Pe rol judecarea cauzei penale privind apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGA JUDECATORIA CALARASI si inculpatul S.L. împotriva sentintei penale nr.370/27.09.2007 pronuntata de Judecatoria Calarasi în dosarul nr.1601/202/2007.
Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 2 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea din acea zi, când instanta având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea cauzei la data de astazi si în urma deliberarii avute a pronuntat urmatoarea solutie;
INSTANTA
Asupra apelurilor declarate constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Calarasi nr. 1667/P/2006 din 15.03.2007 a fost trimis în judecata inculpatul S.L.,pentru savârsirea infractiunii de ultraj, prev. de art. 239 al. 2 C.p.
S-a retinut prin actul de sesizare al instantei fapta inculpatului S.L. care, în dimineata zilei de 18.08.2006, ora 8,3o, a încercat sa se sustraga controlului organizat pe DN 3 Calarasi-Chiciu ( de Detasamentul de Interventie al I.J.P.F. Calarasi , conform planului de actiune nr. ___ din _____.2006 ) lovindu-l la picior cu autoturismul marca Renault Nevada cu numar de înmatriculare B-___-___ la volanul caruia se afla, pe agentul de politie Cernica L.G. aflat în exercitiul functiunii, cauzându-i leziuni corporale pentru a caror vindecare i-au fost necesare 4-5 zile de îngrijiri medicale.
Solutionând cauza, Judecatoria Calarasi prin sentinta penala nr.370/2007, în baza art. 239 al. 2 C.p. a condamnat pe inculpatul S.L., la 3000 lei amenda penala .
A atras atentia inculpatului asupra disp. art.63 indice 1 C.p. privind înlocuirea pedepsei amenzii, cu pedeapsa închisorii .
A luat act ca partea vatamata C.L.G. nu s-a constituit parte civila în cauza .
Onorariu aparator din oficiu în suma de 100 lei va fi avansat catre BA Calarasi ( av. Popa ) din fondurile Ministerului de Justitie .
În baza art. 191 al. 1 C.p.p.a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat , din care 100 lei reprezinta onorariu aparator din oficiu .
În baza art. 193 al. 1 c.p.p.a obligat inculpatul la plata catre partea vatamata a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare .
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut în vedere actele si lucrarile dosarului si a retinut ca, inculpatul se face vinovat de lovirea sau orice acte de violenta a unui functionar public, care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat , aflat în exercitiul functiunii .
În cazul de fata , partea vatamata are calitatea conform art. 47 rap. la art. 145 c.p. de functionar public , investit cu exercitiul autoritatii publice , conform OUG 104 /2001 si se afla în exercitarea atributiunilor de serviciu , conform fisei postului si ordinului de serviciu mai sus mentionate .
Este adevarat ca pentru existenta infractiunii în forma agravanta se cere îndeplinita cerinta existentei unei loviri sau a altor violente , împotriva functionarului public . În cazul de fata , desi initial s-a eliberat un certificat medico legal , ce atesta ca în urma lovirii partii vatamate , de catre inculpat, cu bara masinii sale, acesta a suferit leziuni ce au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale , ulterior concluziile acestuia au fost infirmate de Comisia Superioara de Avizare si Control din cadrul INML Mina Minovici .
Pentru a fi însa întrunita agravanta acestei infractiuni, în varianta lovirii sau a oricaror acte de violenta, se cere îndeplinita cerinta cauzarii de suferinte fizice, care în cazul lovirii, sunt prezumate deoarece nu este de conceput ca o persoana fizica sa fie lovita si sa nu sufere, independent daca lovirea respectiva produce leziuni ce necesita pentru vindicare vreun numar de zile de îngrijiri medicale. Suferintele, inclusiv cele fizice tin de simturile omului, constituind trairi afective, adica manifestari pur subiective, fara a fi obiectivate de regula, în vreun fel, motiv pentru care, în lipsa unor vatamari corporale nu pot fi dovedite de cei care le suporta.
Astfel, daca nu s-ar da crezare celor care sunt victimele unor acte de violenta ca au suferit fizic, practic nu s-ar putea retine niciodata existenta faptei penale .
