SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE ACT ADMINISTRATIV.
- art.1 din Legea 554/2004;
- art.105 al.2, 129 al.4 si 5, 312 Cod procedura civila.
Solutionarea unei actiuni în contencios administrativ formulata de o terta persoana care se considera vatamata în drepturile si interesele sale legitime printr-un act administrativ are loc în contradictoriu atât cu emitentul actului administrativ atacat cât si cu titularul/beneficiarul actului a carui drepturi si interese stabilite prin act sunt supuse cenzurii si analizei instantei investite cu solutionarea actiunii.
Prin sentinta nr.723/CA din 17 noiembrie 2009 pronuntata de Tribunalul Bihor, a fost admisa actiunea formulata de reclamantul CENTRUL REGIONAL DE SUPRAVEGHERE ECOLOGICA MUNTII APUSENI, în contradictoriu cu pârâta AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI si s-a dispus anularea Acordului de mediu nr.6/2 iulie 2007, emis de pârâta, aceasta fiind obligata la plata, în favoarea reclamantei, a sumei de 1.508,60 lei.
În motivarea acestei sentinte, instanta de fond a retinut ca, în ceea ce priveste capatul de cerere privind suspendarea executarii acordului de mediu atacat, instanta a constatat ca prin Sentinta nr.152/14.04.2008, aflata la fila 365 dosar, s-a admis cererea formulata si s-a dispus suspendarea executarii acestui acord pâna la solutionarea irevocabila a fondului cauzei, hotarâre ramasa irevocabila prin Decizia nr.236/CA/2008-R din 9 iulie 2008 a Curtii de Apel Oradea.
Pe fondul cauzei, s-a retinut ca obiectul dedus judecatii îl reprezinta anularea Acordului de mediu nr.6 din 2 iulie 2007, privind amenajarea râului Crisul Repede în municipiul O., tronson Pod Centru – Pod Dacia, amplasat în intravilanul municipiului.
Examinând conditiile de forma si de fond impuse de Ordinul nr.860/26.09.2002, instanta a constatat ca acordul atacat este nelegal.
Conform disp.art.36 lit.d din Ordinul nr.860/2002, titularul proiectului informeaza publicul asupra urmatoarelor etape: …d) decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, iar potrivit disp.art.41 din acelasi act normativ, sedinta de dezbatere publica are loc în prezenta reprezentantilor autoritatii publice competente pentru protectia mediului, în modul cel mai convenabil pentru public, pe teritoriul unde urmeaza sa se implementeze proiectul si în afara orelor de program.
Din probatoriul administrat în cauza nu a rezultat îndeplinirea acestor conditii imperativ cerute de lege pentru emiterea acordului de mediu atacat. Mai mult, conform disp.art.49 alin.1 din Ordinul nr.860/2002, acordul de mediu se emite numai daca proiectul prevede eliminarea consecintelor negative asupra mediului, în raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile în vigoare. Din examinarea proiectului acordului de mediu atacat, rezulta ca în cuprinsul acestuia nu s-a prevazut eliminarea consecintelor negative asupra mediului în raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile în vigoare. De asemenea, conform disp. alineatului 2 al articolului aratat mai sus, acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii în aplicare a proiectului, dar îsi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu încep în maximum 2 ani de la data emiterii. De altfel, în cuprinsul acordului de mediu atacat se mentioneaza expres ca acesta îsi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu încep în maxim 2 ani de la data emiterii (2 iulie 2007). Ori, lucrarile de investitii pentru proiectul în discutie nu au început nici în prezent, ceea ce atrage de drept încetarea valabilitatii acordului de mediu atacat si implicit ramânerea fara obiect a actiunii în anulare.
Împotriva hotarârii pronuntate de prima instanta, a declarat recurs în termen recurenta AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI solicitând instantei admiterea recursului si casarea sentintei atacate.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat instantei ca cererea de anulare a acordului de mediu nr.6/2.07.2007 a fost prematur introdusa deoarece nu a fost parcursa procedura prealabila obligatorie impusa de art.7 din Legea 554/2004.
Prin adresa nr.5743/17.07.2007 a fost înstiintat reclamantul despre faptul ca acordul de mediu nr.6 a fost emis dar acesta nu a formulat plângere prealabila ci s-a adresat în data de 23.07.2007 direct instantei de contencios administrativ. În data de 24.07.2007 reclamantul a transmis o adresa ulterior introducerii actiunii, prin care nu a solicitat anularea acordului ci revizuirea lui. Conform art. 23 din HG nr.1213/2006 orice persoana care face parte din publicul interesat si care se considera vatamata într-un drept al sau ori un interes legitim se poate adresa instantei competente pentru a ataca deciziile sau omisiunile autoritatii publice competente pentru protectia mediului care fac obiectul participarii publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
Reclamanta a participat la toate dezbaterile publice ce au avut ca obiect proiectul, exprimându-si dezacordul cu privire la fezabilitatea lui, dar aceasta dezbatere publica nu este decât o etapa în cadrul procedurii de evaluare si ea nu constituit procedura prealabila.
Recurenta a aratat ca, procedura de citare nu a fost legal îndeplinita deoarece a fost neregulat citata, judecata facându-se în lipsa sa cu încalcarea dreptului la aparare si al contradictorialitatii. S-a învederat ca în cauza ar fi trebuit a fi inclus titularul acordului de Mediu nr.6/2007 pentru ca acesta sa aiba posibilitatea sa se apere si sa-i fie opozabila hotarârea. Instanta de fond nu a pus în discutie si nu s-a pronuntat asupra acestui aspect, prin hotarâre fiind încalcat dreptul la aparare a titularului actului administrativ a carui anulare s-a dispus. Recurenta a mai aratat ca, hotarârea cuprinde dispozitii contradictorii deoarece retine ca întrucât lucrarile de investitii pentru proiectul din discutie nu au început aceasta atrage de drept încetarea valabilitatii acordului de mediu si implicit ramânerea fara obiect a actiunii în anulare.
