Cererea prin care cel ce intervine în proces invoca un drept al sau, motivând însa ca este dreptul disputat în litigiu si ca i-a fost transmis pe cale conventionala de catre una din parti dupa declansarea litigiului, nu constituie o cerere de interventie în interes propriu ci o cerere prin care se învedereaza instantei faptul transmiterii conventionale a calitatii procesuale a uneia dintre parti.
Tertul care formuleaza aceasta cerere nu dobândeste calitatea procesuala de intervenient în interes propriu ci preia calitatea procesuala a partii care i-a înstrainat dreptul, fiind si în litigiu, în limitele dreptului transmis, succesor cu titlu particular al acestuia.
Reclamantul A.A. a chemat în judecata pe pârâtii S. D. si S. M., solicitând instantei sa se dispuna iesirea din indiviziune a partilor pentru suprafetele comune ale imobilului din Craiova, str. Unirii nr. 198 si a terenului în suprafata de 344 m.p.
În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca la data de 20.12.1999 împreuna cu sora sa, A.V. au încheiat un act de partaj voluntar, prin care au împartit camerele din imobilul mentionat, ramânând în indiviziune asupra unei parti din constructie. La 27.03.2000 sora reclamantului a vândut partea care-i revenea în proprietate exclusiva din imobil, precum si partea sa din suprafetele comune, în prezent reclamantul fiind în indiviziune cu pârâtii, care nu îi permit sa foloseasca partile comune din imobil.
Pârâtii nu au formulat întâmpinare dar au invocat inadmisibilitatea cererii formulate, aratând ca partile din imobil pentru care s-a solicitat iesirea din indiviziune nu pot fi partajate în natura, fiind în coproprietate fortata si perpetua.
Judecatoria Craiova, prin sentinta civila nr. 13498 din 9 septembrie 2003, stata în dosarul nr. 33912/2002 a respins actiunea reclamantului A. A. împotriva pârâtilor S.D. si S. M., retinându-se în esenta existenta unui caz de coproprietate fortata.
Împotriva sentintei a declarat apel reclamantul A.A., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, în sensul ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a art. 728 Cod civil, apreciind ca în cauza nu-si gaseste aplicabilitatea exceptia de la aceste dispozitii legale. Nu s-a tinut cont de starea litigioasa dintre partile procesului.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civila nr. 4313 din 16 decembrie 2004, stata în dosarul nr. 2303/civ/2004 a declinat competenta de solutionare a apelului în favoarea Tribunalului Dolj, instanta care primind dosarul l-a înregistrat sub nr. 478/civ/2005, dispunând citarea partilor.
La termenul de judecata din 4 iulie 2006 s-a formulat cerere de interventie în interes propriu de catre A. Aug., însotita de copia contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 7701/15.12.2004, cerere respinsa de instanta prin încheierea de sedinta din 26 septembrie 2006.
Tribunalul Dolj, prin decizia civila nr. 1200 din 29 septembrie 2006, stata în dosarul nr. 478/civ/2005 a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a apelantului Antici Anton.
A respins apelul reclamantului A. A., ca fiind formulat de o persoana lipsita de calitate procesuala activa, împotriva sentintei civile nr. 13498 din 9 decembrie 2003, pronuntata de Judecatoria Craiova, în dosarul nr. 33912/2002.
În considerentele deciziei s-a retinut ca instanta a apreciat ca în cauza ar putea sa opereze institutia transmiterii conventionale a calitatii procesuale active, însa persoana prezenta în instanta - respectiv titularul cererii de interventie în interes propriu -, prin aparatorul sau a sustinut ca insista în solutionarea cererii depuse, în raport de dispoz. art. 49 si 50 Cod pr. civila, cerere formulata la circa doi ani, de la data încheierii contractului de vânzare-cumparare între parti, autentificat sub nr. 7701/15.12.2004.
În atare situatie, impunându-se respectarea principiului disponibilitatii, instanta a considerat ca a ramas învestita cu solutionarea caii de atac formulata de titularul actiunii, care în raport de schimbarile intervenite pe parcursul judecatii, nemaifiind titularul dreptului litigios, în fond nu mai justifica legitimitate procesuala.
În termenul legal reglementat de art. 301 Cod pr. civila a declarat recurs în cauza Antici Aug., solicitând casarea încheierii din 26 septembrie 2006 si a deciziei civile nr. 1200/29 septembrie 2006 pronuntata de tribunal în apel si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivând recursul recurentul a sustinut ca intimatii nu au formulat opozitie împotriva cererii de interventie, situatie în care nu trebuia respinsa în principiu. Pe de alta parte, întrucât a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului aflat în litigiu se impunea a se analiza participarea sa la proces si ca urmare a transmiterii conventionale a calitatii procesuale.
Recursul este fondat.
Instanta de apel a aplicat gresit prevederile art. 49 si 50 Cod pr. civila.
Potrivit art. 49 Cod pr. civila interventia este în interes propriu când cel care intervine invoca un drept al sau si este în interesul uneia dintre parti când sprijina numai apararea acesteia.
Cererea prin care cel ce intervine în proces invoca un drept al sau, motivând însa ca este dreptul disputat în litigiu si ca i-a fost transmis pe cale conventionala de catre una din parti, nu constituie o cerere de interventie în interes propriu ci o cerere prin care se învedereaza instantei faptul transmiterii conventionale a calitatii procesuale a uneia dintre parti.
Tertul care formuleaza aceasta cerere nu dobândeste calitatea procesuala de intervenient în interes propriu ci preia calitatea procesuala a partii care i-a înstrainat dreptul, fiind si în litigiu, în limitele dreptului transmis, succesor cu titlu particular al acestuia.
În speta, la 4 iulie 2006 recurentul A. Aug. ( tert pâna la acea data fata de litigiul de fata) a formulat o cerere, calificata ca fiind de interventie în interes propriu si întemeiata pe prevederile art. 49 si urmatoarele Cod pr. civila.
În motivarea cererii acesta a sustinut însa ca la 15 decembrie 2004 ( data la care litigiul era pe rol ) a cumparat de la apelantul reclamant cotele indivize cuvenite acestuia si care formeaza obiectul litigiului, astfel încât în prezent el este titularul dreptului de proprietate, în indiviziune cu pârâtii.
Instanta de apel, în raport de motivarea concreta a cererii, în mod gresit a respins-o, prin încheierea din 26 septembrie 2006 ( cu motivarea ca nu s-a obtinut acordul partilor pentru introducerea, direct în apel, a cererii de interventie în interes propriu ).
Din motivarea cererii, reluata si prin motivele de recurs si dovedita cu acte, rezulta ca apelantul reclamant a transmis în timpul procesului dreptul litigios situatie în care, în masura în care acest aspect este adus la cunostinta instantei, atrage obligatia instantei de a concepta si cita în cauza pe dobânditorul dreptului în calitatea procesuala pe care a detinut-o înstrainatorul.
Întrucât tribunalul nu a procedat în modul aratat si a solutionat cauza pe exceptie ( a lipsei calitatii procesuale active a reclamantului ), în temeiul art. 312 alin. 5 Cod pr. civila raportat la art. 304 punctul 9 Cod pr. civila, Curtea va dispune casarea încheierii si a deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare.