Taxă de timbru. Instituţie publică. Inaplicabilitatea prevederilor art.17 din Legea nr.146/1997 modificată.

Taxă de timbru. Instituţie publică. Inaplicabilitatea prevederilor art.17 din Legea nr.146/1997 modificată.

Legea nr.146/1997 modificată: art.17

OG nr.92/2003 republicată: art.299

Cum apelanta nu a formulat nici o cerere care să aibă ca obiect venituri publice, aceasta având calitatea de pârâtă, nu poate fi scutită în căile de atac de plata taxei judiciare de timbru, nefiind aplicabile dispoziţiile art.17 din Legea nr.146/1997 modificată.

(Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială; decizia comercială nr.55 din 03.02.2009)

Deliberând constată că, prin sentinţa comercială nr.7497/17.06.2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia Comercială în dosarul nr.13697/3/2008 a fost admisă cererea formulată de reclamanta "CNPR" SA Bucureşti în contradictoriu cu pârâta "ANAF" Bucureşti şi pârâta a fost obligată la plata sumei de 131.513,99 lei debit actualizat cu indicele de inflaţie şi la 21.666,70 lei dobânda legală plus la 9.279,14 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut în esenţă că acţiunea este întemeiată în raport de prevederile art.969 şi următoarele Cod civil, art.9 din OG nr.31/2002, art.43 Cod comercial şi art.1084 Cod civil.

Împotriva sentinţei precitate a formulat apel pârâta solicitând admiterea apelului şi în temeiul prevederilor art.296 Cod procedură civilă să fie schimbată în tot hotărârea apelată în sensul de a respinge ca neîntemeiată acţiunea reclamantei.

Apelanta critică faptul că instanţa de fond nu a analizat toate clauzele contractului de prestări servicii încheiat între părţi.

Se critică faptul că, din clauzele contractuale nu rezultă zilele în care apelanta putea depune trimiterile şi nici faptul că în cazul în care aceste trimiteri se fac într-o zi nelucrătoare, aceasta ar avea obligaţia de a plăti un tarif suplimentar.

Se redă definiţiile reglementate de art.4 lit.c şi e din contract privind serviciile, ziua şi anul. Apelanta pe aspectele criticate face trimitere şi la anexele contractului.

Altfel apelanta susţine că, nu s-a probat cu borderourile de prezentare a trimiterilor poştale faptul că acestea s-au efectuat în zilele de sâmbătă şi duminică.

În fine nu se putea ca apelanta să fie obligată atât la plata sumei actualizate cât şi la plata dobânzii legale şi că, cel mult s-ar fi putut acorda penalităţile stabilite la art.7 pct.7.4 din contract.

În drept se invocă prevederile art.282-298 Cod procedură civilă.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat. După prezentarea succintă a plăţilor efectuate de apelantă în temeiul contractului încheiat cu intimata, aceasta din urmă arată că nu i-a plătit tariful suplimentar de sâmbătă 16.04.2005 pentru trimiterile poştale din acea zi.

Intimata arată că s-au respectat clauzele contractuale şi că rezultă faptul că trimiterile poştale trebuiau trimise de luni până vineri.

Astfel că trimiterile poştale efectuate de apelantă sâmbăta sunt în afara contractului, aspect relevat de materialul probator, refuzul de plată fiind nefundamentat. De aceea în acest caz sunt incidente dispoziţiile art.31 alin.2 din OG nr.31/2002 privind serviciile poştale, apărare amplu dezvoltată cu concluzia că tarifele suplimentare sunt datorate de apelantă.

Altfel, aceste tarife nefiind prevăzute în contractul iniţial nu se aplică penalităţile din contract ci, dobânda legală. Indicele de inflaţie acoperă devalorizarea debitului iniţial.

Ulterior, intimata a depus precizări prin care a invocat excepţia netimbrării cererii de apel solicitând anularea ca netimbrat a apelului. Totodată anexat a depus înscrisuri în cadrul probei cu înscrisuri.

Apelanta a formulat cerere de reexaminare privind timbrarea cererii de apel, cerere respinsă ca tardiv formulată.

Altminteri Curtea prin încheierea de şedinţă de la 16.12.2008 a menţinut în sarcina apelantei pârâte obligaţia depunerii la dosar a taxei judiciare de timbru în valoare de 4.637,05 RON şi timbru judiciar în valoare de 5 RON sub sancţiunea anulării cererii ca netimbrată.

Aceste taxe au fost stabilite pe cale de rezoluţie încă de la primirea şi înregistrarea cererii de apel, respectiv, 21.08.2008, când, s-a dispus citarea apelantei pentru termenul de la 18.11.2008 cu această menţiune.

Examinând excepţia netimbrării cererii de apel în raport de probele dosarului Curtea reţine că aceasta apare fondată pentru considerentele de mai jos.

În primul rând trebuie arătat că, apelanta nu a inserat în cererea de apel faptul că este scutită de plata taxelor de timbru, nu a indicat temeiul legal şi nu a probat în vreun fel acest fapt.

Pe de altă parte, potrivit art.17 din Legea nr.146/1997 modificată "sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice".

Or, în speţă acţiunea este promovată de către intimata "CNPR" SA Bucureşti şi are ca obiect plata tarifului poştal suplimentar de sâmbăta, de către pârâtă.

Mai exact, în speţă, nu este vorba de vreo cerere formulată de apelantă care să aibă ca obiect venituri publice pentru ca aceasta să poată fi scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art.17 din Legea nr.146/1997 modificată.

Şi aceasta pentru că la fond a fost pârâtă, pretenţiile fiind revendicate de către reclamanta-intimată iar, în apel apelanta-pârâtă nu revendică ceva de la intimată ca şi venit public ci, încearcă să fie absolvită de obligaţia de plată către reclamantă prin modificarea sentinţei apelate.

Din această perspectivă, apelanta nu beneficiază de prevederile art.17 din Legea nr.146/1997 modificată.

Altfel, art.299 din OG nr.92/2003 republicată se referă la scutirea organelor fiscale de plata taxelor cu privire la cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care acestea le îndeplinesc în vederea administrării creanţelor fiscale.

Or, în speţă apelanta nu are calitatea de organ fiscal care să fi întreprins vreo acţiune privind administrarea creanţelor fiscale pentru a beneficia de scutirea prevăzută de art.229 din OG nr.92/2003 republicată.

Faţă de aceste considerente Curtea în baza art.137 Cod procedură civilă va admite excepţia netimbrării cererii de apel invocată de intimată. Ca urmare în baza art.20 din Legea nr.146/1997 modificată şi a OG nr.32/1995 Curtea reţinând că timbrajul se achită anticipat şi că apelanta nu înţelege să timbreze considerând că este scutită de plata acestor taxe, a anulat apelul ca netimbrat. (M.B.)

Domenii speta

Spete similare