12. Taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule. Caracter discriminatoriu. Libera circulatie a marfurilor. Competenta judecatorului national. Dreptul la un proces echitabil. Principiul egalitatii armelor.
Art. 90 Tratatul Uniunii Europene
Art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului
Art. 148 Constitutia României
Art. 214? - 214? Cod fiscal
Art. 205 alin. 2 Codul de procedura fiscala
Taxa de prima înmatriculare prevazuta prin art. 2141 - 2143 Cod fiscal si aplicabila autoturismelor si autovehiculelor comerciale second - hand la prima înmatriculare a acestora în România constituie o masura discriminatorie a Statului Român fata de autoturismele second - hand din alte state comunitare în raport cu cele similare din România si constituie o încalcare a dispozitiilor art. 90 din T.C.E. care garanteaza libera circulatie a marfurilor. Judecatorul român are deplina putere de a statua cu privire la dreptul comunitar aplicabil si de a înlatura legea interna când este contrara celei comunitare. Legiferarea cu caracter retroactiv în timpul desfasurarii procedurii judiciare a unor împrejurari ce fac obiectul litigiului constituie o încalcare a dreptului la un proces echitabil.
Curtea de Apel Bacau – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal Decizia 545/05.09.2008
Prin cererea înregistrata sub nr. 278/103/2008 reclamantul N.C.M în contradictoriu cu pârâtul Administratia Finantelor Publice a municipiului Piatra Neamt si Ministerul Finantelor Publice, a solicitat obligarea pârâtilor la plata sumei de 6286 lei reprezentând taxa speciala pentru autoturisme si a dobânzii legale de la data de 17 aprilie 2007 si pâna la plata sumei, precum si plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii reclamanta arata ca la 17 aprilie 2007 a cumparat autoturismul marca Audi - A6 cu numar de identificare WAUZZZB03N053380 pentru care a platit, cu titlu de taxa de prima înmatriculare, suma de 6286 lei cu chitanta 3516662/17 aprilie 2007. Se sustine ca taxa a fost introdusa prin Legea 343/2006 cu scopul de a proteja mediul si de a împiedica importul de masini second - hand si ca aceasta taxa este contrara dispozitiilor art. 90 din Tratatul U.E. potrivit caruia "nici un stat nu va aplica, direct sau indirect, asupra produselor primite din alte state membre, nici un impozit sau taxa afara de cele percepute direct sau indirect, pentru produsele similare de origine interna. Se arata ca prin aceasta taxa nu se realizeaza o discriminare vadita între autoturismele de pe piata interna si cele provenite din spatiul european.
Se invoca de reclamant hotarârea Curtii Europene de Justitie în cauzele C-290/2005 si C-333/2005 si se arata ca protectia mediului invocata în actul normativ nu poate fi retinuta deoarece nu se aplica si autoturismelor aflate în circulatie.
În drept cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 1088 Cod Civil, 274 Cod procedura civila din Tratatul Uniunii Europene.
Prin întâmpinare pârâta Administratia Finantelor Publice a municipiului Piatra Neamt sustinând ca potrivit art. 1 (5) din Constitutie este obligatorie respectarea Constitutiei si a legilor, admiterea cererii reclamantei ar duce la încalcarea acestui principiu. Se arata ca taxa speciala este prevazuta în legea 571/2003 care în art. 2141 obliga persoana fizica la plata taxei speciale. Se mai arata ca dispozitia legala invocata de reclamanti nu încalca T.U.E, taxa fiind aplicabila tuturor autoturismelor fara deosebire daca acestea sunt produse în România sau alta tara din U.E. Ca si în situatia în care textul de lege ar încalca Tratatul autoritatilor competente le revine obligatia potrivit art. 21 din Legea 24/2000 de a formula propuneri legislative care sa înlature neconcordantele. Se mai arata ca restituirea sumelor de la buget se face în conditiile art. 117 din O.G. 92/2003.
Ministerul Finantelor, prin Directia Generala a Finantelor Publice a invocat prin întâmpinare lipsa calitatii sale procesuale pasive deoarece reclamanta se afla în administrarea fiscala a Administratiei Finantelor Publice a municipiului Piatra Neamt.
Pe fondul cauzei se arata ca taxa speciala este prevazuta în legea interna a carei respectare este obligatorie conform art. 1 (5) din Constitutie, ca aceste dispozitii legale nu au fost declarate ca fiind discriminatorii sau neconstitutionale, ca taxa speciala nu încalca dispozitiile art.90 din Tratat, iar aceasta taxa se aplica tuturor autoturismelor la înmatricularea acestora în România. Prin precizarile ulterioare s-a invocat exceptia lipsei procedurii prealabile.
