Tâlharie. Stabilirea modalitatii de executare a pedepsei. Criterii de evaluare.
Ca masura de constrângere, pedeapsa are pe lânga scopul sau represiv si o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legala si judiciara atât în ce priveste fapta penala savârsita cât si în ce priveste comportarea inculpatului.
Pe de alta parte, pedeapsa si modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în asa fel încât inculpatul sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si evitarea în viitor a savârsirii unor fapte penale similare.
Operatiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei si autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevazute de lege.
Sectia penala – Decizia penala nr. 528/05 septembrie 2009
Prin sentinta penala nr. 265/2009, Judecatoria Petrosani a condamnat pe inculpatul T.A. la o pedeapsa de 2(doi) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de tâlharie prev. si ped., de art. 211 al.1 si 2 lit. c Cod penal aplicarea art. 74 lit. a si c rap. la art. 76 lit.b Cod penal .
În baza art. 350 Cod procedura penala a mentinut arestarea preventiva a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive începând cu data de 11.02.2009 si pâna la 27.04.2009.
A interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza 2 în conditiile si pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 14 si 346 Cod procedura penala si art. 998 Cod civil a obligat pe inculpatul T.A. sa plateasca partii civile suma de 51 lei reprezentând despagubiri civile .
Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca la data de 10.02.2009, inculpatul T.A. a urmarit partea vatamata pâna într-un loc izolat, unde a ajuns-o din urma, a lovit-o din spate peste mâna stânga (în care tinea poseta) si i-a sustras acesteia poseta, dupa care a fugit.
La strigatele de ajutor ale partii vatamate, a iesit din curtea unei case martorul B.M.S., care a alergat în directia indicata de partea vatamata si care l-a observat pe inculpat când a aruncat poseta partii vatamate în râul Jiu. Martorul l-a prins pe inculpat si l-a imobilizat, acesta din urma fiind condus la sediul politiei.
S-a retinut ca urmare agresarii sale, partea vatamata a suferit leziuni care au necesitat un numar de 2-3 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Împotriva acestei sentinte, în termen, a declarat apel inculpatul T.A.,vizând netemeinicia sentintei atacate sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei aplicate, în sensul suspendarii conditionate a executarii acesteia potrivit disp. art. 81 Cod penal.
Tribunalul Hunedoara – Sectia penala prin sentinta penala nr.212/9 din 16 iulie 2009 a admis apelul inculpatului, în baza art.379 alin.2 lit.a Cod procedura penala a desfiintat partial sentinta atacata si în consecinta:
În temeiul art.81,82 Cod penal a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani, apreciindu-se ca pedeapsa aplicata poate sa îsi atinga scopul si fara privare de libertate, avându-se în vedere ca inculpatul nu are antecedente penale si prezinta afectiuni medicale care-l încadreaza într-un grad de handicap neuropsihic.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Hunedoara, criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea hotarârii atacate si mentinerea hotarârii primei instante de fond, apreciind ca apelul a fost gresit admis, raportat la dispozitiile art. 72 Cod penal.
Recursul parchetului este fondat.
Potrivit art.72 Cod penal la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savârsite, de persoana infractorului si de împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Sub acest aspect prima instanta a efectuat o justa individualizarea a pedepsei aplicate inculpatului, atât sub aspectul naturii si al cuantumului acesteia cât si ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prev. în art.72 Cod penal.
Ca masura de constrângere, pedeapsa are pe lânga scopul sau represiv si o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legala si judiciara atât în ce priveste fapta penala savârsita cât si în ce priveste comportarea inculpatului.
Pe de alta parte, pedeapsa si modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în asa fel încât inculpatul sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si evitarea în viitor a savârsirii unor fapte penale similare.
Operatiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei si autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevazute de lege.
Ori în speta de fata inculpatul a urmarit-o pe partea vatamata o perioada relativ îndelungata (inclusiv intrând într-un magazin în care partea vatamata a patruns pe drumul spre casa asa cum a retinut chiar instanta de apel în considerentele hotarârii atacate) pâna când aceasta a ajuns într-un loc izolat, dupa care a lovit-o din spate, a fugit de la locul faptei, abandonând poseta dupa ce a sustras o parte dintre bunurile considerate valoroase.
Fata de modalitatea de savârsire a faptei, instanta de apel cu o prea mare usurinta, analizând prevederile art.72 Cod penal a dispus ca executarea pedepsei aplicate sa fie suspendata în conditiile art.81, 82 Cod penal.
Chiar daca inculpatul poseda un certificat de handicap care îi reduce capacitatea de munca cu 20 %, s-a apreciat ca acesta nu constituie un temei care sa conduca la stabilirea modalitatii de executare atâta timp cât nu este dovedit ca scopul punitiv si preventiv poate fi atins fara executarea pedepsei în regim de detentie.
Pentru aceste considerente, recursul a fost admis, a fost casata decizia atacata si mentinuta hotarârea primei instante.