Tăinuirea. Criterii de apreciere a laturii subiective a infracţiunii

Dosar Nr. 64 (30.06.2009)

Tainuirea. Criterii de apreciere a laturii subiective a infractiunii

Prin încheierea nr. 64 din 30.06.2009 pronuntata de Judecatoria Tg.Jiu în dosarul nr. 8433/318/2009 prin care a fost admisa propunerea de arestare preventiva pentru un numar de patru inculpati ca autori ai infractiunilor principale, însa a fost respinsa propunerea de arestare preventiva formulata de parchet cu privire la inculpatul C.V., cercetat pentru savârsirea infractiunilor prev. de art. 211 si art. 26 rap. la art. 208-209 alin.1 lit.a si g C.pen. cu aplic. art. 75 lit.c Cod penal si art. 33-34 Cod penal.

Solutia de respingere a propunerii de arestare preventiva fata de inculpatul C.V. a fost motivata pe temeiul lipsei reprezentarii acestui inculpat ca bunurile primite provin din sustrageri repetate. Si-a motivat solutia prima instanta în principal, pe argumentul ca inculpatul în declaratia data nu a recunoscut ca avea cunostinta de provenienta ilicita a bovinelor cumparate de la alti 4 (patru) inculpati în cauza, ce le sustrasesera de pe raza comunelor Negomir si Câlnic.

Împotriva acestei solutii a declarat recurs Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg.Jiu aratând ca în mod gresit instanta de fond a respins propunerea de arestare preventiva a inculpatului C.V., invocând ca inculpatul avea cunostinta de provenienta din comiterea unor furturi repetate a bovinelor pe care acesta le-a cumparat, aspect rezultat si din achizitionarea animalelor sustrase pe timp de noapte pentru a împiedica descoperirea faptelor si distrugerea de catre inculpat prin ardere a crotaliilor si oaselor bovinelor sacrificate la domiciliul sau, încercând astfel sa înlature urmele infractiunii si având o atitudine nesincera pe parcursul urmaririi penale.

Recursul parchetului a fost apreciat de catre tribunal ca întemeiat fiind admis, pe cale de consecinta, în lumina urmatoarelor considerente ce analizeaza tocmai latura subiectiva a infractiunii de tainuire ca fiind întrunita în speta analizata. Astfel, în mod gresit instanta de fond a respins propunerea de arestare preventiva a inculpatului C.V., cu motivarea ca nu exista probe conform carora lasarea acestui inculpat în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica.

În primul rând, motivarea primei instante a fost superficiala si neconforma cu realitatea întrucât activitatea infractionala desfasurata de acesta are un caracter principal în contextul întregii activitati infractionale desfasurata de catre cei 5 inculpati, în sensul ca prin discutiile prealabile sau concomitente savârsirii faptelor de sustragere de bovine de catre ceilalti inculpati, pe care acest inculpat le-a avut cu inculpatii V.M.I., în principal, si cu inculpatul N.D., în cazul unui singur act de sustragere, a întarit convingerea celorlalti 4 inculpati sa persiste si sa reitereze activitatea infractionala de sustragere de bovine, dându-le acestora asigurarea ca va primi si va cumpara bunurile astfel sustrase.

Prin urmare, apare ca întrunita latura obiectiva a infractiunii de complicitate la furt calificat, din moment ce inculpatul C.V. a promis înainte sau în timpul savârsirii actelor de sustragere ca va tainui bunurile provenite din acestea, aspect ce se circumscrie tezei a II-a a infractiunii de complicitate stipulata prin dispozitiile art. 26 C.pen.

Sub aspectul laturii subiective a activitatii infractionale desfasurata de inculpatul C.V., instanta de recurs nu a primit motivarea primei instante, conform careia nu ar fi cunoscut ca bovinele cumparate de acesta provin din acte de sustragere repetate.

Este neîndoios ca elementul subiectiv intelectiv al infractiunilor pentru care s-a facut propunerea de arestare preventiva a inculpatului C.V. trebuie desprins din materialitatea faptelor sale si împrejurarile în care au fost comise, fiind lipsit de relevanta juridica atitudinea acestui inculpat de negare a cunoasterii provenientei bovinelor pe care le-a cumparat de la ceilalti inculpati.

Ori, discutiile telefonice si nemijlocite pe care inculpatul C.V. le-a avut, în principal cu inculpatul V.M.I., cu care se cunostea din timpul satisfacerii serviciului militar, privitor la primirea si cumpararea repetata a bovinelor sustrase, primirea acestor animale sustrase fara acte însotitoare si anume certificat de proprietate si certificat sanitar veterinar, în conditiile în care inculpatul C.V., asa cum acesta a declarat la instanta de recurs, desfasura de cca. 2 ani de zile activitati de negot cu animale, a îndrituit convingerea tribunalului ca acest inculpat a avut pe deplin reprezentarea faptului ca bovinele provin din sustragere.