Prin sentinta 28/CF/30 mai 2008 pronuntata în materia contenciosului administrativ s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finantelor si s-a respins actiunea fata de acesta. S-a admis actiunea reclamantei în parte în sensul ca a fost obligata pârâta A.F.P. Piatra Neamt si restituie reclamantei suma de 6286,00 lei cu dobânda legala de la data de 21 martie 2008 si pâna la data platii. A fost obligata pârâta si la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 40 lei.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut urmatoarele :
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aceasta a fost apreciata ca fondata, pârâta M.E.F. nu are raporturi juridice fiscale cu reclamanta si astfel nu poate fi parte în prezenta cauza.
În ceea ce priveste lipsa procedurii prealabile instanta a retinut, ca reclamanta a solicitat restituirea sumei, cerere care întruneste conditiile prevazute de art. 7 din Legea 554/2004.
Cu privire la fond, taxa speciala de înmatriculare cunoscuta sub denumirea de taxa de prima înmatriculare este prevazuta de art.2141, 2142 li 2143 din Legea nr.571/2003. Cu începere de la 01.07.2008, odata cu intrarea în vigoare a O.U.G nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule prevederile art.2141, 214" si 214 din Codul Fiscal urmeaza a fi abrogate. Textele de lege mai sus aratate au fost introduse în Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal prin Legea nr.343/2006 modificata prin OUG nr.110/2006.
Prin aceste texte de lege a fost instituita obligatia de plata a obligatiei fiscale denumita „taxa de prima înmatriculare" care potrivit art.2142 alin 2 se plateste „cu ocazia primei înmatriculari în România".
În cauza au incidenta în mod direct si dispozitiile dreptului comun direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene.
Astfel are incidenta art.90 paragraful 2 din Tratatul Constitutiei al Uniunii Europene potrivit carora „nici un stat membru, nu aplica, direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natura, mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare".
Un efect indirect al taxei instituite prin art.2141- 2143 din Codul Fiscal este regimul fiscal discriminatoriu între autovehiculele second-hand provenite din România si autovehiculele second-hand provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Daca autoturismele second-hand înmatriculate deja în România sunt exceptate potrivit art.2142 din Legea nr.571/2003 de la plata taxei de prima înmatriculare, nu de acelasi regim fiscal se bucura si autoturismele second-hand înmatriculate în alte state.
Indiferent de scopul declarat de legiuitorul român (în speta Guvernul sau Parlamentul României) atâta timp cât regimul fiscal este diferit prin regimul fiscal impus de dreptul intern se încalca dispozitiile art.90 paragraful 1 din Tratat.
Desi prevederile art.214 - 214J din Codul Fiscal nu au fost declarate nici neconstitutionale si nici discriminatorii, potrivit art.148 alin 2 si 4 din Constitutia României, prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are prioritate fata de dispozitiile contrare cum sunt cele ale art.214 - 214 din Codul Fiscal si potrivit art.148 alin 4 autoritatii judecatoresti îi revine obligatia de a da eficienta normelor de drept comunitar.
Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs reclamanta care critica hotarârea sub urmatoarele aspecte:
- în mod gresit s-a respins exceptia lipsei procedurii prealabile deoarece reclamanta nu a formulat contestatie în 30 zile împotriva adresei 19742/11 februarie 2008 conform art. 205 din O.G. 92/2003;
- gresit a admis actiunea reclamantei deoarece potrivit art. 1 al. l din Constitutie respectarea legii este obligatorie, taxa speciala pentru autoturisme fiind prevazuta în Legea 571/2003, text de lege care nu a fost declarat neconstitutional sau discriminatoriu;
- ca taxa nu încalca dispozitiile art. 90 din T.C.E. aceasta fiind aplicata tuturor autoturismelor la prima înmatriculare în România si în cazul în care s-ar încalca T.C.E. potrivit dispozitiilor art. 21 al. 3 din legea 24/2000 autoritatile competente au obligatia de a face propuneri de modificare a actelor normative interne care nu sunt concordante cu legislatia comunitara;
- instanta de recurs trebuie sa aiba în vedere si dispozitiile O.U.G. 50/2008 în vigoare la 01 iulie 2008 care prevede ca se restituie doar diferenta între suma achitata de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 si taxa pentru valoarea stabilita conform acestui act normativ.
