Conform Deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie urmare admiterii recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, dispozitiile art. 141 raportate la dispozitiile art. 13 si 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, astfel cum a fost completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 12/2004 aprobata prin Legea nr. 210/2004 se interpreteaza în sensul ca renta lunara se calculeaza conform prevederilor art. 13 si art. 14 din lege, în raport cu solda de grad si/sau solda de functie, dupa caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apararii Nationale.
Decizia civila nr. 833/R din 8.12..2008 a Curtii de Apel Galati
Prin sentinta civila nr. 928/21.08.2008 a Tribunalului Galati, s-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune, au fost respinse pretentiile aferente perioadei 01.03.2004 - 05.08.2005.
S-a admis în parte actiunea formulata de reclamantul I.S., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Galati.
A fost obligata pârâta sa calculeze si sa plateasca reclamantului renta lunara functie de nivelul soldei de grad si al soldei de functie la minim ale unui sublocotenent din cadrul M.A.N. începând cu data de 05.08.2005.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin actiunea formulata si înregistrata sub nr. 5338/5.08.2008, reclamantul I.S., a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. GALATI plata rentei lunare începând cu luna martie 2004, potrivit Legii nr. 210/2004.
Tribunalul, pe baza actelor si lucrarilor de la dosar, a retinut urmatoarele:
Motivându-si în fapt actiunea, a aratat ca potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994, veteranii de razboi decorati cu medalia „Crucea Comemorativa a celui de-al II-lea razboi mondial 1941 – 1945” beneficiaza de o renta lunara, echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent – drepturi pe care le-a primit la zi.
Legea a fost modificata prin O.U.G. nr. 12 din 2004, în sensul ca începând cu luna martie 2004, renta lunara prevazuta la art. 13 si 14 se calculeaza, dupa caz, în functie de nivelul soldei de grad si functie, la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apararii Nationala, stabilita conform legii.
A mai precizat reclamantul ca începând cu 1 martie 2004, ar fi trebuit sa primeasca o renta lunara de 25% din solda de grad si functie, a unui sublocotenent din Ministerul Apararii Nationale.
În sustinerea actiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâta, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
A sustinut ca prin 141 din Legea nr. 44/1994 modificata, se stabileste modul de calcul al rentei cuvenita beneficiarilor, functie de distinctia militara conferita.
Astfel veteranii de razboi, beneficiaza în functie de ordinele si medaliile cu care au fost decorati, pentru faptele de arme savârsite, de urmatoarele rente: cei decorati cu Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, în grad de Cavaler, de o renta lunara echivalenta cu solda de grad a unui sublocotenent, cei decorati cu Medalia Crucea comemorativa a celui de-al doilea razboi mondial, de o renta lunara echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent, cei decorati cu Ordinul Mihai Viteazul, de o renta lunara echivalenta cu solda de baza a unui sublocotenent, compusa din solda de grad si solda de functie la minim.
A precizat pârâta, ca textele art. 13 si 14 din lege, a ramas nemodificat, sens în care reclamantul a primit în mod corect drepturile de renta.
La termenul din 21.08.2008, instanta a invocat exceptia prescrierii dreptului material la actiune pentru perioada 01.03.2004 –5.08.2005.
Potrivit disp. art. 137 C.pr.civ., instanta a analizat mai întâi exceptia invocata.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, dreptul la actiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.
Termenul prescriptiei este de 3 ani, conform art.3 al aceluiasi decret.
În consecinta, drepturile aferente perioadei 01.03.2004 - 5.08.2005, au fost respinse ca prescrise.
Cu privire la fondul cauzei, instanta a retinut ca reclamantul este îndreptatit la plata unei rente. În cauza nu se pune în discutie procentul de 25% din solda care i se cuvine reclamantului, ci baza de calcul in functie de care trebuie calculat acest procent.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, veteranii de razboi, carora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme savârsite pe câmpul de lupta, beneficiaza de urmatoarele drepturi, daca nu le-au primit prin alte legi de împroprietarire de la data decorarii pâna în prezent si dovedesc cu acte legale dreptul solicitat:( …)
- cei decorati cu Ordinul Mihai Viteazul, de o renta lunara echivalenta cu solda de baza a unui sublocotenent, compusa din solda de grad si solda de functie la minim;
- cei decorati cu Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, clasa Cavaler, de o renta lunara echivalenta cu solda de grad a unui sublocotenent;
- cei decorati cu ordinele sau medaliile prevazute la lit. b) beneficiaza de o renta lunara echivalenta cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 prevede ca: Veteranii de razboi care nu sunt decorati cu ordine, medalii sau cruci de razboi prevazute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) si c), dar carora le-a fost conferita Medalia "Crucea comemorativa a celui de-al doilea razboi mondial, 1941 - 1945" beneficiaza de o renta lunara echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin Ordonanta de Urgenta nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonantei se mentioneaza ca scopul ordonantei este acela al aplicarii unui tratament egal tuturor veteranilor de razboi si pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârsta înaintata a caror contributie adusa pentru apararea tarii este unanim recunoscuta, elemente care vizeaza interesul public si care au caracter de urgenta.
Dupa articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, se introduce un nou articol, articolul 141, cu urmatorul cuprins:
Începând cu luna martie 2004, renta lunara prevazuta la art. 13 si 14 se calculeaza, dupa caz, în functie de nivelul soldei de grad si al soldei de functie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apararii Nationale, stabilite conform legii."
Art. 141 face referire la renta reglementata de art. 13 si 14 din lege si singura completare se refera la stabilirea bazei de calcul: în functie de nivelul soldei de grad si al soldei de functie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apararii Nationale, stabilite conform legii.
