Schimbarea încadrarii juridice din infractiunea de omor calificat, vatamare corporala grava si rele tratamente aplicate minorului în infractiunea de omor deosebit de grav. Victima minora. Examinarea materialului probator administrat în cauza.
Domeniu asociat: Probe
Sentinta penala nr.243/P/2009
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bistrita Nasaud, s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatei, arestata preventiv, pentru savârsirea infractiunilor concurente de omor calificat, prevazuta de art.174 alin. 1 raportat la art.175 alin. 1 lit. d Cod penal, vatamare corporala grava, prevazuta de art.182 alin. 2 Cod penal si rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art.306 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Prin încheierea nr.227 din 04.02.2009, pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie, s-a admis cererea formulata de petitionara si s-a dispus stramutarea judecarii cauzei la Tribunalul Neamt.
Cauza a fost înregistrata la aceasta instanta la data de 04.03.2009,
Analizând probele administrate în cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, rezulta urmatoarea situatie de fapt :
Inculpata pâna la data arestarii preventive, locuia într-un apartament proprietate personala – cu doua camere, situat în municipiul Bistrita, fiind divortata de sot, de mai multi ani.
Neavând posibilitati materiale pentru a-si întretine familia, inculpata in cursul anului 2000, a obtinut atestatul de asistent maternal profesionist, iar în cursul anului 2001, l-a primit în plasament pe minorul Panti Iulian, care avea pe atunci doar câteva luni si de care s-a îngrijit în mod corespunzator, pâna la data de 21.08.2008, când a fost arestata preventiv, iar copilul a fost preluat de un alt asistent maternal.
La data de 28.02.2007, prin dispozitia privind stabilirea plasamentului în regim de urgenta pentru copilul -, emisa de Consiliul Judetean Bistrita Nasaud – Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului, s-a stabilit plasamentul minorului la asistentul maternal, întrucât mama minorului –, se afla în executarea unei pedepse privative de libertate.
Masura de plasament în regim de urgenta s-a impus, întrucât asistenta maternala profesionista –, a renuntat din motive personale, la statutul de asistent maternal, dupa ce l-a crescut timp de 2 ani pe minorul -, respectiv de la vârsta de 1 an si pâna la vârsta de 3 ani. Minorul a fost preluat de inculpata la data de 01.03.2007 si avea o stare de sanatate buna, nu avea probleme de comunicare, era vioi si jucaus.
Prin sentinta civila nr., pronuntata de Tribunalul Bistrita Nasaud, s-a dispus înlocuirea plasamentului în regim de urgenta a minorului, cu masura plasamentului la asistentul maternal profesionist.
La început inculpata s-a comportat la fel cu ambii minori luati în plasament, însa dupa un timp si-a schimbat radical comportamentul fata de minorul -.
Din declaratia martorei, rezulta ca în cursul lunii martie 2007, inculpata s-a prezentat la cabinetul acestui doctor de familie, împreuna cu minorul -, pentru a-l înscrie pe listele de pacienti si a avea un doctor de familie. Doctorul l-a consultat pe copil si a constatat ca era sanatos. În luna aprilie 2007, inculpata s-a prezentat din nou la cabinetul doctorului, cu minorul, care avea rosu în gât, ocazie cu care doctorul l-a consultat si i-a dat o reteta pentru medicamente.
În luna august 2007, inculpata l-a dus din nou pe minor la doctor, pentru ca avea un panaritiu la un deget de la mâna dreapta, iar în urma consultatiei, s-a constatat ca minorul era sanatos, nu avea bube pe corp, iar panaritiul era nesemnificativ si s-a vindecat prin ungerea degetului cu o crema.
Tot atunci, doctorul i-a facut minorului un vaccin pentru difterie si tetanos, iar acest figura cu toate vaccinurile obligatorii efectuate, conform programului national de vaccinare.
Inculpata l-a prezentat pentru ultima oara pe -, la doctorul de familie, la data de 12 mai 2008, ocazie cu care i s-a recomandat inculpatei sa-i faca analizele minorului, iar dupa 4 zile au revenit cu analizele la doctor si i-a fost recomandat copilului tratament pentru anemie. Nici atunci minorul nu prezenta nici un fel de leziuni pe corp, analizele erau bune, cu exceptia anemiei si nu s-a semnalat prezenta stafilococului aureus sau a vreunei alte infectii în corp.