În cazul de fata, martorii oculari au aratat ca partea vatamata a fost lovita cu bara masinii inculpatului si nevoita sa se fereasca din calea acestuia, iar ulterior incidentului au auzit-o plângându-se de dureri la picior, în zona genunchiului, ceea ce conduce la concluzia ca sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de ultraj.
La individualizarea pedepsei aplicata inculpatului instanta a avut în vedere gravitatea faptei comisa de acesta, scopul urmarit, anume acela de a se sustrage unui control legal efectuat de organele politiei de frontiera, prejudicial moral cauzat partii vatamate, dar si circumstantele personale ale acestuia, respectiv faptul ca este tânar, are studii superioare, ca si faptul ca a avut permanent o pozitie de nerecunoastere a faptei comise
Instanta analizând însa în ansamblu circumstantele reale ale faptei, ca si cele personale ale inculpatului a apreciat ca în cauza nu se impune, pentru atingerea scopului pedepsei, aplicarea unei pedepse cu închisoare, considerând ca pentru reeducarea inculpatului este suficienta aplicarea unei amenzi penale.
Împotriva sentintei au declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Calarasi si inculpatul S.L., criticând-o pentru nelegalitate si netemeninicie, pentru urmatoarele motive:
În apelul Parchetului de pe lânga Judecatoria Calarasi, critica vizeaza gresita individualizare a pedepsei aplicate, sustinându-se ca, în raport de circumstantele reale în care s-a savârsit fapta si de conduita inculpatului în timpul urmaririi penale si al judecatii se impunea aplicarea unei pedepse mai aspre.
În apelul inculpatului, criticile vizeaza atât nelegalitatea cît si netemeinicia hotarârii apelate, dupa cum urmeaza:
Motive indicate în declaratia de apel:
1. Incalcarea dreptului la aparare prin respingerea probelor solicitate si interpretarea eronata cu rea credinta a probelor administrate;
2. Folosirea unor probe contrafacute pentru pronuntarea solutiei de condamnare;
3. Reaua – credinta a judecatorului fondului în pronuntarea solutiei, în scopul exonerarii de raspundere a persoanelor care au înscenat fapta ce face obiectul prezentei cauze penale (se indica dosarul 2319/2/2007 si 6523/2/2007 ale CAB – sectia I penala).
4. In memoriul depus la data de 19.02.2008 (fila 50 din dosar), motivele de apel se completeaza cu urmatoarele critici de nelegalitate /netemeinicie (sintetizate).
1. Solutionarea cauzei de catre magistratii incompatibili sau necompetenti (motivul referindu-se la gresita respingere a cererilor de recuzare si implicit, solutionarea cauzei de catre respectivii magistrati aflati în cazul de incompatibilitate creat de faptul ca anterior s-au pronuntat în cauze avînd legatura cu prezenta cauza).
2. Se invoca nulitatea actului de sesizare a instantei, raportat la faptul ca acesta nu poarta o viza de verificare a legalitatii, apartinînd prim procurorului Parchetului de pe lânga Judecatoria Calarasi, aspect ce constituie o încalcare a disp.art.264 al.3 c.p.p.
3. Se invoca exceptia de nelegalitate a dispozitiilor cuprinse în planul de actiune ___/_____2006, act invocat în motivarea sentintei apelate dar inexistent fizic în dosarul cauzei.
4. Se reia critica vizînd probatoriul administrat în cauza si interpretarea acesteia, sustinându-se ca analiza si valorizarea probelor s-a realizat de catre instanta de fond cu încalcarea dispozitiilor cuprinse în art.62 c.p.p.
Se sustine ca nu s-au examinat probele administrate în cauza iar interpretarea lor s-a realizat în mod partinitor si incomplet, cum si faptul ca unele probe au fost emise din analiza în baza caruia s-a pronuntat solutia de condamnare (se indica înregistrarile audio video continute pe CD-ul depus în sedinta.