Modificarea adusa de Legea 303/2007 nu are relevanta asupra problemei de drept disputate, nu face altceva decât sa modifice un procent, fara a face nicio clarificare legislativa a disputei existente în practica referitor la modul de interpretare a art. 14 ind.1 din lege.
Împotriva acestei sentinte civile a declarat recurs pârâta C.J.P. Galati, considerând-o nelegala si netemeinica pentru urmatoarele motive:
Prin introducerea art. 141 din lege s-a dorit de legiuitor ca rentele prevazute de Legea nr. 44/1994 sa se calculeze în functie de solda de grad sau solda de functie la minim asa cum prevad art. 13 si art. 14 a unui sublocotenent dar din cadrul Ministerului Apararii Nationale.
Prin sintagma „dupa caz” s-a avut în vedere diferentierea modului de calcul al rentei în functie de felul decoratiei sau medaliei si nu aplicarea procentului de 25%, 75% sau 100% asupra soldei de grad cumulata cu solda de functie la minim.
Semnificatia noului text introdus prin OUG nr. 12/2004 rezulta si din interpretarea sistematica a art. 13, 14 si 141 din Legea nr. 44/1994 .
Se vor pastra diferentierile justificate între veteranii de razboi în functie de categoria din care fac parte, adica în functie de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite, întrucât rentele se calculeaza dupa caz în functie de nivelul soldei de grad si al soldei de functie la minim ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotarârii recurate si respingerea actiunii ca nefondata.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9 C.pr. civila si Legea nr. 44/1994.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârâta.
Prin decizia civila nr. 833/R/ 08.12.2008 a Curtii de Apel Galati a fost admis recursul declarat de pârâta C.J.P. GALATI, împotriva sentintei civile nr. 928/21.08.2008 pronuntata de Tribunalul Galati în dosarul nr. 5338/121/2008.
A fost modificata în parte sentinta civila nr. 928/21.08.2008 pronuntata de Tribunalul Galati si, în rejudecare:
A fost respinsa ca nefondata actiunea formulata de reclamantul I.S. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Galati.
Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei civile recurate.
Au fost avute în vedere urmatoarele considerente:
În cauza, la data de 10 .11. 2008, s-a pronuntat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Dispozitiile art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 si 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, astfel cum a fost completata prin O.U.G. nr. 12/2004, aprobata prin Legea nr. 210/2004, se interpreteaza în sensul ca renta lunara se calculeaza conform prevederilor art. 13 si 14 din lege, în raport cu solda de grad si/sau solda de functie, dupa caz, a unui sublocotenent din Ministerul Aparaii Nationale.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 C.pr. civila.
Deci, interpretarea data de Înalta Curte de Casatie si Justitie este în concordanta cu motivele invocate de recurenta pârâta.
Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotarârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instante supreme este tocmai acela de a reglementa contradictiile jurisprudentei, fiind mecanismul capabil sa asigure coerenta practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridica si incertitudinea.
În consecinta, fata de faptul ca s-a pronuntat o decizie ca urmare a promovarii recursului în interesul legii asupra interpretarii art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, Curtea nu poate da o alta solutie si nu poate emite o alta interpretare contrara deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constitutionala a statuat ca, în temeiul art. 329 din Codul de procedura civila, scopul reglementarii recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe întreg cuprinsul tarii. Pentru realizarea acestui scop Curtea Suprema de Justitie se pronunta asupra chestiunilor de drept care au fost diferit solutionate de instantele judecatoresti. Potrivit aceluiasi text, dezlegarea data de instanta suprema acestor probleme de drept este obligatorie pentru instante.
"Oricât de clar ar fi textul unei dispozitii legale - se arata într-o hotarâre a Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza "C.R. contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic exista, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciara [...]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicari diferite ale legii în practica instantelor de judecata. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridica a unor situatii de fapt si pentru a se asigura aplicarea unitara a legii în practica tuturor instantelor de judecata, a fost creata de legiuitor institutia recursului în interesul legii.
Pronuntându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanta suprema contribuie la asigurarea suprematiei Constitutiei si a legilor, prin interpretarea si aplicarea unitara a acestora pe întreg teritoriul tarii, fapt de natura sa concretizeze un alt principiu fundamental, prevazut în art. 16 alin. (1) din Constitutie în conformitate cu care: "Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
Printr-o alta decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. d) si ale art. 31 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, statuând ca: "Principiul supunerii judecatorului numai fata de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constitutie, nu are si nu poate sa aiba semnificatia aplicarii diferite si chiar contradictorii a aceleiasi dispozitii legale, în functie exclusiv de subiectivitatea interpretarii apartinând unor judecatori diferiti. O asemenea conceptie ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independentei judecatorilor, a unor solutii ce ar putea reprezenta o încalcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeasi, aplicarea ei nu poate fi diferita, iar intima convingere a judecatorilor nu poate justifica o asemenea consecinta." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeasi decizie, ca "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecatoresti este impusa si de principiul constitutional al egalitatii cetatenilor în fata legii si a autoritatilor publice, deci inclusiv a autoritatii judecatoresti, deoarece acest principiu ar fi grav afectat daca în aplicarea uneia si a aceleiasi legi solutiile instantelor judecatoresti ar fi diferite si chiar contradictorii".
Curtea Constitutionala a retinut, de asemenea, ca aceasta solutie legislativa este în concordanta si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricarei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat (prin hotarârea pronuntata în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) ca independenta judecatorilor este privita în raport cu puterea executiva, fara ca aceasta independenta sa excluda subordonarea fata de alti judecatori, daca acestia se bucura, ei însisi, de independenta fata de puterea executiva.
Întrucât decizia Înaltei Curti de Casatie si Justitie s-a emis dupa data pronuntarii hotarârii primei instante, devin incidente disp. art. 305 Cpr. Civila, fiind vorba un înscris nou.