Revocarea liberarii provizorii sub control judiciar. Formularea unei
noi cereri de liberare provizorie.
Nu se justifica admiterea cererii de punere în libertate provizorie
sub control judiciar, formulata de inculpatul caruia i s-a revocat liberarea provizorie,
retinându-se ca a încalcat cu rea-credinta obligatiile ce-i reveneau potrivit art.160/2
alin.3 Cod procedura penala.
(Curtea de Apel Pitesti – decizia penala
nr.386/R/MF din 1 iulie 2008)
Prin încheierea de sedinta din 26 iunie 2008, pronuntata de
Tribunalul Arges, a fost respinsa cererea de liberare provizorie sub
control judiciar formulata de inculpat.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a retinut ca, anterior, la
data de 17 iunie 2008, aceeasi instanta, prin încheiere, a dispus, în
conformitate cu dispozitiile art.160/10 lit.b Cod pr.penala, revocarea
liberarii provizorii a inculpatului si a emis un nou mandat de arestare
preventiva pentru 30 de zile. S-a retinut ca inculpatul a lipsit de la 3
termene de judecata consecutive, fara sa faca dovada imposibilitatii de
prezentare la instanta.
Recursul declarat de inculpat împotriva acestei încheieri, prin
care s-a revocat liberarea provizorie, a fost respins ca nefondat.
In raport de aceasta situatie de fapt, tribunalul a considerat ca,
în noua cerere de liberare provizorie formulata de inculpat, acesta nu
poate invoca faptul ca, anterior, lipsa sa de la instanta a fost justificata.
Incheierea a fost atacata cu recurs de inculpat, sustinând ca
lipsa la termenele de judecata s-a datorat unor motive mai presus de
vointa sa.
Prin decizia penala nr.386/R/MF din 1 iulie 2008, pronuntata
de Curtea de Apel Pitesti, s-a respins ca nefondat, fiind obligat inculpatul
la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Solutia curtii este corecta, pentru ca anterior, printr-o alta decizie
definitiva, deci cu caracter de autoritate de lucru judecat, s-a stabilit ca
inculpatul, cu rea-credinta a încalcat obligatiile ce-i reveneau, potrivit
art.160 alin.3 Cod pr.penala.