Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 408/R din 22 februarie 2010
Prin sentinta civila nr. 1160 din 12 noiembrie 2009 a Tribunalului Maramures, s-a admis în parte actiunea civila formulata si precizata de reclamanta P.P.T.L. împotriva pârâtilor MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR CETATENESTI, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL MARAMURES si CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII si în consecinta:
Au fost obligati pârâtii de rândul 1, 3 si 4 sa calculeze si sa plateasca reclamantei sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% începând cu data de 01.07.2008, în continuare la valoarea actualizata în functie de rata inflatiei la data platii precum si pentru viitor.
A fost obligat pârâtul Ministerul Finantelor Publice sa aloce fondurile banesti necesare platii.
S-a respins cererea reclamantei de acordare a dobânzii legale la sumele solicitate.
S-a dispus efectuarea mentiunilor corespunzatoare în carnetul de munca.
Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata în interesul legii, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444/13.06.2008, s-a stabilit ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50%, calculat la indemnizatia bruta lunara respectiv salarul de baza brut lunar, si dupa intrarea în vigoare a OG 83/2000 pentru modificarea si completarea L. 50/1996.
Decizia nr. 838/27 mai 2009 a Curtii Constitutionale, ce a statuat cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala între autoritatea judecatoreasca, pe de o parte si Parlamentul României si Guvernul României, pe de alta parte, având ca obiect al sesizarii tocmai continutul Deciziei nr. 21/ 10.03.2008 în interesul legii pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie produce efecte ex tunc, pentru viitor.
În conformitate cu art. 147 (4) din Constitutie „Dispozitiile Curtii Constitutionale se publica în Monitorul Oficial al României. De la data publicarii deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.
Efectul ex tunc al actelor Curtii constituie o aplicare a principiului neretroactivitatii, garantie a drepturilor constitutionale de natura a asigura securitate juridica si încrederea celorlalti în sistemul de drept, o premisa a separarii puterilor de stat.
Pe cale de consecinta efectele Deciziei Curtii nu pot viza decât actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaza a se înfaptui în viitor de catre autoritatile publice implicate în conflictul juridic de natura constitutionala.
Asa fiind, actiunea reclamantei este întemeiata, însa numai în parte întrucât cererea de acordarea a dobânzilor legale la sumele solicitate este nefondata. Raporturile de munca sunt raporturile civile de natura contractuala si aceasta dobânda poate fi acordata doar daca partile au stipulat aceasta dobânda în contract.
Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Maramures, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentintei atacate, în sensul respingerii actiunii formulate de reclamanta.
În motivare, pârâtul a aratat ca sentinta atacata este nelegala si temeinica în ce priveste acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, în procent de 50% prevazuta de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la salariul de baza brut lunar, pentru perioada începând cu 01.07.2008 la zi în raport de dispozitiile O.G. nr. nr.137/2000. În conformitate cu modificarile aduse acestui act normativ prin O.U.G. nr.75/2008 sesizarile având ca obiect masurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intra în competenta de solutionare a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Aceasta institutie nu mai poate fi investita a se pronunta, în calitate de expert, cu privire la o afirmata discriminare salariala la alta categorie de salariati bugetari.
De asemenea, jurisprudenta CEDO este constatata în a aprecia ca nu exista discriminare decât în situatia în care, persoane aflate în situatii analoge sau comparabile beneficiaza de tratament diferentiat ca nu are nici o justificare obiectiva sau rezonabila. Reclamanta nu este în situatiile de mai sus, diferentierile salariale invocate având justificari raportate la categorii profesionale deosebite, fiecare având un statut propriu si sisteme de functii diferite de stabilire a drepturilor salariale (cazul Thlimmelos – versus Grecia - 2000).
Art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat în mod expres prin art.1 pct.42 din O.G. nr. nr.83/2000.
Potrivit art.62 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa: „Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. Fac exceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament”.
Sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica nu decurge dintr-o prevedere legala ci, dintr-o dispozitie legala abrogata care deci, nu mai exista, si nici nu deriva dintr-o jurisprudenta constanta a instantelor nationale.
În jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale s-a stabilit ca sporurile, adaosurile si alte drepturi salariale suplimentare nu reprezinta drepturi fundamentale, astfel încât instituirea si diminuarea acestora, acordarea într-o anumita perioada de timp, modificarea lor ori încetarea acordarii, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiaza de acestea, ca si a altor conditii si criterii de acordare tin de competenta si de optiunea exclusiva a legiuitorului (decizia nr.728 din 24.10.2006 pronuntata de Curtea Constitutionala, Monitorul Oficial, Partea I, nr.990 din 12.12.2006), respectiv ca, stabilirea principiilor si a conditiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intra în atributiile exclusive ale legiuitorului, iar modificarea reglementarilor în aceasta materie nu înseamna restrângerea exercitiului unor drepturi fundamentale (decizia nr.706 din 11.09.2007 pronuntata de Curtea Constitutionala, Monitorul Oficial , Partea I, nr.714 din 23.10.2007).