- raportul ____/_____.2006 depus de inculpat;
- articolele de presa din perioada evenimentelor;
- referatele IJPF, înregistrate sub nr._____ si emise la 23.08.2006, respectiv 24.08.2006;
- plansa fotografica a IJPF Calarasi despre care se arata ca este falsificata, în raport de filmul judiciar aflat pe CD-ul din dosarul 3769/202/2006 al Judecatoriei Calarasi.
Se mentioneaza gresita apreciere acordata certificatului medico legal atestând leziunile presupusei victime, instanta de fond înlaturând nejustificat avizul negativ al Comisiei de avizare.
Se critica modul de interpretare a declaratiilor martorilor oculari interesati (ofiteri de politie), necoroborate cu declaratiile martorilor oculari civili.
Se mai arata ca instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la nelegalitatea planului de actiuni ____/____.2006, situatia ce a dus la stabilirea unei situatii de fapt neconforme cu adevarul.
5. Se critica modul în care instanta de fond a procedat la audierea martorilor, invocându-se nerespectarea disp.art.327 al.4 c.p.p.
6. Un motiv de nelegalitate vizeaza gresita stabilire în sarcina sa de instanta de fond, cu încalcarea disp.art.191 c.p.p.
7. Se arata ca instanata de fond a omis sa se pronunte cu privire la starea de retinere la care a fost supus abuziv la data de 18.08.2006, între orele 8,30 – 15,30.
8. Se mai arata ca, în ciuda probelor existente la dosarul cauzei, instanta de fond a constatat existenta elementelor constitutive ale infractiunii de ultraj si a stabilit vinovatia sa, acuzând subiectivismul judecatorului fondului.
9. Se invoca încalcarea disp.art.356 lit.d c.p.p., sustinându-se ca din expunerea hotarârii apelate lipsesc temeiurile de drept pe care se sprijina solutia.
10. Se mai invoca încalcarea dispozitiilor art.322 c.p.p., instanta de fond neaducând la cunostinta inculpatului drepturile sale procesuale de a nu face nici o declaratie.
11. Se mai arata ca, din dispozitivul sentintei lipseste denumirea infractiunii pentru care s-a pronuntat condamnarea.
12. In sedinta din 02.09.2008, în afara motivelor de apel expuse anterior, invoca gresita solutionare a cauzei, solicitându-se achitarea inculpatului, în baza art.10 lit.a c.p.p.
Motivând aceasta cerere, se arata ca probatoriul propus de procuror a fost rasturnat, în principal de avizarea cu modificari a actului de constatare medico legala, astfel încît este pusa sub semnul îndoielii existenta leziunilor.
În apel, in aplicarea dispozitiilor art.378 al.1 c.p.p. inculpatul a fost întrebat daca doreste sa fie audiat, însa acesta a uzat de dreptul de a nu face declaratii (desi nu a fost audiat nici cu ocazia judecarii fondului).
S-a admis în parte cererea de probe formulata de inculpat (audierea partii vatamate, reaudierea martorului C.D., proba cu acte si înregistrari audio – video).
Audiata fiind partea vatamata C.L.G. la 25.03.2008 (cum nu fusese audiat la instanta de fond, acesta si-a mentinut declaratiile date în faza de urmarire penala si a descris la fel modul de derulare a evenimentelor.
A aratat ca, în dimineata zilei de 18.08.2006 se afla pe relatia Calarasi – Chiciu, în dreptul uzinei de apa, unde împreuna cu alti colegi, procedau la verificarea unor turisme ce se deplasau din directia Bac – Chiciu (concret se solicitase actele conducatorului auto).
Declara martorul ca a observat pe martorul M.S. lânga una dintre masinile oprite si, trecând pe lânga el în drumul spre masina de serviciu, a auzit discutia dintre colegul sau si conducatorul autoturismului oprit (desfasurata prin geamul putin deschis al portierei) sesizând tonul agresiv al acestuia din urma.
A redat martorul continutul discutiei, precizând ca martorul M.S. i-a pus în vedere inculpatului ca nu poate pleca, înainte de a se legitima, însa inculpatul a plecat, fara a avea acceptul acestuia.
În aceste conditii, arata ca au plecat în urmarirea acestuia, pornind semnalele acustice si luminoase si cum inculpatul nu a oprit, l-au blocat în zona restaurantului Albatros.