Prin întâmpinare intimata Directia Generala a Finantelor Publice Neamt solicita mentinerea hotarârii recurate sub aspectul modului de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a M.E.F., taxa solicitata neputând fi restituita conform Legii 571/2003.
Prin decizia 545/2008 Curtea de Apel Bacau – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal a respins ca nefondat recursul retinând ca reclamanta a cumparat din Germania un autoturism second - hand marca Audi - A6, iar la data de 17 aprilie 2007 a achitat, în baza art. 2141 - 2143 Cod fiscal, taxa de prima înmatriculare în cuantum de 6286 lei conform chitantei 3516662 emisa de Administratia Finantelor Publice a municipiului Piatra Neamt. În data de 29 ianuarie 2008 reclamanta a solicitat pârâtei A.F.P. Piatra Neamt restituirea taxei de prima înmatriculare achitata si pe care o aprecia ca fiind nelegal.
Prin art. 2141 Cod fiscal s-a instituit o taxa speciala pentru autoturismele si autovehiculele prevazute în acest text, taxa care se plateste la prima înmatriculare în România a acestora (art. 2142 Cod fiscal).
Potrivit art. 90 al. l din Tratatul Comunitatii Europene (T.C.E), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produsele altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele ce se aplica direct sau indirect, produselor nationale.
Aceste dispozitii din T.C.E au rolul de a asigura libera circulatie a marfurilor în spatiul comunitar prin interzicerea oricaror taxe interne discriminatorii fata de produsele similare din alte state comunitare.
În contextul aderarii României la Uniunea Europeana acesteia îi revenea obligatia confirmarii dispozitiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima înmatriculare prevazuta prin art. 2141 - 2143 Cod fiscal si aplicabila autoturismelor si autovehiculelor comerciale second - hand la prima înmatriculare a acestora în România constituie o masura discriminatorie a Statului Român fata de autoturismele second - hand din alte state comunitare în raport cu cele similare din România carora nu le este impusa o astfel de taxa. În consecinta taxa de prima înmatriculare impusa autoturismelor si autovehiculelor second - hand constituie o încalcare a dispozitiilor art. 90 din T.C.E.
Sub acest aspect Curtea Europeana de Justitie s-a pronuntat în doua cauze - Nadasdi si Nemeeth (Ungaria) si Berezinischi (Polonia) - retinând incompatibilitatea taxei de prima înmatriculare instituite de Ungaria si respectiv Polonia cu dispozitiile art. 90 din T.C.E.
Retinând caracterul discriminatoriu al taxei de prima înmatriculare instanta are obligatia potrivit art.148 din Constitutia României de a înlatura aplicarea acesteia iar reclamanta fiind îndreptatita sa obtina restituirea taxei perceputa de Statul Român cu încalcarea dispozitiilor din T.C.E. si în consecinta hotarârea instantei de fond este legala si temeinica.
Este adevarat ca potrivit art. 1 alin. 5 din Constitutia României respectarea Constitutiei si a legilor este obligatorie. Tot Constitutia, prin art. 148 (2) consacra caracterul obligatoriu al tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum si a celorlalte reglementari comunitare dar si principiul aplicarii prioritare a acestora fata de dispozitiile contrare din legile interne. De asemenea prin art. 148 (4) Constitutia abiliteaza autoritatea judecatoreasca, alaturi de alte institutii, sa garanteze aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alin. 2 al art. 148.
Mai mult, Curtea de Justitie Europeana în cauza Simmenthal (C-106/77) a statuat cu valoare de principiu ca judecatorul national însarcinat sa aplice în cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, împotriva oricarei dispozitii contrare a legislatiei nationale, chiar ulterioare, lasând acestea neaplicate prin propria putere de decizie fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau pe calea vreunei proceduri constitutionale.
În consecinta judecatorul fondului nu a încalcat prevederile constitutionale asa cum sustine recurenta, ci dimpotriva a facut o deplina aplicare a Constitutiei României în contextul în care România a devenit stat comunitar.
Asadar judecatorul român are deplina putere de a statua cu privire la dreptul comunitar aplicabil si de a înlatura legea interna când este contrara celei comunitare fiind fara relevanta daca aceasta lege a fost sau nu declarata de o alta autoritate neconstitutionala sau discriminatorie.