Ori, prin hotarârea instantei s-a dispus anularea acordului de mediu în conditiile în care solutia legala ar fi fost de respingere ca fiind ramasa fara obiect.
Pe fondul cauzei a aratat ca reclamantul nu a probat afirmatiile cuprinse în cererea de chemare în judecata, recurenta dovedind netemeinicia pretentiilor invocate. Din documentatia depusa ce a stat la baza emiterii acordului, a rezultat ca acesta a fost emis cu respectarea cerintelor legale.
Instanta de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât si din oficiu, a retinut ca este fondat si în baza art.304 pct.5, 312 cod procedura civila a dispus admiterea lui si casarea în totalitate a sentintei atacate cu trimiterea cauzei spre o noua judecare la aceeasi instanta.
Cât priveste motivul de recurs privitor la neîndeplinirea procedurii de citare cu recurenta pârâta în fata primei instante, s-a retinut ca este nefondat, deoarece din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare cu aceasta aflate în dosarul primei instante, rezulta ca a fost legal citata în cauza la sediul acestei societati, dovezile fiind semnate si stampilate, iar începând cu data de 16.01.2008 pâna la data când a avut loc dezbaterea în fond a cauzei, pârâta a luat termen în cunostinta prin consilierul juridic al institutiei.
Conform prevederilor art.153 alin.1 cod procedura civila partea care a fost prezenta la înfatisare ea însasi sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul nu va fi citata în tot cursul judecatii la acea instanta, prezumându-se ca ea cunoaste termenele viitoare.
Prin urmare, deoarece recurentei pârâte, instanta de fond i-a dat termen în cunostinta în sedinta publica din 16.01.2008 prin reprezentantul ei prezent la dezbateri, se prezuma ca aceasta a cunoscut toate termenele de judecata ulterioare, nefiind necesara citarea sa, situatie în care nu putea invoca cu drept temei nerespectarea dispozitiilor legale privind citarea, a dreptului la aparare si contradictorialitatii pe acest motiv.
Cât priveste motivul de recurs privitor la solutionarea cauzei fara participarea titularului actului administrativ a carui anulare s-a solicitat s-a retinut ca este fondat.
Astfel, reclamanta intimata prin actiunea introductiva a solicitat instantei anularea acordului de mediu nr.6/2.07.2007 emis de pârâta recurenta pe seama Administratiei Nationale „ Apele Române „ SA – Directia Apelor Crisuri. În cadrul actiunii formulate, reclamanta intimata nu a precizat în mod expres care sunt partile procesuale cu care întelege sa se judece în contradictorialitate, instanta de fond stabilind prin concept de citare ca parti procesuale doar pe reclamanta si pe recurenta pârâta emitenta a actului administrativ a carui anulare s-a cerut.
Recurenta pârâta, prin întâmpinarea formulata a învederat instantei ca titularul beneficiar al actului administrativ nu a fost chemat în judecata, situatie în care nu are posibilitatea de a se apara fata de sustinerile reclamantului, însa instanta de fond nu a analizat acest aspect, procedând la solutionarea cauzei fara a pune în discutia partilor necesitatea întregirii cadrului procesual.
Solutionarea unei actiuni în contencios administrativ formulata de o terta persoana care se considera vatamata în drepturile si interesele sale legitime printr-un act administrativ are loc în contradictoriu atât cu emitentul actului administrativ atacat cât si cu titularul acestui act, respectiv beneficiarul actului a carui drepturi si interese stabilite prin act sunt supuse cenzurii si analizei instantei investite cu solutionarea actiunii, chiar daca legiuitorul nu a prevazut expres cadrul procesual al actiunii în anulare, din textul legal prevazut la art.1 din Legea 554/2004, se deduce ca în situatia contestarii actului de catre un tert interesat, judecarea cauzei are loc în contradictorialitate atât cu emitentul actului cât si cu beneficiarul. Doar în acest fel drepturile si interesele beneficiarului actului administrativ atacat pot fi analizate cu respectarea principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare, iar hotarârea judecatoreasca îi devine opozabila.
Conform prev. art.129 al.4 si 5 cod procedura civila, judecatorul este în drept sa puna în dezbaterea partilor orice împrejurari de fapt si de drept chiar neinvocate de parti, în scopul prevenirii oricarei greseli privind aflarea adevarului, a stabilirii si aplicarii corecte a legii, cu scopul pronuntarii unei hotarâri temeinice si legale.
Prin urmare, instanta de fond, chiar daca nu ar fi invocat pârâta recurenta neintroducerea în cauza a beneficiarului actului atacat, ar fi trebuit din oficiu sa puna în discutia partilor necesitatea reîntregirii cadrului procesual si a stabilirii lui corecte cu toate partile a caror drepturi si interese sunt vizate de actul administrativ a carui legalitate se analizeaza în vederea pronuntarii unei hotarâri temeinice si legale.
Neprocedând în acest fel, omitând sa se stabileasca corect cadrul procesual în speta cu neobservarea formelor legale, instanta de fond a încalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin.2 cod procedura civila.
În consecinta, recursul declarat a fost admis iar hotarârea recurata casata cu trimitere spre o noua judecare la aceeasi instanta.
Având în vedere ca s-a retinut ca fondat acest motiv de recurs, instanta nu a mai analizat motivele de recurs privitoare la exceptia prematuritatii si cele legate de fondul cauzei, ele urmând a fi avute în vedere de instanta de fond la rejudecarea cauzei.
(Decizia nr.147/CA/25.02.2010 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal).