Sot supravietuitor. Cerere de despagubire formulata în nume propriu si în calitate de mostenitor legal. Consecinte.
Daca sotul supravietuitor a solicitat despagubiri pentru întregul imobil, asa cum rezulta din notificarea depusa la dosar, cu atât mai mult cu cât sotii sunt întabulati în cartea funciara cu titlu cumparare din anul 1958, însa nu sunt întabulati pe cote de proprietate, fiind vorba de un bun comun dobândit în timpul casatoriei, acestea sunt dobândite în devalmasie, cotele parti ale sotilor nefiind individual determinate. De asemenea, în mod corect s-a retinut incidenta art. 4 alin. final din Legea nr.10/2001 pentru cota de ? parti din imobil, cota pentru care aceasta nu a formulat cerere în baza Legii nr.10/2001 (nici nu mai putea sa mai faca fiind decedata), întrucât sotul ei, în calitate de mostenitor legal, a solicitat despagubiri pentru întregul imobil, beneficiind de dreptul de acrescamânt.
Sectia civila - Decizia 119/A/26 iunie 2008
Prin sentinta civila nr. 371/2008 Tribunalul Sibiu a admis contestatia formulata de contestatorul T.M. împotriva dispozitiei 15646/12.11.2007 a Primarului Mun. Sibiu, a anulat dispozitia atacata si a obligat primarul sa faca propunere pentru acordarea de despagubiri în conditiile legii speciale de reparatie în favoarea contestatorului pentru întregul imobil înscris în CF 2141 B Selimbar nr. top 1130/2/2/16. A obligat intimatul sa înainteze întreaga documentatie Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din subordinea Cancelariei Primului Ministru. Prin aceeasi sentinta s-a luat act de renuntarea la judecarea contestatiei formulata în contradictoriu cu Comisia de Aplicare a Legii 10/2001 de pe lânga Primaria Mun. Sibiu si Mun. Sibiu prin Primar.
Pentru a pronunta aceasta sentinta Tribunalul a retinut ca imobilul în litigiu a fost proprietatea numitilor R.I. si R.M.S., acesta fiind preluat de Statul Român, în prezent nefiind liber. La data formularii notificarii de catre R.I., sotia sa R.M. era decedata, iar notificatorul era succesorul legal al acesteia, în calitate de sot supravietuitor, având vocatie asupra întregului bun, potrivit art. 4 alin. ultim din Legea nr.10/2001. Întrucât dispozitia 15646/2007 a încalcat normele legale aratate mai sus, a fost anulata si a fost obligat Primarul sa faca propunere de despagubire pentru întregul imobil.
Împotriva acestei sentinte a formulat apel Primarul Mun. Sibiu care a solicitat schimbarea acesteia în sensul respingerii contestatiei ca neîntemeiata.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a aratat ca prin notificarea nr. 70150/4.07.2001 notificatorul R.I. a solicitat acordarea de despagubiri pentru imobilul înscris în CF 2141 B Selimbar nr. top 1130/2/2/16, în temeiul Legii nr.10/2001. La data de 13.03.2003 contestatorul T.M., în calitate de mostenitor testamentar al notificatorului R.I. a formulat o cerere prin care a înteles sa continue demersurile începute de antecesorul sau în dosarul intern nr. 541/2001 al Comisiei de Aplicare a Legii nr.10/2001, solicitând acordarea de despagubiri pentru acelasi imobil. Notificatorul R.I. a fost proprietar tabular al cotei de ? din imobilul notificat, cealalta cota de ? apartinând sotiei sale R.M.S. Aceasta nu a formulat notificare pentru cota ei de ?, întrucât a decedat înainte de aparitia Legii nr.10/2001. Conform testamentului autentificat sub nr. 777/10.03.1998, mostenitor testamentar asupra cotei de ? din imobilul în litigiu este T.M., care ar fi avut dreptul sa faca notificare în termen legal. În acest fel, pentru cota de ? a numitei R.M. vocatie succesorala ar fi avut contestatorul, însa acesta nu a formulat notificare în termen legal. Mai mult, pentru cota de ? a numitei R.M.S. nu a formulat notificare nici R.I., care a solicitat doar cota sa de ?. Faptul ca terenul ce face obiectul prezentei cauze a fost solicitat de antecesoarea contestatorului în anul 1998 în temeiul legii fondului funciar nu este de natura a demonstra ca contestatorul a depus notificarea în termen legal. Cele doua acte normative reglementeaza doua categorii diferite de imobile si, desi ambele au un caracter reparator, nu se poate pune semnul egalitatii între ele în ceea ce priveste obiectul reglementat si procedura de solutionare.