Arata ca s-au solicitat din nou actele conducatorului auto, cum si sa traga masina pe partea dreapta a carosabilului (circulatia fiind blocata datorita operatiunii descrise anterior).
Precizeaza ca inculpatul a încercat din nou sa plece, în ciuda faptului ca nu exista spatiu, ocazie cu care l-a lovit pe partea vatamata cu bara de protectie în zona picioarelor (genunchiul stîng). Imediat dupa impact, partea vatamata si-a sprijinit mîinile pe capota si a sarit lateral dreapta pentru a-si proteja integritatea fizica, iar inculpatul a continuat deplasarea.
Arata ca au pornit din nou în urmarirea inculpatului, atentionându-l cu semnele acustice si luminoase si facând apel prin portavoce pentru ca inculpatul sa opreasca masina.
Se arata ca masina inculpatului a fost blocata în oras, în fata sediului Societatii de Asigurari Unita SA.
Se relateaza derularea evenimentelor ulterioare opririi, refuzul inculpatului de a coborî din masina si modul în care acesta s-a legitimat (lipind pe geamul portierei cartea de identitate).
Partea vatamata arata ca inculpatul a refuzat sa vorbeasca cu lucratorii politiei de frontiera, cu lucratorii politiei rutiere, cu procurorul Avram de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Calarasi, solicitînd expres prezenta unui procuror de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Calarasi, si ca, în momentul sosirii doamnei procuror Manea Cornelia, a fost convins de aceasta sp se deplaseze la sediul Parchetului de pe lânga Tribunalul Calarasi.
Estimeaza partea vatamata ca episodul desfasurat în fata SC Unita SA a durat de la 8,30 la 12,30 si precizeaza ca activitatea s-a desfasurat în baza planului de actiune, cum si faptul ca s-a apelat si la politia rutiera pentru identificarea autovehicolului si a conducatorului auto.
A negat partea vatamata ca ar fi adresat amenintari (injurii inculpatului) acelasi lucru fiind valabil si pentru colegii sai.
Mai arata ca au solicitat o ambulanta pentru eventualitatea ca sa fie necesare îngrijiri medicale pentru conducatorul auto, dar nu poate da alte detalii despre activitatile desfasurate de personalul medical.
Se mai descrie si momentu prezentarii la Parchetul de pe lânga Tribunalul Calarasi cînd, dupa ce inculpatul a aintrat în sediul institutiei pentru a discuta cu prim procurorul la iesire si-a exprimat acordul de a prezenta actele si masina la control pentru a se razgîndi ulterior, la aparitia unui lucrator de la politia rutiera (D.P.).
Declaratia cuprinde raspunsuri ale partii vatamate la întrebari puse de inculpat si vizând amanunte ale evenimenteleor descrise de partea vatamata în declaratie.
Martorul C.D. (martor ocular reaudiat la solicitarea inculpatului), precizeaza ca este conducator auto si în ziua producerii evenimentelor se îndrepta spre loc. Chiciu cînd a constatat ca, în zona Restaurantului „Podul 4” circulatia era oprita.
Mai arata ca a vazut un turism blocat de masina Politiei de Frontiera (aceasta având semnalele luminoase pornite).
Precizeaza ca masina blocata efectua manevre pentru a iesi din blocaj iar lucratorul Politiei de Frontiera care vroia sa-l legitimeze pe conducatorul auto a fost lovit cu bara masinii în zona picioarelor, moment în care s-a sprijinit cu mîinile pe capota respectivei masini.
A aratat ca a vazut cele relatate de la 10-12 m si ca nu a auzit discutia dintre persoanele respective.
A mai aratat martorul ca s-au efectuat mai multe manevre (înainte – înapoi) ca masina era oprita aproape de parapet mai mult decât de axul drumului.
Recunoaste martorul pe inculpat drept conducatorul autoturismului aratând ca i-a atras atentia prin faptul ca îi fotografia pe politistii de frontiera cu telefonul mobil.