Aceasta reprezentare a provenientei bunurilor cumparate este demonstrata si de primirea bovinelor sustrase uneori pe timpul noptii, aduse de catre aceeasi inculpati, care nu au negociat în nici un mod pretul de vânzare al acestor bovine, activitate de notorietate în situatia unor vânzatori de buna credinta, proprietari ai bunurilor oferite spre vânzare.

Dimpotriva, pretul platit de catre inculpatul C.V. a fost lasat numai la aprecierea acestuia, motiv pentru care a oferit preturi modice pentru bovinele primite, provenite din sustragere, situatie specifica vânzatorilor si cumparatorilor de bunuri de provenienta ilicita.

Mai mult decât atât, inculpatul C.V. a sacrificat bovinele procurate astfel, la domiciliul sau, în conditii neigienice si nu în unitati de abator specializate si autorizate în acest sens, valorificând la un pret superior celui de cumparare carnea rezultata „la negru”, asa cum a declarat la instanta de recurs, catre o carmangerie din Piata centrala a Municipiului Tg-Jiu, asadar comercializare facuta în mod ilegal, pentru care organul de urmarire penala urmeaza sa extinda cercetarile penale în cauza.

De asemenea, încercarea de zadarnicire a aflarii adevarului de catre inculpatul C.V. a rezultat si din conduita sa oscilanta si total nesincera în cursul audierii la instanta de fond si la instanta de recurs, privitor la provenienta bovinelor cumparate, afirmând ca acestea provin din gospodaria parintilor inculpatilor, precum si prin distrugerea prin ardere a crotaliilor si oaselor bovinelor sacrificate la domiciliul sau, încercând astfel sa înlature urmele infractiunii.

Încercarea de a zadarnici aflarea adevarului este demonstrata si de declaratia sa initiala, conform careia animalele cumparate le-ar fi dus la un abator din Danesti.

Asa fiind, s-a apreciat ca fiind întrunite pe deplin conditiile prev. de art. 148 alin. 1 lit. b C.pr.pen. pentru a se dispune arestarea preventiva a acestui inculpat.

De asemenea, s-au constatat îndeplinite si conditiile prev. de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., întrucât pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 4 ani si lasarea acestuia în libertate prezinta pericol pentru ordinea publica.

Pericolul pentru ordinea publica a rezultat din modul de operare, savârsirea în mod similar si repetat a acestor fapte derulate pe o perioada relativ lunga de timp, faptul ca a actionat dupa acelasi modus operandi, constituind un grup infractional cu ceilalti 4 inculpati în vederea savârsirii mai multor infractiuni de furt, precum si temerea ca prin lasarea în libertate, inculpatul ar putea continua realizarea unor acte de natura celor pentru care este cercetat si care ar declansa reactii negative în rândul opiniei publice, mai ales pentru urmarile vizând sanatatea publica a cetatenilor, potentiali cumparatori, de astfel de carne, introdusa ilegal în reteaua alimentara în conditii ce încalca igiena sanitar veterinara.

Pericolul social concret pentru ordinea publica este amplificat de numarul de fapte materiale în care s-a constituit activitatea infractionala, de modalitatea savârsirii faptelor ce a presupus o anumita organizare si de numarul mare de faptuitori - 6- ( incluzându-l si pe învinuitul minor C. M., în vârsta de 15 ani).

Astfel, starea de pericol pentru ordinea publica presupune si o rezonanta a faptei penale, o afectare a echilibrului social firesc, producerea unei stari de indignare sau dezaprobare publica, precum si sentimentul unei insecuritati sociale ce s-ar putea provoca prin lasare în libertate a inculpatilor cercetati.

În plus, aceasta masura preventiva a fost judicios aleasa în raport cu ansamblul criteriilor enumerate în art.136 alin.1 si 8 din C.proc. pen., neimpunându-se pentru argumentele mentionate anterior luarea masurii obligarii de a nu parasii localitatea sau tara.

În concluzie, pentru aprecierea întrunirii laturii subiective a infractiunii de tainuire au fost analizate toate împrejurarile primirii si dobândirii bunurilor provenite din savârsirea de acte materiale repetate de sustragere precum si întreaga materialitate a faptelor desprinzându-se, fara putinta de dubiu, concluzia subzistentei elementului intelectiv subiectiv al acestei infractiuni si pe cale de consecinta admiterea propunerii de arestare preventiva formulata de parchet, casarea încheierii recurate si arestarea preventiva pentru o perioada de 29 zile a inculpatului C.V.

judecator, Teofil Boncu????