9. Societate cooperatista. Convocarea adunarii generale în baza
art.35 din Legea nr.1/2005.
Constata ca prin actiunea formulata reclamantii M.A., M.B., M.I.C. au solicitat în contradictoriu cu pârâta Societatea M..SCM, suspendarea din functia de administrator unic al pârâtei a numitei R.M., stabilirea datei la care sa fie convocata adunarea generala a membrilor cooperatori ai pârâtei care sa aleaga un nou administrator unic si numirea persoanei din rândul membrilor cooperatori care sa convoace si sa conduca lucrarile acesteia.
Prin sentinta civila nr. 10/21.02.2007 a Tribunalului Brasov s-a respins actiunea.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:
Cei trei reclamanti sunt membrii cooperatori ai pârâtei, detinând potrivit actului constitutiv, un procent de 20 % din capitalul social M.A., 13,43 % M.B. si 3.51 %, M.I.C.
În data de 04.01.2007 reclamantii au solicitat administratorului unic al pârâtei M.R., convocarea adunarii generale a membrilor cooperatori ai pârâtei, având ca ordine de zi, discutarea propunerii de revocare din functia de administrator unic al pârâtei a numitei M.R., conform capitolului IV din actul constitutiv, coroborat cu sectiunea a 2-a din Legea nr. 1/2005 si alegerea unui nou administrator unic al pârâtei.
Prin adresa nr. 31//04.01.2007, reclamantii au fost încunostintati de catre administratorul unic al pârâtei, ca nu se poate da curs cererii lor de convocare întrucât nu detin cvorumul necesar prevazut în actul constitutiv pentru a putea solicita acest lucru.
Instanta a retinut ca, potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 1/2005, administratorul unic este obligat sa convoace adunarea generala la cererea a cel putin 1/10 din numarul total al membrilor cooperatori.
Conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2005, prin membru cooperator se întelege persoana fizica care depune o cerere de înscriere si subscrie la capitalul social al societatii cooperativa aportul prevazut de actul constitutiv.
Asadar textul art. 35 alin. 1 din Legea nr. 1/2005 are în vedere procentul de 1/10 din numarul total al membrilor cooperatori si nu 1/10 din capitalul social. Acest lucru rezulta si din dispozitiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 1/2005, care dispune ca în societatile de gradul 1, membrii au drepturi egale de vot, indiferent de numarul partilor sociale detinute.
Sub acest aspect instanta a retinut ca, asa cum rezulta din actul constitutiv al pârâtei, numarul total al membrilor cooperatori ai acesteia este de 33, iar cererea de convocare a fost facuta doar de cei trei reclamanti, membrii cooperatori ai pârâtei, acestia reprezentând un procent mai mic decât procentul de 1/10 din numarul total al membrilor cooperatori prevazut de lege.
Aceasta deoarece 1/10 din numarul total de 33 al membrilor cooperatori ai pârâtei este egal cu 3,3.
În concluzie, doar cei trei pârâti nu pot invoca aplicarea art. 35 din Legea nr. 1/2005.
Instanta a retinut si ca, potrivit art. 16 lit.m din Legea nr. 1/2005, actul constitutiv va prevede modul de convocare a adunarii generale a membrilor cooperatori.
Ori, conform art. 38 din actul constitutiv al pârâtei administratorul unic este obligat sa convoace adunarea generala la cererea membrilor cooperatori care detin cel putin 51 % din capitalul social.
S-a observat ca nici procentul de 51 % din capitalul social nu este obtinut prin adunarea procentelor de 20 %, 13,43 % si 3,51 % detinute de catre reclamanti.
Sub acest aspect, administratorului unic nu îi revenea obligatia convocarii adunarii generale nici potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 1/2005 si nici conform art. 38 din actul constitutiv al pârâtei.
Referitor la cererea de suspendare a administratorului unic, instanta a constatat ca, potrivit art. 45 alin. 4 din Legea nr. 1/2005, numirea si înlocuirea administratorilor sa fie exclusiv de adunarea generala.
De asemenea, art. 46 alin. 2 din acelasi act normativ, prevede ca decaderea din drepturi a administratorului s-a constatat de catre adunarea generala.
Rezulta în mod clar ca legiuitorul a înteles ca aspectele ce tin de desemnarea, revocarea, decaderea din drepturi ori suspendarea din drepturile administratorului sa fie solutionate doar de catre adunare generala a societatii cooperative.
În acelasi sens, sunt si dispozitiile art. 61 din actul constitutiv al pârâtei, care dispun ca numirea si revocarea administratorului unic se face exclusiv de catre adunarea generala, astfel încât si acest petit al reclamantilor nu poate fi admis.
Împotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii M.A., M.B., M.I.C. solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii actiunii.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 16 al. 1 lit.m din Legea nr. 1/2005 actul constitutiv al unei societati comerciale trebuie sa cuprinda modul de convocare a adunarii generale a membrilor cooperatori, atributiile acesteia si conditiile de valabilitate a hotarârilor sale.
Art. 38 din actul constitutiv prevede posibilitatea convocarii adunarii generale la cererea membrilor cooperatori, reprezentând cel putin 51 % din capitalul social, conditie care nu este îndeplinita în speta, reclamantii detinând împreuna doar 29,05 % din capitalul S.C. M. SCM.
Art. 35 din Legea nr. 1/2005 prevede obligatia administratorului unic de a convoca adunarea generala la cererea a cel putin unei zecimi din numarul total al membrilor cooperatori.
În recurs, reclamantii au depus un act aditional la actul constitutiv fiind adoptat prin hotarârea AGEA din 26.09.2006, prin care numarul membrilor cooperatori s-a redus la 29, deci peste 1/10 din numarul total al membrilor.
Coroborat cu art. 38 din actul constitutiv cu art. 35 din Legea nr. 1/2005 rezulta ca adunarea generala poate fi convocata de 1/10 din numarul membrilor cooperatori, daca acestia detin cel putin 51% din capitalul social. Aceasta rezulta din interpretarea art. 35 din Legea nr. 1/2005 care prevede limita minima de 1/10 din capitalul social, fara sa prevada o limita maxima care sa nu se poata depasii prin actul constitutiv.
Limita de cvorum necesar pentru convocarea AGA este o limita minima. Cooperatorii sunt liberi sa stabileasca prin actul constitutiv limite mai ridicate, neprevazându-se din lege o limita maxima.
În ceea ce priveste suspendarea din functie a administratorului unic M.R., Legea nr. 1/2005 nu prevede competenta a 3 membrii cooperatori de a lua o astfel de masura, solutia instantei de fond de respingere a actiunii reclamantilor fiind temeinica si legala.
(Decizia nr.190/R din 3 mai 2007 – L.F.)