La întrebarile inculpatului, îsi recunoaste semnatura de pe procesul verbal de la filele 4-7 din dosarul de urmarire penala, precizeaza ca între masina condusa de inculpat si corpul partii vatamate a existat contact, produs în momentul plecarii, cum si faptul ca pentru siguranta partea vatamata s-a deplasat spre dreapta autoturismului.
S-a solicitat MIRA declasificarea planului de actiune ____ din ____.2006 emis de IJPF Calarasi, IGPF aprobând declasificarea documentului iar organul emitent înaintând copia actului la 12.08.2008 (filele 137-139 dosar).
S-a renuntat la audierea martorului I.D. (plecat din tara).
Inculpatul a depus la dosarul cauzei doua suporturi tip CD cu înregistrari audio video efectuate cu telefonul mobil în ziua producerii evenimentelor ce fac obiectul judecatii, solicitând vizualizarea în sedinta publica.
Având în vedere ca înregistrarea îi apartine cum si reglementarea specifica instituita de legiuitorul penal cu privire la aceste probe, tribunalul a admis proba mai putin cererea de prezentare în sedinta publica, inculpatul putînd avea acces la aceste înregistrari la cerere (conform reglementarii cuprinse în art..913c.p.p.).
A considerat tribunalul, fata de cele de mai sus, ca administrarea acestei probe, se face prin derogare de la principiul contradictorialitatii, tocmai datorita normelor expuse de procedura amintite mai sus si în nici un caz nu este admisibila o astfel de cerere pentru a oferi partii certitudinea ca ca judecatorii cauzei au vazut respectivele imagini.
Analizând actele si lucrarile dosarului, în raport de probele administrate în cauza (inclusiv în faza apelului) si de motivele de apel invocate, tribunalul retine urmatoarele:
In apelul inculpatului
1. Solutionarea cauzei de catre magistrati incompatibili
În raport de reglementarea caii de atac împotriva încheierilor prin care se solutioneaza cererile de recuzare, urmeaza a fi analizata solutia pronuntata de Judecatoria Calarasi cu privire la cererea de recuzare formulata de inculpat împotriva judecatorului cauzei.
La data de 19.04.2007 inculpatul a formulat cerere de recuzare împotriva judecatorului Dana Enescu, invocând existenta cazului de incompatibilitate prev. de art.48 lit.g c.p.p.
Se constata ca solutia pronuntata prin încheierea din 19.04.2007 este legala si temenica, în cauza neexistînd dovezi care sa ateste starea de dusmanie prevazuta drept caz de incompatibilitate.
O alta cerere de recuzare a fost formulata de inculpat la data de 03.05.2007 împotriva judecatorului cauzei si a procurorului de sedinta (N D).
În motivarea cererii de recuzare formulata împotriva judecatorului cauzei, inculpatul a indicat cazurile de incompatibilitate prev. de art.47 al.2 si 48 al.1 lit.d c.p.p., deoarece judecatorul cauzei a solutionat anterior o plângere contraventionala formulata de inculpat împotriva unui proces verbal de constatare a contraventiei prin care a fost sanctionat contraventional pentru fapte produse în aceeasi zi si aceleasi împrejurari cu fapta dedusa judecatii (dos.3767/202/2006).
Din dosarul 3767/202/2006, având ca obiect plângerea contraventionala formulata de inculpat împotriva procesului verbal de contraventie AZ nr.1742647 dresat de IPJ Calarasi la data de 01.09.2006, rezulta ca respectiva cauza a fost solutionata de alt judecator decît judecatorul recuzat (respectiv doamna judecator Oana Voicila).
În raport de aceasta situatie, solutia de respingere a cererii de recuzare este legala, neexistând cazul prev. de art.47 al.2 c.p.p. cum nu este dovedit nici ca judecatorul cauzei avea un interes în cauza, în sensul art.48 al.1 lit.d c.p.p.
În ceea ce priveste cererea de recuzare a procurorului de sedinta formulata pentru motivele prev. de art.47 al.2 c.p.p. si de art.48 al.2 c.p.p., inculpatul a arptat ca a avut o discutie cu doamna procuror în care aceasta l-a îndemnat sa dea declaratii în cauza, fara a-i atrage atentia asupra consecintelor legale si ca a refuzat sa-i permita sa studieze dosarul.
