Tentativa de omor calificat sau vatamare corporala. Criterii de diferentiere. Daune morale si materiale – criterii avute în vedere la stabilirea cuantumului acestora
Curtea de Apel Iasi, decizia penala nr. 135 din 3 noiembrie 2009
Prin sentinta penala nr. 296 din 16 aprilie 2009 Tribunalul Iasi , în baza art. 334 Cod procedura penala a dispus schimbarea încadrarii juridice data faptei prin actul de sesizare a instantei din infractiunea de tentativa la omor calificat, prevazuta de art. 20 raportat la art. 174 alin. 1, 175 lit. i Cod penal, în infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 Cod penal.
În baza art. 181 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului A.D. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de „vatamare corporala”.
În temeiul disp. art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la disp. art. 998 Cod civil a fost obligat inculpatul A.D. sa plateasca partii civile R.I. suma de 900 lei cu titlu de daune materiale si suma de 4000 lei cu titlu de daune morale.
În baza disp.art.313 al.1 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul sa plateasca partii civile Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii „Sf. Maria”Iasi suma de 4798,44 lei si Serviciului de Ambulanta Iasi suma de 260 lei, sume ce vor actualizate la data platii, acordate cu titlu de despagubiri civile.
În fapt, a retinut instanta ca în seara zilei de 08.09.2004, în jurul orelor 19,30 , inculpatul A.D. aflat într-o vadita stare de ebrietate, l-a întâlnit pe strada pe partea vatamata R.D. si, apropiindu-se de acesta, l-a prins cu o mâna de gât, l-a aplecat în fata iar cu cealalta mâna l-a lovit cu un cutit pe care îl avea în mâna, în urma loviturilor primite acesta având nevoie de un nr. de 22-23 zile de îngrijiri medicale.
Cu privire la încadrarea juridica ce a fost data acestei fapte instanta, fata de modalitatea în care a fost savârsita fapta ( prin aplicarea unei singure lovituri), a intensitatii acesteia (apreciata prin prisma nr. de zile de îngrijiri medicale), a împrejurarilor în care aceasta a fost comisa ( inculpatul în vadita stare de ebrietate), vazând si concluziile raportului de expertiza care au retinut ca leziunea constatata pe corpul partii vatamate nu întruneste caracteristicile medico-legale ale periculozitatii pentru viata, a apreciat ca, cel putin din perspectiva elementului intentional al laturii subiective nu s-a relevat dorinta ori acceptarea de catre inculpat a mortii victimei, motiv pentru care , în baza art. 334 Cod pr. pen. a dispus în sensul schimbarii încadrarii juridice data faptei prin actul de sesizare al instantei din infractiunea de „tentativa la omor calificat” prev. de art. 20 rap. la art. 174 al 1, art. 175, lit. i Cod penal, în infractiunea de „ vatamare corporala” prev. de art. 81 Cod penal.
În motivarea apelului declarat de parchet s-a sustinut ca fapta retinuta în sarcina inculpatului, asa cum a fost descrisa în rechizitoriul întocmit si în sentinta pronuntata de instanta de fond întruneste în drept elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor calificat. S-a mai precizat ca nu are relevanta pozitia inculpatului care a declarat ca nu a vrut sa ucida partea vatamata si nici actul medico-legal care atesta ca leziunile suferite de victima au necesitat initial 14 – 15 zile îngrijiri medicale, iar ulterior 22 – 23 zile îngrijire medicala pentru vindecare si ca acestea nu au pus în pericol viata partii vatamate.
S-a solicitat admiterea apelului promovat, pastrarea încadrarii juridice a faptei asa cum a fost data prin rechizitoriu si aplicarea unei pedepse în conformitate cu dispozitiile art. 72 Cod penal.
În motivarea apelului sau, inculpatul a sustinut ca încadrarea juridica corecta a faptei este cea retinuta de Tribunalul Iasi prin sentinta pronuntata, aceasta fiind în concordanta si cu concluziile raportului de expertiza întocmit în cauza.
S-a mai subliniat de aparatorul inculpatului ca în momentul savârsirii faptei acesta era în stare de ebrietate, a aplicat victimei o singura lovitura, de mica intensitate, iar leziunile cauzate nu au fost periculoase pentru viata acesteia.
S-a solicitat mentinerea încadrarii juridice si a pedepsei pronuntate de instanta de fond.
A mai precizat inculpatul ca apelul promovat de el vizeaza numai latura civila a cauzei, respectiv cuantumul daunelor materiale si morale, la plata carora a fost obligat , si pe care le apreciaza ca fiind prea mari, în raport cu starea sa de sanatate.
Curtea, verificând actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar sub toate aspectele de fapt si de drept si în limitele prevazute de art. 371 alin. 2 Cod procedura penala constata ca hotarârea pronuntata este legala si temeinica.
Asa cum rezulta din amplul material probator administrat în cursul urmaririi penale si reconfirmat în faza cercetarii judecatoresti, în seara zilei de 08.09.2004, în jurul orelor 20,30, în timp ce partea vatamata se afla în fata magazinului din localitate, a fost prinsa cu o mâna de dupa gât de catre inculpatul, victima s-a aplecat în fata iar inculpatul i-a aplicat o singura lovitura cu un cutit pe care îl avea asupra sa.