Sub aspectul criticilor privind fondul dreptului acestea sunt neîntemeiate, curtea analizând implicit acest motiv de recurs când a statuat asupra dreptului aplicabil situatiei de fapt retinuta de instanta de fond.
În ceea ce priveste solicitarea recurentei ca instanta de recurs sa faca aplicarea dispozitiilor O.U.G. 50/2008 aceasta este nefondata.
Asa cum rezulta din dosarul cauzei, cererea de chemare în judecata a fost formulata la 15.02.2008 hotarârea recurata pronuntându-se la 30.05.2008, în cauza fiind aplicabile, sub aspectul dreptului materiale - normele de drept material în vigoare la data realizarii raportului de drept fiscal - (17.04.2007) iar sub aspectul dreptului procesual dispozitiile în vigoare la data efectuarii actelor de procedura (art. 15 al. 2 din Constituie, art. 725 Cod procedura civila).
În cursul solutionarii cauzei a fost emisa O.U.G. 50/2008 care contine dispozitii privind instituirea unei noi taxe si restituirea eventualei diferente dintre taxa de prima înmatriculare si noua taxa de poluare.
Acest act normativ a intrat în vigoare la 01.07.2008, iar în speta acesta este inaplicabil pentru urmatoarele considerente:
În primul rând, la data solutionarii cauzei de catre instanta de fond acest act normativ nu era în vigoare si astfel nu se poate invoca nelegalitatea hotarârii pronuntate în raport de o lege care nu era în vigoare la data pronuntarii chiar daca pâna la solutionarea recursului promovat de recurenta aceasta lege a intrat în vigoare.
În al doilea rând acest act normativ a fost emis în cursul solutionarii cauzei iar dispozitiile art. 11 din O.U.G. 50/2008 sunt de natura sa influenteze solutionarea acesteia prin limitarea restituirii taxei de prima înmatriculare doar la eventuala diferenta dintre taxa de poluare prevazuta de O.U.G. 50/2008 si taxa achitata în baza dispozitiilor în vigoare la data efectuarii platii.
Aceasta reglementare intervenita în cursul solutionarii cauzei este contrara dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Astfel Curtea Europeana a Drepturilor Omului în cauza Stan Greek Rofineries si Stratis Andreatis vs Grecia a retinut ingerinta puterii legislative prin interventia legiuitorului într-un moment în care procedura judiciara în care statul era parte se afla pe rolul instantei ceea ce a violat dreptul la un proces echitabil punând cealalta parte într-o pozitie dezavantajoasa. A retinut de asemenea Curtea ca principiul preeminentei dreptului si notiunea de proces echitabil se opun oricarei ingerinte a puterii legislative în administrarea justitiei.
Mutatis mutandis solutia este identica si în situatia în care puterea executiva urmare a delegarii legislative este abilitata sa emita reglementari cu putere de lege iar în materie fiscala, raportul juridic de drept fiscal se realizeaza între stat, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobândesc drepturi si obligatii în cadrul acestui raport (art.17 alin. 1 Cod proc. fiscala).
În acelasi sens s-a pronuntat C.E.D.O si cauza Papageorgiou vs. Grecia.
În al treilea rând, taxa la care face referire O.U.G. 50/2000 si a carei eventuala diferenta ar urma sa fie restituita este nula fiind contrara, asa cum s-a retinut, art. 90 din T.C.E. Or, este de principiu ca: "quod nullum est nullum producit effectum". Asadar nu poate fi retinut ca fiind supusa restituirii doar o parte din taxa de prima înmatriculare atât timp cât întreaga taxa contravine dreptului comunitar.
În consecinta si sub acest aspect hotarârea instantei de fond este legala si temeinica.
Este întemeiata sustinerea recurentei ca restituirea sumelor de la buget se realizeaza în conditiile art. 117 din C. proc. fiscala însa aceasta dispozitie din lege nu a fost încalcat de catre instanta de fond care a dispus doar restituirea sumei restituirea efectiva de catre pârâta fiind un aspect ulterior solutionarii fondului.
În ceea ce priveste lipsa procedurii prealabile invocat de recurenta si motivata prin aceea ca reclamantul nu a formulat contestatie conform art.205 din C. proc. fiscala împotriva adresei 19742/11.02.2008 emisa de recurenta instanta retine ca reclamantul nu era tinut sa parcurga o astfel de procedura deoarece adresa din speta nu este un act administrativ fiscal în sensul prevazut de art. 41 si 211 C. proc.fiscala.
9