Uciderea din culpa

Dosar Nr. 2068 (16.11.2009)

Cod: 207

JUDECATORIA BACAU

SECTIA PENALA

SENTINTA PENALA NR.2068 din 16.11.2009

Infractiunea de ucidere din culpa fapta prev de art. 178 alin 2 Cpen.

Asupra cauzei penale de fata constata :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lînga Judecatoria Bacau nr. 5433/P/2008 din 16.04.2009 înregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr.5986/180/07.05.2009 s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului PO pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa fapta prev de art. 178 alin 2 Cpen.

În fapt , prin actul de sesizare s-a retinut ca în ziua de 09.07.2008 conducând autoturismul marca VW Beetle cu nr. de înmatriculare xx nu a respectat distanta regulamentara fata de autoturismul aflat în fata sa, provocând un accident rutier soldat cu moartea numitului CV.

În cursul cercetarii judecatoresti în conformitate cu dispozitiile art 323 Cprpen si art 69-74 Cprpen a fost audiat inculpatul care a descries împrejurarile producerii accidentului asumându-si întreaga culpa.

Potrivit art. 326 Cprpen a fost audiata partea vatamata CV care atât în nume propriu cât si în calitate de reprezentant legal al minorilor MV si SV a declarat ca nu se constituie parte civila în procesul penal întrucât a fost despagubita atât de inculpat cât si de societatea de asigurare Uniqa.

Instanta a procedat la audierea martorilor VT si VC, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

La data de 19.07.2008, organele de politie din cadrul I.P.J. au fost sesizate în legatura cu producerea pe str.Republicii din mun.Bacau a unui accident rutier soldat cu victime.

În urma cercetarilor, s-a stabilit ca, în dupa-amiaza zilei de 19.07.2008, în jurul orei 15,10, inculpatul Onu Petrica conducea autoturismul marca VW Beetle, cu numarul de înmatriculare BC-12-JOL, pe str.Republicii, dinspre Metro spre Centru, în autoturism cu inculpatul, pe scaunul din dreapta sa aflându-se si fiul sau, SM.

Circulatia se desfasura pe doua sensuri de mers, cu câte doua benzi pe fiecare sens de mers, în conditiile unui carosabil uscat si cu vizibilitate buna, pet imp de zi si cu vreme frumoasa (f.6,77 dosar)

Autoturismul condus de inculpat se deplasa cu o viteaza de aproximativ 50 km%, inculpatul angajându-se în depasirea mai multor autoturisme care se deplasau în coloana, asa cum rezulta din declaratia martorului VC (f.44-45,77).

La trecerea de pietoni semaforizata în zona statiei Petrom, inculpatul a ajuns din urma un autocamion care se deplasa ca si el pe banda a doua de circulatie, de lânga axul drumului. La aparitia culorii galbenea semaforului, autocamionul aflat la mica distanta în fata sa a frânat brusc, moment în care inculpatul, pentru a evita coliziunea cu acesta, a virat stînga, intrînd în coliziune frontala au autoturismul Daewoo Matiz, cu numar yy, care se deplasa regulamentar pe contrasens, pe banda a doua de circulatie, cu o viteaza de aproximativ 26 km/h. În urma impactului, autoturismul Daewoo Matiz a ricosat, lovind partea frontala a autoturismului Dacia 1310, cu numar xx, condos de martorul VT, care circula pe acelasi sens, Bacau-Metro, pe prima banda, putin în urma autoturismului Daewoo Matiz .

Impactul dintre autoturismele VW Beetle si Daewoo Matiz s-a produs pe banda a doua a sensului Centru-Metro, la aproximativ 1,7 m de marcajul longitudinal central separator de sens si la aproximativ 10 m de marcajul si semnalizarea semaforizata “trecere pentru pietoni”. Accidentul s-a soldat cu decesul conducatorului auto Daewoo Matiz, CV , fiind întocmit raport de constatare medico-legal nr.208/20.07.2008 de catre serviciul Judetean de medicina Legala si cu vatamarea corporala a sotiei si fiului acestuia, CV si MV, aflati pe scaunul din dreapta soferului, respective pe bancheta din spate.

