Recurs. omissio medio. inadmisibilitate.

Dosar Nr. 125/R-MF (02.08.2004)

RECURS. OMISSIO MEDIO. INADMISIBILITATE.

Câta vreme criticile din recurs, nu au formulat obiectul

apelului, pentru a se verifica în ce masura tribunalul a

solutionat gresit aceasta cale de atac, ele nu pot fi luate în

discutie, întrucât este inadmisibila analizarea unor critici omissio

medio .

(Decizia civila nr.125/R-MF din 2 august

2004 a Curtii de Apel Pitesti).

Judecatoria a încuviintat reclamantului sa poarte legaturi personale

cu minorul rezultat din casatoria cu pârâta, în prima si a treia saptamâna a

fiecarei luni, începând cu orele 1600 sâmbata si pâna la orele 1600 duminica,

precum si în prima jumatate a fiecarei vacante scolare, la domiciliul tatalui.

În termen legal, au declarat apeluri, atât reclamantul cât si pârâta,

primul neindicând motivele pentru care considera ca hotarârea este nelegala si

netemeinica.

Pârâta a sustinut gresita încuviintare pentru tatal-reclamant de a

avea legaturi personale cu minorul, deoarece nu-si doreste o astfel de relatie,

în conditiile în care acesta consuma bauturi alcoolice, lucru care îi displace

copilului.

În dezvoltarea criticii se arata ca o astfel de legatura ar putea fi

îngaduita doar la domiciliul mamei, pentru a se evita punerea în pericol a

copilului, aflat doar sub supraveghere paterna.

Prin decizia civila nr.852 din 9 septembrie 2003, Tribunalul Vâlcea

a respins ca nefondate ambele apeluri, constatând ca instanta a apreciat corect

atât durata, cât si locul în care aceste legaturi se vor desfasura, tinându-se cont

de vârsta si interesele minorului, nedovedindu-se un comportament

necorespunzator al tatalui, ce ar putea influenta negativ educatia copilului.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta, criticând-o sub

aspectul gresitei aprecieri a situatiei de fapt, atunci când s-a stabilit programul

orar, program ce nu tine cont de necesitatea ca minorul sa-si pregateasca

temele pentru ziua de luni, distanta între localitatile de domiciliu ale partilor,

de cca. 40 km., dar si în stabilirea programului în timpul vacantelor, în sensul

ca în afara de vacanta de vara, celelalte sunt prea scurte si nu permit

minorului o odihna corespunzatoare în lipsa unui loc stabil.

În urma adoptarii Legii nr.195/2004, Înalta Curte de Casatie si

Justitie, în temeiul art. II , a scos cauza de pe rol si a trimis-o spre solutionare

Curtii de Apel Pitesti.

Potrivit dispozitiilor art.1, pct.11, aliniat ultim, din Legea

nr.195/2004, în analizarea motivelor de recurs, au fost avute în vedere

dispozitiile art.304 Cod procedura civila, asa cum erau ele în vigoare la data

pronuntarii deciziei.

Dincolo de faptul ca aceste critici nu se încadreaza în cele restrictiv prevazute

de disp.art.304 Cod procedura civila, se observa ca atâta timp, cât nu au

constituit obiectul apelului, pentru a se verifica în ce masura tribunalul a

solutionat gresit aceasta cale de atac, nu pot fi analizate, întrucât este

inadmisibila formularea unor critici omissio medio .