Inculpata a început sa-l loveasca pe minor câte putin din luna aprilie 2008, aspect confirmat de martora, care l-a cautat într-o zi din luna aprilie 2008 pe minor la gradinita si negasindu-l, a întrebat-o pe educatoarea, ce s-a întâmplat de copilul nu a fost adus la gradinita, iar aceasta i-a spus ca - nu mai fusese adus de o saptamâna la gradinita, ca l-a vazut schiopatând la un picior si era vânat. Auzind ca minorul prezenta urme de lovituri, fosta asistenta maternala a minorului –, a anuntat telefonic Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Bistrita Nasaud, iar salariatul care a primit telefonul, i-a comunicat ca a luat în evidenta sesizarea, dar ulterior a aflat ca nicio persoana de la institutia respectiva nu s-a interesat de soarta copilului.
Din partea institutiei judetene de ocrotire a copiilor, a fost desemnata ca asistent social, numita, care nu s-a deplasat niciodata la domiciliul inculpatei, pentru a verifica conditiile în care era crescut si îngrijit minorul -, punând aceasta situatie, pe seama volumului imens de munca pe care-l avea.
Din declaratiile martorei rezulta ca la domiciliul inculpatei, s-a prezentat o data, asistenta sociala, atunci când s-a efectuat transferul minorului de la asistenta maternala la inculpata, pentru ca trebuia facut raportul de transfer, iar în luna ianuarie 2008, a efectuat o vizita la domiciliul inculpatei, asistenta sociala Bulz Mihaela, care a comunicat ca ambii minori sunt bine îngrijiti si nu s-au constatat nereguli.
a aratat ca asistentii maternali trebuiau sa faca rapoarte despre modul în care se ocupau de copii, din trei în trei luni, iar inculpata îsi îndeplinea aceasta obligatie.
Asistenta sociala a declarat ca îl vedea pe minorul -, atunci când inculpata îl aducea la sediul Directiei pentru Protectia Copilului, împreuna cu minorul, iar ultima oara l-a vazut pe copilul, în luna ianuarie 2008, când a constatat ca minorul se prezenta bine, era vesel si energic.
La sfârsitul lunii mai 2008, pe corpul minorului -, au început sa apara niste bubite, motiv pentru care inculpata s-a prezentat cu copilul la un medic dermatolog din oras, care i-a prescris o crema, cu care-l ungea mereu pe corp, fara ca ulterior sa-l prezinte pe Lucian unui medic specialist.
Însa, din luna iunie 2008, inculpata a început sa fie agresiva cu minorul -, pe fondul consumului zilnic de bauturi alcoolice (bere) si al nemultumirilor si certurilor pe care le declansa fata de fiica sa –, din cauza ca aceasta avea relatii cu un tânar de etnie rroma, - fiind de asemenea de etnie rroma, motiv pentru care fata era nevoita sa plece de nenumarate ori de la domiciliu si sa doarma pe la prietenele sale, mai multe zile la rând.
Din cauza fricii pe care a capatat-o fata de inculpata, minorul -, a început sa urineze în pantaloni si sa fie foarte retras, aspect care o enerva foarte tare pe inculpata, care-l lovea pe copil de mai multe ori pe zi, si-l ducea în baie, unde îl tinea ore în sir, copilului fiindu-i frica sa mai iasa din baie.
Din declaratia martorului, rezulta ca inculpata îl lovea pe -, mai ales când el era plecat afara si a auzit de mai multe ori, din baie, urletele disperate de durere ale copilului, pe care l-a vazut în câteva rânduri cu vânatai pe corp, dându-si seama ca baiatul era batut, iar odata a vazut când inculpata l-a lovit cu o lingura de lemn, groasa si lunga.
Martorul a mai declarat ca - ramânea închis în baie câte o zi întreaga si, chiar daca usa de la baie nu era încuiata, acestuia îi era frica sa se apropie de usa, tremurând tot timpul dupa ce iesea din baie.
Inculpata nu-l lasa pe minorul - sa manânce singur, pentru a nu face mizerie si-l hranea ea, plina de nervi si nerabdare, si, neavând suficienta rabdare pentru a-l hrani pâna la capat, copilul nu se satura aproape niciodata.
De asemenea, inculpata tipa tot timpul la si niciodata nu i s-a adresat frumos si blând si din aceasta cauza, copilul nu mergea de buna voie la inculpata si nu se manifesta normal fata de aceasta, tremurând când o vedea. Inculpata prefera ca Lucian sa ramâna în baie, pentru a nu se scapa pe el în casa, iar atunci când vreun membru din familie voia sa mearga la baie, inculpata îl scotea pe Lucian din baie, dupa care-l baga din nou.
