Prin încheierea Camerei de Consiliu din 23.04.2010, instanta, in baza art.149 indice 1 alin. 9 Cod procedura penala raportat la art.136 alin.1 C.p.p. si art.148 alin.1 lit. b, f C.p.p., a respins ca nefondata propunerea de arestare preventiva a inculpatului S.C., cercetat pentru savârsirea infractiunilor de « conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoana care nu poseda permis de conducere », prev de art 86 al. 1 din OUG 195/2002 rep., « ucidere din culpa », prev de art 178 al. 2 C.penal si « parasirea locului accidentului fara încuviintarea organelor de politie » prev de art 89 al. 1 din OUG 195/2002 rep., cu aplicarea art 33 lit a C.penal.
În baza art. 149 indice 1 alin.12 Cod pr.penala cu referire la art.146 alin.11 indice 1 , art. 136 alin.1 lit. b C.p.p. raportat la art.145 alin.1 C.p.p. a fost luata fata de inculpat masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, respectiv sat Cogeasca, com. Letcani, jud. Iasi, pe o durata de 30 de zile.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca propunerea formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Iasi este legala, însa nu este temeinica, luarea masurii preventive neraspunzând exigentelor art. 136 alin. 1 si 8 Cod proc. penala relative la scopul masurii si la criteriile de individualizare ale acesteia, la temeiurile legale, asa cum sunt ele prev. de art. 143 si 148 lit.d, f Cod procedura penala, toate analizate prin prisma respectarii disp. art. 23 din Constitutia României si art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Din probele administrate, instanta a retinut existenta unor indicii temeinice, in sensul ca inculpatul a savarsit faptele încadrate in dispozitile art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 rep, si respectiv art. 89 al. 1 din OUG 195/2002 rep., fiind îndeplinite exigentele art. 143 din C.p.p.
In ceea ce priveste fapta încadrata in dispozitiile art. 178 al. 2 din C.penal, instanta a retinut existenta unui dubiu cu caracter rezonabil care nu se poate opune apararilor inculpatului in sensul ca nu a lovit victima, ca aceasta se afla cazuta pe carosabil si ca el doar a evitat contactul cu victima, intrând intr-un gard, pe partea dreapta a sensului sau de mers.
S-a apreciat ca probatoriul administrat în cauza în timpul urmaririi penale, constituie probe si indicii temeinice, în acceptiunea art. 68 1 Cod procedura penala, care justifica presupunerea rezonabila ca la data de 21.03.2010, a condus fara a poseda permis de conducere ATV-ului înregistrat cu numarul IS 03 LETCANI, pe drumul comunal din localitatea Cogeasca si, dupa producerea unui accident de circulatie, a parasit locul accidentului, fara a anunta organele de politie.
S-a mai retinut ca propunerea de arestare preventiva a motivat existenta faptei si vinovatiei inculpatului in privinta faptei de ucidere din culpa pornind de la premisa existentei unei diferente intre declaratia initiala a fiului victimei si cea data ulterior de acesta, concluzionându-se ca inculpatul, care a sustinut în permanenta ca nu a existat contact între vehicul si corpul victimei, l-a determinat pe fiul batrânului sa declare în prima faza acelasi lucru.
Mai mult, s-a precizat ca apararea inculpatului potrivit careia batrânul era cazut în mijlocul drumului, a fost infirmata de martorii oculari (care au arata ca imediat premergator impactului, victima se afla în afara carosabilului, pe spatiul verde, lânga gardul locuintei familiei Drenceanu), fara insa a se indica din care anume declaratie a fost dedusa aceasta concluzie.
In concret, martorul MG a precizat ca personal a vazut victima consumând bauturi alcoolice in barul din satul Cogeasca si a ajutat-o apoi sa se deplaseze spre domiciliul sau, conducând-o cca 300 metri pana in dreptul curtii familiei D, unde victima i-a solicitat martorului sa o lase jos pe iarba de langa gard, intrucat nu mai putea merge. Martorul a precizat ca, pe traseul pe care a condus-o pe victima BC, aceasta nu a cazut pe jos, insa era in stare avansata de ebrietate.
Din depozitia acestui martor, astfel cum a fost aceasta data, nu se poate deduce faptul ca martorul a lasat victima in locul indicat, imediat premergator impactului, asa cum s-a concluzionat in referatul Parchetului.
Pe de alta parte, nesinceritatea declaratiilor fiului victimei, numitul BC (acelasi nume), rezulta mai intai din revenirea asupra celei dintâi declaratii in care a aratat ca nu a fost de fata la momentul când se presupune ca a avut loc accidentul si ca a fost anuntat despre acesta împrejurare, revenire in privinta careia nu a putut aduce o explicatie plauzibila, obiectiva, iar apoi din declaratia martorului anterior mentionat (MG), potrivit careia, dupa câteva zile de la momentul in care acesta a ajutat victima sa se deplaseze si a lasat-o in locul indicat, martorul s-a întâlnit cu fiul victimei (BC) care i-a reprosat de ce nu l-a anuntat sa vina sa îl ia pe tatal sau de la bar.
Nici martorul MN nu a confirmat situatia expusa in referatul cu propunerea de arestare preventiva, dimpotriva acesta precizând ca in seara respectiva era in stare de ebrietate si a mers la domiciliul sau, necunoscând nimic despre vreun accident.
In mod inexplicabil raportat la primele sustineri, numitul BC a revenit asupra pozitiei sale, încercând sa acrediteze ideea ca a fost martor ocular la accidentul caruia i-a cazut victima tatal sau, sustinând ca un scuter ce se deplasa fara lumini s-a îndreptat catre locul unde se afla tatal sau dupa care s-a oprit intr-o balustrada situata in fata casei locuintei fam. Drenceanu, si, îndreptându-se catre locul unde se afla tatal sau, a observat ca acesta se rostogoleste spre locul unde se oprise scuterul, indicând numele martorului MN, printre persoanele care s-au apropiat de locul accidentului imediat dupa producerea acestuia.
Desi acesta a precizat ca doreste sa fie confruntat cu inculpatul, in masura in care cel din urma va declara o alta situatie de fapt, urmarirea penala de pana la acest moment nu a furnizat inca aceasta probatiune, imprejurarile reale ale faptei nefiind lamurite, dincolo de existenta vreunui dubiu.