Prin sentinta civila nr. 573/12 noiembrie 2008, pronuntata de Tribunalul Bacau - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ în dosarul nr. 5422/110/2008, s-a admis cererea formulata de reclamanta S.C „Q.G." S.R.L în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE BACAU, în sensul ca s-a dispus suspendarea executarii Deciziei nr. 4/17 decembrie 2007, emisa de pârâta, privind angajarea raspunderii solidare, pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei.
În motivarea acestei sentinte, tribunalul retine ca prin cererea înregistrata sub nr. 5422/110/2008, reclamanta S.C Q. G. S.R.L a formulat contestatie împotriva Deciziei nr. 7/13 martie 2008, prin care A.F.P. Bacau a respins contestatia împotriva Deciziei nr. 4/17 decembrie 2007, de angajare a raspunderii solidare a reclamantei cu debitoarea S.C. AVRO S.A, ca reclamanta si-a motivat cererea de suspendare a executarii deciziei nr. 4/17 decembrie 2007 - prin împrejurarea ca, prin poprirea conturilor, activitatea societatii este blocata, consecintele fiind încetarea de plati si insolvabilitatea.
Retinând ca cererea de suspendare se circumscrie dispozitiile art. 14 si 15 din Legea 554/2004, tribunalul a apreciat ca, din probele legate de starea de fapt si de drept, rezulta ca exista un caz bine justificat, iar masurile dispuse prin Decizia nr. 4/ 17 decembrie 2007 sunt de natura a crea o paguba iminenta în patrimoniul reclamantei, putându-se ajunge chiar la insolvabilitatea societatii.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâta - A.F.P BACAU, care a invocat aplicarea gresita a legii de catre prima sentinta, sustinând incidenta dispozitiilor art. 304 pct. (9) Cod procedura civila.
Recurenta - pârâta sustine ca tribunalul a apreciat gresit împrejurarile de fapt si de drept invocate de reclamanta ca motive ale cererii de suspendare, întrucât nu s-au dovedit aspecte de natura a crea o îndoiala serioasa în privinta legalitatii actului administrativ, iar legalitatea actului contestat nu poate fi analizata decât în litigiul de fond.
Analizând sentinta recurata, sub aspectul criticilor formulate si în raport de dispozitiile legale ce au incidenta în cauza, curtea constata întemeiat recursul de fata, pentru considerentele ce urmeaza :
Potrivit art. 15 (1) din Legea 554/2004, "suspendarea actului administrativ unilateral poate fi solicitat de reclamanta, pentru motivele aratate la art. 14 si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea actului atacat...".
Conform art. 14 din aceeasi lege, "în cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea autoritatii . . ., partea vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pâna la pronuntarea instantei de fond".
Cazul bine justificat implica existenta unei îndoieli puternice asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ, de natura a înfrânge principiul potrivit caruia actul administrativ este executoriu din oficiu.
Atât cazul bine justificat, cât si paguba iminenta a carei producere ar fi înlaturata prin suspendarea actului administrativ, trebuie sa fie încadrate concret, nu doar afirmate prin preluarea textelor de lege în cuprinsul hotarârii de suspendare.
Ori în speta, tribunalul s-a limitat a constata ca din probe rezulta un caz bine justificat, iar masurile dispuse prin actul administrativ ar fi de natura a crea paguba iminenta reclamantei.
Nu se precizeaza concret probele la care se face referire, dupa cum nu se ofera explicatii - în ce ar consta cazul bine justificat.
Pornind de la definirea notiunii de "caz bine justificat" (art. 2 lit. (t) din Legea 554/2004), curtea constata ca singurul argument al reclamantei legat de acest aspect, este cel legat de nulitatea deciziei contestate pentru neîndeplinirea conditiilor cerute de lege pentru atragerea raspunderii solidare.
Aceste aspecte nu pot fi analizate decât pe fondul cauzei, în solutionarea contestatiei împotriva Deciziei nr. 4/17 decembrie 2007, astfel ca nu se poate retine existenta unui caz bine justificat ce ar atrage suspendarea executarii deciziei.
Asa fiind, curtea constata ca în speta nu s-a facut dovada îndeplinirii unei conditii esentiale pentru a dispune suspendarea, sub aspectul cazului bine justificat.
Ca urmare, constatând ca tribunalul a apreciat gresit ca în speta ar fi îndeplinite conditiile prevazute de art. 14 din Legea 554/2004, curtea, în raport de dispozitiile art. 312 al. 1 si art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, a admis recursul pârâtei si a modificat sentinta recurata, în sensul ca a respins cererea de suspendare a executarii deciziei nr. 4 din 17 decembrie 2007, emisa de ADMIMSTRATIA FINANTELOR PUBLICE BACAU.