Copilul statea în picioare în baie pe un covor mai gros.
Martorul a aratat ca, inculpata îl spala în baie pe si dupa ce îl spala îl lasa acolo, chiar daca era amiaza zilei, chemându-l în camera abia la ora 22,00.
De multe ori, copii inculpatei i-au luat apararea lui, spunându-i mamei lor, sa-l lase în pace si sa nu-l mai bata.
Din cauza batailor pe care le primea de la inculpata, suferinta lui era foarte mare, atât din cauza bubelor pe care le avea pe corp, cât si a leziunilor care se suprapuneau peste bube si peste alte leziuni de pe suprafata corpului.
Cu toate ca minorul se afla în mare suferinta, din cauza leziunilor pe care le avea pe corp, inculpata nu l-a prezentat pe la doctor si nu si-a manifestat vreodata îngrijorarea ca minorul s-ar simti rau, sau ca l-ar durea ceva.
Martorul a declarat ca, a vazut la un moment dat ca nu putea merge bine pentru ca îl durea tare piciorul stâng si atunci când nu mai putea de durere se aseza pe covor si se vaieta ca îl doare. Cu toate acestea, inculpata nu l-a luat în seama pe copil si nu l-a dus la doctor.
Toate ranile cauzate prin lovirea repetata a victimei de catre inculpata, s-au acutizat în timp, devenind grave si provocând dureri insuportabile, copilul supunând atunci când era întrebat cine l-a lovit, ca „tanti rea l-a batut”.
Cu o luna si jumatate înainte de decesul minorului, fiica inculpatei a plecat cu ambii copii, la prietena sa, cu scopul de a merge la politie si a reclama comportarea nefireasca a mamei sale, fata de minorul -, însa a venit fratele acesteia –, care i-a spus sa mearga acasa, ca organele de politie au ajuns deja acolo, lucru total neadevarat, dar spusele acestuia au determinat-o pe sora sa sa-i dea copii si sa-i duca acasa.
Din declaratia martorei, rezulta ca în ziua respectiva -, prezenta o leziune profunda la picior si avea bubite si urme de violenta la gura si la arcada ochiului. Dorinta martorei, a fost sa anunte politia pentru ca minorul -, sa nu mai fie chinuit în casa familiei sale si sa fie dispuse masurile necesare de protectie pentru ca minorul sa fie înapoiat organelor sociale abilitate.
Martora a aratat ca a intervenit de mai multe ori, pe lânga mama sa, ca sa nu-l mai bata pe minor, însa aceasta se enerva si o dadea afara din casa si asta pentru ca nu avea nici un fel de afectiune pentru copil si nu-l suporta fiindca era de etnie rroma. Chiar - i-a spus în câteva rânduri fetei ca „este rea, ca nu-l vrea si nu tine la el”, iar atunci când l-a întrebat cine i-a cauzat leziunile, i-a spus ca i le-a facut.
Cu toate acestea, în luna august 2008, în loc ca inculpata sa se opreasca din agresarea minorului si sa se deplaseze cu minorul la unitatile sanitare din oras, a continuat sa fie si mai violenta în comportare.
Astfel, l-a lovit pe copil cu lingura de lemn pe care o folosea la mâncare si l-a trântit cu capul de chiuveta, cauzându-i leziunile grave din zona capului.
Comportament violent al inculpatei a fost precizat si de fostul sot al acesteia –, care a relatat în declaratia sa , ca motivele care au determinat divortul dintre ei, au fost consumul repetat si excesiv de bauturi alcoolice de catre inculpata si comportarea violenta a acesteia fata de el si fata de copii lor.
Când se afla sub influenta bauturilor alcoolice, inculpata îsi lovea de multe ori copiii, cu palmele si cu capul de pereti si de dulapuri, iar din aceasta cauza, copii prezentau leziuni, care-i împiedicau sa iasa afara din casa, câteva zile la rând.
Cu o saptamâna înainte de decesul victimei, vazând ca minorul - avea bube pe corp, o leziune foarte grava la picior si sesizând ca baiatului îi cadea parul, i-a spus mamei sale, sa mearga cu copilul la doctor, însa aceasta i-a raspuns ca nu are de ce sa mearga la doctor, întrucât copilul nu are nimic.
Lovirea minorului cu / si de corpuri dure, a fost urmata de taierea unor portiuni de tegumente de piele sau bucati de pe anumite organe, care erau infectate si necrozate si de arderea cu tigara a unor astfel de zone.