Analizând legalitatea si temeinicia sentintei civile atacate, Curtea a constatat ca apelul nu este fondat si l-a respins pentru urmatoarele considerente:
Imobilul în litigiu înscris în CF 2141 B Selimbar nr. top 1130/2/2/16 în suprafata de 524 mp a fost proprietatea sotilor R.I. si R.M.S., prima cerere de restituire în natura sau prin echivalent fiind formulata de acestia în anul 1998, în temeiul Legii 18/1991, iar odata cu aparitia Legii 10/2001 demersurile de restituire a acestui imobil au fost continuate de sotul R.I., întrucât sotia sa R.M.S. a decedat la data de 2.02.2001, înainte de intrarea în vigoare a acestei legi speciale de reparatie. Dupa cum rezulta din notificarea aflata la dosar la fila 20, R.I. a formulat cerere, în temeiul Legii nr.10/2001, pentru acordarea de despagubiri pentru întregul imobil înscris în CF 2141 Selimbar si nu numai pentru cota de ? parti, cum în mod eronat sustine apelantul. Primarul Mun. Sibiu arata ca numitul R.I. ar fi formulat cerere doar pentru cota sa de ? parti, iar pentru cota sotiei sale R.M.S., nu a fost formulata notificare nici de catre aceasta si nici de catre sotul ei, R.I. si nici de catre contestatorul T.M., mostenitorul testamentar al celor doi soti. Sustinerea este eronata, întrucât sotul supravietuitor a solicitat despagubiri pentru întregul imobil, asa cum rezulta din notificarea depusa la dosar, cu atât mai mult cu cât sotii sunt întabulati în cartea funciara cu titlu cumparare din anul 1958, însa nu sunt întabulati pe cote de proprietate, fiind vorba de un bun dobândit în timpul casatoriei, acesta este dobândit în devalmasie, cotele parti ale sotilor nefiind determinate. Ulterior decesului numitei R.M.S., sotul acesteia, în calitate de mostenitor legal a formulat notificarea, având calitatea de persoana îndreptatita la restituire, în nume propriu, în temeiul art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr.10/2001, iar în numele sotiei sale, în temeiul art. 4 alin. 2 din Legea nr.10/2001.
Prin testamentul autentificat sub nr. 777/1998 contestatorul T.M. a devenit succesorul cu titlu particular al defunctei R.M.S., iar prin testamentul autentificat sub nr. 333/2002, contestatorul a devenit succesorul defunctului R.I., dar certificatul de mostenitor legal si testamentar s-a emis sub nr. 24/11.03.2003, în cadrul dosarelor succesive 25, 26, 27/2003 ale notarului public V.L. Este evident ca la acea data contestatorul nu mai putea depune notificare în temeiul Legii nr.10/2001, întrucât aceasta era tardiva, dar s-a adresat comisiei depunând acte doveditoare ale calitatii sale de succesor în drepturi dupa petitionari, continuând demersurile facute de acestia si dobândind calitatea de persoana îndreptatita în temeiul art. 4 alin. 2 din Legea nr.10/2001.
Prin urmare, în mod corect a retinut instanta de fond incidenta art. 4 alin. final din Legea nr.10/2001 pentru cota de ? parti din imobil apartinând defunctei R.M., cota pentru care aceasta nu a formulat cerere în baza Legii nr.10/2001 (nici nu mai putea sa mai faca fiind decedata), întrucât sotul ei, în calitate de mostenitor legal, a solicitat despagubiri pentru întregul imobil, beneficiind de dreptul de acrescamânt.