Împotriva aceleiasi hotarâri a declarat recurs si pârâta Curtea de Apel Cluj, solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a hotarârii în sensul ca obligarea acestei pârâte la achitarea sporului sa subziste doar pâna la intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009 a salarizarii unice în sistemul bugetar.
În motivare, pârâta a aratat ca prin sentinta atacata s-a admis actiunea reclamantei si au fost obligati pârâtii la plata sporului de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, începând cu data de 01.07.2009 si pâna la zi si la acordarea acestui spor si pe viitor.
Legea nr.330/2009, publicata în Monitorul Oficial nr.762 din 12 noiembrie 2009 prevede un nou sistem de salarizare pentru personalul din sistemul bugetar, inclusiv pentru personalul instantelor judecatoresti, aplicarea ei urmând a se face din momentul precizat de art.47 si conform prevederilor art.29-40 din lege precum si a art.4 alin.1 si 49-52 din Anexa VI la lege.
Pârâta mai apreciaza ca hotarârea instantei de fond este în parte nelegala si netemeinica astfel ca, în baza art.304, respectiv 312 C.pr.civ., solicita admiterea recursului si modificarea în parte a hotarârii.
Pârâtul Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a formulat recurs, în termen legal, la data de 15.12.2009, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentintei atacate si respingerea actiunii ca neîntemeiata.
În motivarea recursului întemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila s-a învederat ca sentinta este criticabila în ceea ce priveste admiterea capatului de cerere pe viitor, având în vedere dispozitiile Legii nr.330/2009, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial nr.762 din 09.11.2009.
Astfel, art.47 din lege prevede ca : „Prezenta lege intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, cu exceptia dispozitiilor art. 49-52 si art.4 alin. 1-4 din Anexa VI, care intra în vigoare la 3 zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Examinând hotarârea recurata prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel retine urmatoarele:
Recursurile declarate de pârâtii Ministerul Justitiei si Curtea de Apel Cluj (care invoca motive similare) sunt întemeiate. Prin Legea 330/2009 s-a instituit un nou sistem de salarizare pentru personalul instantelor judecatoresti, art. 47 din lege stipulând ca aceasta intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, cu exceptia dispozitiilor art. 49-52 si ale art. 4 alin. (1)-(4) din Anexa nr. VI, care intra în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 12.11.2009 (legea fiind publicata în MO nr. 762/09.11.2009).
Conform art. 4 alin. (1) din Anexa VI din Legea 330/2009 „Judecatorii de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, (…) personalul auxiliar de specialitate, (…) beneficiaza de urmatoarele sporuri:
a) pentru risc si suprasolicitare neuropsihica - 25% din salariul de baza, respectiv indemnizatia de încadrare bruta lunara;
b) de confidentialitate - 5% din salariul de baza, respectiv indemnizatia de încadrare bruta lunara”.
Alin.(3) al aceluiasi articol prevede ca „de la 1 ianuarie 2010, personalul prevazut la alin. (1) beneficiaza, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si pentru pastrarea confidentialitatii, de urmatoarele drepturi salariale:
a) un adaos de 25% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si, respectiv, de 10% pentru asigurarea confidentialitatii, calculate la indemnizatia de încadrare bruta lunara sau, dupa caz, la salariul de baza si care începând cu data de 1 ianuarie 2010 vor fi incluse în indemnizatia de încadrare bruta lunara sau, dupa caz, în salariul de baza”.
Retinând ca sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica este reglementat prin Legea 330/2009 începând cu data de 12.11.2009, în temeiul art. 304 pct. 9 si 312 alin. (1) si (3) Cod procedura civila Curtea va admite recursurile declarate de pârâtii Ministerul Justitiei si Curtea de Apel Cluj, sentinta recurata urmând a fi modificata în parte, în sensul ca obligatia de plata a drepturilor salariale reprezentând spor de confidentialitate, în cuantum de 15%, subzista pâna la data de 11.11.2009. Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei recurate.
În ceea ce priveste recursul Ministerului Finantelor Publice se retine ca prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) Cod procedura civila ca „judecatorii, procurorii, magistratii asistenti , precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica…. si dupa intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobata prin Legea nr.334/2001”.
În consecinta, întrucât instanta de fond a pronuntat hotarârea respectând interpretarea data dispozitiilor legale aplicabile în cauza de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008, Curtea de Apel constata ca motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila nu este întemeiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozitiilor legale mentionate anterior si a art. 312 alin. (1) Cod procedura civila se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finantelor Publice.