Cu trei zile înainte de deces, a observat ca o parte din urechea stânga a lui Lucian era taiata si avea o scoarta de sânge închegat deasupra, iar de durere copilul plângea, însa nici de aceasta data, inculpata nu l-a bagat în seama si nu l-a dus la doctor.
Datorita indiferentei totale si a neglijentei pe care inculpata a manifestat-o fata de minorul aflat în neputinta de a se apara si a agresarii fizice pâna în ultima clipa de viata, victima a ajuns într-o stare terminala septica, cu leziuni traumatice tegumentare suprainfectate si cu leziuni meningo – cerebrale posttraumatice.
Pe acest fond de agonie, în seara zilei de 20.08.2008, inculpata a încercat sa-l hraneasca pe copil, dar acesta nu mai putea deschide gura pentru a mânca si atunci i-a fortat deschiderea gurii cu o lingurita, îndesându-i mâncarea pe gât.
Încercarea repetata de a-l hrani fortat pe copil, i-au cauzat acestuia o multitudine de leziuni grave, prioro – nazale si gingivo – dentare, produse prin actiunea muchiei lingurii folosite de inculpata la introducerea mâncarii în gura.
Acest aspect a fost confirmat de, care era de fata când inculpata îl hranea pe - si a declarat ca inculpata i-a îndesat acestuia mâncarea pe gât, cu o lingura obisnuita, dupa care copilul s-a culcat, iar dimineata a fost gasit mort.
A doua zi dimineata, sesizând decesul minorului, inculpata a sunat pe o colega, care a venit la domiciliul ei, iar aceasta a sunat la Serviciul de Ambulanta Judetean Bistrita Nasaud, care a trimis o salvare, cu care copilul a fost transportat la spital.
Înainte de a sosi salvarea, inculpata a cosmetizat victima, în sensul ca i-a sters ranile cu spirt medicinal, iar ranile deschis au absorbit alcoolul, care a intrat în sânge si au produs victimei alcoolemia gasita la autopsia cadavrului. Acesta este singura explicatie plauzibila privind alcoolemia cadavrului de 1,00 gr. o/oo, întrucât din probe nu rezulta ca inculpata i-ar fi dat sa bea copilului, care oricum nu ar fi putut înghiti, o cantitate atât de mare de alcool, în starea grava în care se afla.
Conform raportului de constatare medico – legala nr. întocmit de Serviciul de Medicina Legala Bistrita Nasaud, decesul minorului -, a fost violent si a datat din ziua de 20.08.2008, fiind cauzat de asfixie mecanica produsa prin obstructia cailor respiratorii superioare cu bol alimentar, în conditiile unui act fortat de hetero – alimentare, acest act desfasurându-se în contextul unei stari terminale septice a victimei, datorate unor leziuni traumatice tegumentare suprainfectate si a unor leziuni meningo – cerebrale posttraumatice. Aceste din urma leziuni au fost produse, de un traumatism cranio – cerebral acut, cu contuzie cerebrala, hemoragie meningee si hematom subdural cu efect compresiv, care s-au putut produce prin lovire activa cu / si de corp dur, lovirea producându-se cu 3-7 zile, înainte de deces.
Traumatism cranian ar fi putut conduce el însusi la deces în urmatoarele ore/zile, prin efectele cerebrale subsecvente, respectiv edem si compresiune cerebrala.
Pe suprafata cadavrului si intern, s-au constatat multiple leziuni cu vechimi diferite, datând între o zi în cazul echimozelor si excoriatiilor si aproximativ 2-3 luni, în cazul cicatricelor unor plagi si a unor excoriatii, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, corp taietor – întepator (foarfece, cutit), zgâriere cu unghiile si arsura termica (tigara). Unele dintre leziuni s-au suprainfectat (flegmon parectal si necroza rectala cu inducerea unei stari septice), din cauza unei plagi neglijate în timp.
Plaga de la nivelul pavilionului urechii stângi, reprezenta un prejudiciu estetic major, încadrabil în notiunea de slutire.
Poliformismul lezional si caracterul repetitiv al leziunilor atestate prin vechimea diferita, reprezinta elementele tabloului unui sindrom Silverman.