Partea vatamata CV a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-50 zile de îngrijiri medicale, iar fiul acesteia a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, conform certificatelor medico-legale nr.1002/18.08.2008 si respective 1001/18.08.2008, eliberate de catre Serviciul de Medicina legala .

Potrivit raportului de expertiza tehnico-auto, leziunile constatate pe corpul victimei, CV, conduc la concluzia ca acesta nu purta la momentul impactului centura de siguranta, aspect contrazis de partea vatamata CV, care a aratat ca sotul sau purta centura de siguranta, întrucât a fost taiat la gît cu centura în timpul impactului si fusesera opriti anterior de un echipaj de politie la Buhusi

Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest marca “Drager”, rezultînd o alcoolemie de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat si i-au fost prelevate doua probe biologice de sânge la un interval de o ora, rezultând o alcoolemie de 1,05 g%-prima proba si 1,00 g%-a doua proba (bulletin de analiza toxicologica-alcoolemie nr.2017-2018 din 21.07.2008 eliberat de SML Bacau). Raportul de expertiza medico-legala nr.1021-R/23.12.2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei întocmit de I.M.L.Iasi a concluzionat, însa, ca inculpatul PO avea la momentul producerii accidentului o alcoolemie de aproximativ 0,65 %0 .

Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr.2032 din 22.07.2008 rezulta ca victima nu consumase bauturi alcoolice (f.50 u.p.)

Partea vatamata CV a formulat plângere prealabila împotriva inculpatului cu ocazia audierii sale din 07.10.2008, iar cu ocazia reaudierii sale a mentionat ca a fost vizitata de inculpat la domiciliu circa doua saptamîni de la externare (f.51,54 u.p.)

Inculpatul PO a depus în schimb la dosar copii dupa înscrisuri ce atesta ca a vizitat-o în mai multe rânduri pe partea vatamata CV, prima vizita fiind efectuata la data de 26.07.2008

Coroborând probele administrate în cauza rezulta ca factorul declansator al accidentului soldat cu moartea numitului CV a fost actiunea imprudenta a inculpatului PO care cu încalcarea dispozitiilor art.51 din OUG nr.195/2002 rep., nu a pastrat o distanta suficienta fata de autovehiculul ce-l precede în trafic.

Situatia de fapt retinuta de instanta se probeaza cu:

- proces verbal de cercetare la fata locului-f.4-8 u.p.

- planse fotografice f.11-25 u.p.

-declaratii martori: VT ,VC

-raport de constatare medico-legal nr.208/20.07.2008 (fl.48-49 u.p.)

-buletin de analiza toxicologica-alcoolemie nr.2032/22.07.2008(f.50 u.p.)

-declaratie parte vatamata CV (f.51-52, 53-54 u.p.)

- certificat medico-legal nr.1002/18.08.2008

-certificat medico-legal nr.1001/18.08.2008 (f.57 u.p.)

- proces-verbal de prelevare probe bilogice de sânge si bulletin de analiza toxicologica-alcoolemie nr.2017-2018/21.07.2008 (f.59-61 u.p.)

-raport de expertiza medico-legala nr.1021-R/23.12.2008 (f.69-71 u.p.)

-raport de expertiza tehnico-auto (f.73-78 u.p.)

- declaratii inculpate(f.82-84,87 u.p.si fl.33 inst.)

- înscrisuri (f.32-38, 56, 88-97 u.p.)

In drept fapta inculpatului care în ziua de 09.07.2008 conducând autoturismul marca VW Beetle cu nr. de înmatriculare xx nu a respectat distanta regulamentara fata de autoturismul aflat în fata sa, provocând un accident rutier soldat cu moartea numitului CV, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa fapta prev de art. 178 alin 2 Cpen.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanta va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse sau care s-ar fi putut produce.

Instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sincera de recunoastere a faptei si de reparare a daunelor morale si materiale, prezentânde-se in fata organelor judiciare , împrejurari ce vor fi retinute ca circumstante atenuante cf. art.74-76 C.pen în temeiul carora instanta va aplica o pedeapsa sub minimul special.

In consecinta instanta in baza art.178 alin 2 Cpen cu aplic. art. 74 lit.a,c Cpen si art. 76 lit.d Cpen va condamna inculpatul la pedeapsa de 1(un) an si 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executarii pedepsei principale.

Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, în baza art. 81 Cpen va suspenda conditionat executarea acesteia pe o durata de 3 ani si 6 luni, termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cpen.

Pentru aplicarea acestei masuri, instanta a avut în vedere comportarea sincera a inculpatului în cursul procesului penal, faptul ca nu este cunoscut cu antecedente penale.

În consecinta, savârsirea infractiunii are un caracter accidental , astfel încât îndreptarea inculpatului , în sensul conformarii dispozitiilor legii penale , se poate realize si fara privare de libertate.

În baza art. 359 Cprpen va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cpen a caror nerespectare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Instanta constata ca prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit caruia” pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii (…), se suspenda si executarea pedepselor accesorii”.

Prin introducerea dispozitiei legale mentionate, legiuitorul a clarificat unele aspecte, în sensul ca pedepsele accesorii pot însoti si o pedeapsa suspendata conditionat, însa, în acest caz , si executarea acestora este suspendata, pe toata durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.

O interpretare contrara în sensul ca s-ar impune doar suspendarea executarii pedepselor accesorii, automat , în virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fara ca în prealabil instanta sa-l fi aplicat, nu poate fi primita , întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.

În consecinta, instanta va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmând ca ulterior sa dispuna suspendarea executarii acestora, având în vedere ca si executarea pedepsei principale a fost suspendata conditiont.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atât în baza art. 71 si art. 64 Cpen., cât si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozitiile art. 11 alin 2 si art. 20 din Constitutia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre România prin Legea nr.30/1994.

Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotarârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate în executarea unei pedepse, constatând ca în legislatia britanica “interzicerea dreptului de a vota se aplica tuturor detinutilor condamnati, indiferent de durata condamnarii sau natura ori gravitatea infractiunii” (aceiasi conceptie a legiuitorului reflectându-se si în legislatia româna actuala,n.inst). Curtea a acceptat “ca exista o marja nationala de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului daca restrângerea dreptului de vot al detinutilor poate fi justificata în timpurile moderne si a modului de mentinere a justului echilibru”, însa a concluzionat ca articolul 3 din Primul Protocol aditional a fost încalcat, întrucât “legislatia nationala nu analizeaza importanta intereselor în conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, în orice împrejurare, intra în marja nationala de apreciere; reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei masuri”.

În consecinta, o aplicare automata , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national în vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, încalca art. 3 din Primul Protocol aditional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului , instanta nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce masura, în prezenta cauza , acesasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savârsite sau de comportamentul inculpatului,

Astfel, circumstantele personale ale inculpatului si lipsa antecedentelor sale penale determina instanta a aprecia ca aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, si în consecinta, în baza art. 71 Cpen si art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.

În baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.

Sub aspectul laturii civile, instanta în baza art. 14 si art. 346 alin 1 Cprpen va lua act ca partile vatamate CV, si minorii MV si SV – prin reprezentant legal CV nu s-au constituit parti civile în procesul penal prejudiciul fiind reparat integral prin echivalent.

În baza art. 111 alin 6 din OUG 195/2002 republicata va respinge cererea inculpatului de prelungire a dreptului de circulatie, motivat de faptul ca pentru instanta de fond care a pronuntat o hotarâre de condamnare în baza probelor administrate nemijlocit , prezumtia de nevinovatie a fost rasturnata.

????