ale comiterii faptei, apreciaza ca exista probe certe ca lasarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publica.
Aceasta ultima cerinta a textului de lege trebuie motivata în mod special, deoarece nu rezulta din pericolul social al faptei savârsite si nici nu se confunda cu aceasta, ci trebuie constatata pe baza altor împrejurari privind, în principal, persoana faptuitorului.
Instanta va aprecia ca pericolul social al faptei pentru comiterea careia este cercetat inculpatul nu trebuie confundat cu pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publica, judecarea sa în libertate. Pericolul pe care l-ar prezenta pentru societate lasarea în libertate a unui inculpat nu se presupune generic, ci trebuie sa fie de ordinul evidentei si mai ales nemijlocit dovedit.
Exista pericol pentru ordinea publica, atunci când e posibil sa se produca o încalcare a regulilor de convietuire sociala, ocrotita prin art. 1 din C.pr.pen. (persoana, drepturile si libertatile ei) ca urmare a activitatii infractorului posterioara faptei sau o reactie declansata de fapta comisa de acesta.
În speta, inculpatul nu s-a sustras cercetarii, nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut si regretat fapta comisa, a fost încadrat în munca, astfel instanta va aprecia ca existenta pericolului social pentru ordinea publica nu este justificata. Din caracterizarea depusa de primarul comunei Vadeni, judetul Braila, rezulta ca inculpatul are un comportament civilizat si are o buna conduita în familie si comunitate.
De asemenea, instanta va retine ca gravitatea faptei pentru care este cercetat inculpatul poate constitui, prin raportare la pedeapsa cu care este sanctionata fapta respectiva, doar prima cerinta de la art. 148 alin. (1) lit.”f” C.pr.pen. nu si cea de-a doua.
Indiferent de gravitatea faptei pentru care este cercetat inculpatul, masura arestarii preventive poate fi luata numai în conditiile prevazute de art. 1491 C.pr.pen. si când exista cel putin unul din cazurile prevazute de art. 148 C.pr.pen. O interpretare contrara, ar însemna ca în cazul cercetarii infractiunilor mai grave, masura arestarii preventive este obligatorie, ceea ce nu corespunde realitatii.
În stabilirea pericolului concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publica judecarea în libertate a inculpatului Z. G., instanta a retinut urmatoarele:
- inculpatul Z. G. a comis infractiunea pentru care este cercetat pe fondul unui conflict mai vechi cu partea vatamata D. C. La data comiterii faptei, cei doi si-au adresat cuvinte jignitoare reciproc, iar ulterior inculpatul s-a înarmat cu o cheie metalica de îndreptat fier beton si a încercat sa transeze în favoarea sa conflictul cu partea vatamata;
- încadrarea juridica data faptei pentru care este cercetat inculpatul comporta unele discutii, deoarece potrivit concluziilor certificatului medico-legal întocmit sub nr. 91/E/27.01.2009 de Serviciul de Medicina Legala Judetean Galati (fila 7 dosar urmarire penala), numitul D. C., prezinta traumatism cranio cerebral minor, gradul II cu plaga contuza parietala stânga, fractura cu înfundare cominutiva subiacenta, necesita pentru vindecare 23 – 25 zile îngrijiri medicale, daca nu survin complicatii si nu a pus în primejdie viata victimei;
- inculpatul Z. G. nu este cunoscut cu antecedente penale si la dosar nu sunt dovezi ca este o persoana violenta.
Apreciind ca nu sunt întrunite cumulativ conditiile prevazute de art. 148 alin. (1) lit.„f” C.pr.pen., instanta a respins propunerea Parchetului de pe lânga Tribunalul Braila de arestare preventiva a inculpatului Z. G.