La aspectele comisive care au constat în lovirea victimei cu / de corp dur, taiere, ardere termica, hetero – alimentare fortata, s-a adaugat evidenta neglijare emotionala si fizica a copilului din partea inculpatei, care nu l-a prezentat la doctor, pentru îngrijire medicala adecvata, odata cu aparitia fenomenelor de suprainfectie si nici ulterior, în ciuda înrautatirii starii de sanatate, înrautatire evidentiata prin leziunile de o gravitate extrema de la nivelul ano – rectal cu flegmon parectal si necroza ampulei rectale, precum si leziunile cutanate de la nivelul regiunii dorso – lombo – fesiene si cele de la nivelul plantar consecinta sepsisului. Aceasta din urma afectiune, survine în cazul unor pacienti imunodeprimati, printre factorii etiologici regasindu-se în corpul victimei la examenul bacteriologic efectuat, stafilococul aureus si bacterii gram pozitive.
Si aceste leziuni puteau determina decesul victimei, care ar fi survenit oricum în absenta unui tratament adecvat de resortul terapiei intensive, în decurs de câteva ore/zile.
Fata de contextul lezionar descris, minorul era cel putin obnubilat, în momentul în care inculpata l-a hranit fortat, iar starea de inconstienta pe care o prezenta, era contraindicata actului alimentarii orale, din cauza riscului de aspiratie.
Ansamblul leziunilor prezentate de victima, ar fi putut necesita în cazul supravietuirii acesteia, un numar diferit de zile îngrijiri medicale pentru vindecare, respectiv de 1-2 zile în cazul excoriatiilor, 8-9 zile în cazul plagilor, cu exceptia celei de la nivelul pavilionului urechii stângi, care reprezinta un prejudiciu estetic major si 35-40 zile în cazul leziunilor meningo – cerebrale, acestea încadrându-se în categoria celor care pun în primejdie viata victimei. Unele dintre leziunile tegumentare au fost produse de stafilococul aureus si de bacterii gram pozitive, însa majoritatea leziunilor au fost provocate de arsuri cu tigara, taiere si lovire, care s-au suprainfectat si au reprezentat o poarta de intrare pentru bacterii patogene, ceea ce a condus la instalarea starii de septicemie si la o evolutie cu final fatal.
Având în vedere ca inculpata i-a produs victimei -, traumatismul cranio – cerebral acut cu contuzie cerebrala, hemoragie meningee si hematom subdural cu efect compresiv, apt de a produce moartea în urmatoarele ore /zile, prin lovire activa cu si de corp dur, cu doar 3-7 zile înainte de survenirea decesului prin asfixie mecanica, datorata obstructiei cailor respiratorii cu bol alimentar, în conditiile unui act fortat de hetero – alimentare si pe fondul unei stari terminale septice cauzate de leziunile traumatice tegumentare suprainfectate, se constata ca actele de agresiune savârsite în timp de inculpata asupra minorului, constituie actiuni de cruzime care caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii de omor deosebit de grav, între acestea si decesul victimei existând raport de cauzalitate, fiind evidenta intentia inculpatei de a ucide minorul prin acte repetate de cruzime, constând în lovirea corpului cu palmele, picioarele, lingura de lemn, prin lovirea capului de corpuri dure, prin taierea unor zone anatomice de pe corpul copilului cu foarfeca, prin înteparea scrotului si penisului, prin zgârierea corpului cu unghiile si prin arderea anumitor tesuturi tegumentare cu tigara, toate aceste acte fiind apte de a produce o moarte lenta si chinuitoare.
Prin urmare, decesul victimei s-a produs datorita actelor materiale repetate de cruzime aplicate de catre inculpata minorului, cu intentie directa, în ultimele trei luni de viata si cu precadere în luna august 2008, doar cu putin înainte de data decesului.
În aceste conditii, în cauza subzista infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. a Cod penal, ca infractiune rezultanta si nu concursul între infractiunea de omor calificat, vatamare corporala grava si rele tratamente aplicate minorului.
Actele de rele tratamente aplicate de inculpata minorului -, în vârsta de 4 ani si 7 luni, care au condus la producerea unor leziuni grave, ce au pus în primejdia viata victimei si care ar fi condus prin ele însele la deces, în urmatoarele ore / zile, reprezinta acte de cruzime în sensul dispozitiilor art. 176 lit. a Cod penal.
În consecinta, cele trei infractiuni concurente pentru care inculpata a fost trimisa în judecata, se absorb în continutul infractiunii de omor deosebit de grav, aspect care impune schimbarea încadrarii juridice, în temeiul art.334 Cod procedura penala, din infractiunile de omor calificat, vatamare corporala grava si rele tratamente aplicate minorului, în infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. a Cod penal.