Din certificatul medico-legal nr. 2451/14.09.2004 eliberat de I.M.L. Iasi rezulta ca la data examinarii partea vatamata R.I. a prezentat o plaga înjunghiata, nepenetranta interscapulo-vertebrala stânga, ce s-a putut produce prin lovire cu corp întepator taietor (cutit) poate data din 8.09.2004 si necesita pentru vindecare un numar de 14-15 zile îngrijire medicala.
Ulterior, prin certificatul medico-legal nr. 3374 din 14.12.23004, I.M.L. Iasi a mai precizat ca partea vatamata a necesitat kinetoterapie si ca urmare a mai necesitat 8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, deci în total 22 – 23 zile îngrijire medicala.
În cursul cercetarii judecatoresti s-au solicitat relatii suplimentare medico-legale, în sensul de a se preciza numarul total de zile de îngrijire medicala, necesar pentru vindecare, daca leziunile cauzate au fost de natura a-i pune în pericol viata partii vatamate si daca acele leziuni au vizat o zona vitala.
Raportul întocmit la 11.05.2007a concluzionat ca R.I. a prezentat o plaga taiata nepenetranta interscapulo-vertebrala stânga , complicata în evolutie cu pareza de plex brahial pentru care a necesitat 22 – 23 zile de îngrijiri medicale, prin urmare, acesta este timpul de îngrijiri medicale necesare vindecarii leziunii pe care a prezentat-o sus-numitul.
Din punct de vedere medico-legal leziunea nu întruneste caracteristicile medico-legale ale periculozitatii pentru viata; s-a mai precizat ca zona intersapulo-vertebrala reprezinta zona de pe fata posterioara a toracelui 1/3 superioara, între omoplati. Raportul a fost sesizat de comisia medico-legala .
Coroborând continutul declaratiilor date de partea vatamata cu cele ale martorilor si cu concluziile actelor medico-legale ale partii vatamate, curtea a constatat ca intentia inculpatului a fost aceea de a aplica lovituri unui tânar care îi batuse copilul la scoala.
Pe de alta parte, daca se are în vedere obiectul vulnerant cu care s-a comis fapta, respectiv un cutit cu lama lunga de 6 cm., intensitatea redusa a loviturii aplicate, unicitatea acesteia si zona corporala vizata , care nu este una vitala , putem conchide ca intentia inculpatului a fost aceea de a aplica o lovitura partii vatamate si nu de a-i cauza moartea.
Asa fiind, în mod corect Tribunalul Iasi a dispus schimbarea încadrarii juridice a situatiei de fapt cu care a fost investit din tentativa la infractiunea de omor calificat în vatamare corporala prevazuta de art. 181 Cod penal.
Pe cale de consecinta, apelul promovat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Iasi apare ca nefondat, urmând a fi respins în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala.
În legatura cu apelul promovat de inculpatul A.D. si prin care a solicitat reducerea cuantumului daunelor morale si materiale, la plata carora a fost obligat în folosul partii vatamate, functie de nivelul veniturilor sale si de starea precara a sanatatii, curtea a constatat ca este nefondat.
Pe de o parte, probele administrate în cauza au dovedit ca partea vatamata R.I., în vârsta de 16 ani la data savârsirii faptei, a suferit doua internari în spital, respectiv în perioada 08-10.09.2004 si 27.09.–3.11.2004, a suportat o interventie chirurgicala pentru suturarea plagii produse de inculpat si a urmat apoi un program de fizioterapie si kinetoterapie recuperatorie fiind necesare deplasari în municipiul Iasi atât ale lui, cât si ale unui parinte care îl însotea, de asemenea în perioada spitalizarii si convalescentei, partea vatamata nu a mai putut munci si pe cale de consecinta nu a mai realizat veniturile pe care le obtinea din munca pe care o presta, asa fiind, suma de 900 lei la plata careia inculpatul a fost obligat cu titlu de daune materiale, este pe deplin justificata si dovedita.
Pe de alta parte, fapta comisa de inculpat a cauzat partii vatamate intense si prelungite trame morale, fiind nevoita sa suporte internari în spital, o interventie chirurgicala, sa urmeze un tratament recuperator, sa stea departe de parinti si sa-si schimbe radical modul obisnuit de viata, împrejurari ce-l îndreptatesc a primi un echivalent al daunelor morale si care, în mod corect au fost cuantificate de prima instanta la suma de 4.000 lei.
Pe cale de consecinta, în mod corect prima instanta a stabilit cuantumul daunelor morale si materiale asa încât nu se justifica reducerea acestora.
Potrivit dispozitiilor art. 998 Cod civil: orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. În completare, prin art. 999 Cod civil se precizeaza ca: „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa”.
În conditiile în care sunt întrunite cerintele pentru a se obtine repararea prejudiciului, acesta trebuie reparat integral; aceasta înseamna ca autorul faptei cauzatoare de prejudicii este obligat sa acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), ci si beneficiul nerealizat de victima (lucrum cesans). În acest mod se urmareste a se asigura restabilirea situatiei anterioare. La stabilirea întinderii despagubirilor nu se ia în considerare nici starea materiala a inculpatului si nici starea materiala a partii vatamate.