Tribunalul apreciaza ca si solutia pronuntata privind procurorul de sedinta prin aceeasi încheiere (din 03.05.2007) este legala, judecatorul cererii de recuzare stabilind corect ca nu s-a indicat (cu atît mai putin dovedit) în ce mod se contureaza cazul incompatibilitatii indicat în cererea de recuzare (antepronuntare).
La fel apreciaza tribunalul ca nu sunt incidente dispozitiile art.48 al.2 c.p., în raport de stadiul procesual al cauzei, la momentul formularii cererii.
Fata de aceste considerente, critica vizând existenta unor cauze de incompatibilitate a judecatorului cauzei si a unuia dintre procurorii de sedinta urmeaza a fi respinsa.
2. Motivul vizând nulitatea actului de sesizare a instantei.
Verificând rechizitoriul emis la data de 15.03.2007 în dosarul nr.1667/P/2006 se constata ca acesta nu poarta o „viza de legalitate „ a primului procuror, acesta semnând adresa de înaintare a rechizitoriului, cu trimitere la dispozitiile art.264 c.p.p. (adresa fiind emisa la 19.03.2007).
Este adevarat ca practica neunitara în materie a determinat un demers în interesul legii, ICCJ (în sectii Unite) pronuntând decizia 9/11.02.2008 (nemotivata si nepublicata în Monitorul Oficial al României) în sensul ca rechizitoriul trebuie sa mentine mentiunea „verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei” însa, în raport de data sesizarii instantei, cum si de reglementarea efectelor deciziilor date în solutionarea recursurilor în interesul leii (reglementat în art. 4142 al.3c.p.p.) tribunalul va îndeparta aceasta critica.
3.Motivul (intitulat „exceptie”) nelegalitatii dispozitiilor cuprinse în planul de actiune ____/______.2008
În timpul judecatii în apel IGPF a admis declasificarea actului a carei lipsa s-a imputat; tribunalul intrând în posesia unei copii a acestui document.
Continutul acestui act nu contravine descrierii sumare facute de organele judiciare, în sensul ca stabileste o activitate puctuala si tematica pentru organele politiei de frontiera, fortele angrenate în actiune fiind partea vatamta si cei trei martori T.R., M.S. si C.C.
Raportat la dispozitiile cuprinse în OUG 104/2001 (asa cum a fost modificata prin lg.81/2002 si Lg.196/2004 planul de activitate din 18.08.2006 este conform dispozitiilor legale, fiind respectat atît prev. art.21 (privind atributiile politiei de frontiera) iar raportat la disp.art.27 din acelasi act normativ, conduita partii vatamate (ca si a celorlalti politisti de frontiera participanti la actiune) se înscrie în limitele drepturilor conferite de legiuitor acestor functionari legat de exercitarea atributiilor lor de serviciu.
Orice alta conotatie conferita actului si implicit actiunii din ziua de 18.08.2006 ramâne la stadiul de supozitie, din oprirea inculpatului pentru verificare de acelasi organ, la ainterval de trei saptamâni, nerezultând existenta unei „teme” a organelor politiei de frontiera în sensul urmaririi si sanctionarii persoanei S.L.
Este adevarat ca, la dosarul cauzei exista (depus în copie) un raport continând rezultatul verificarilor facute de Inspectoratul Politiei de Frontiera Giurciu cu privire la faptele petrecute în 31.07.2006, într-un capitol facându-se o sumara descriere a incidentului din 18.08.2008 (mentionându-se alta data, aceea de la 19.08.2008) si înscriindu-se luarea masurii de oprire în trafic a inculpatului însa numai aceste consemnari nu sunt de natura a dovedi caracterul ilegal al planului de actiune S ___/____2008.
4.Critica vizând probatorul administrat în cauza
(Subsumând mai multe motive expuse în declaratia de apel si memoriul depus în completare).
- modul de audiere a martorilor- se constata ca martorii au fost audiati cu respectarea dispozitiilor procedurale cuprinse în art.327 c.p.p., inculpatul avînd posibilitatea de a pune acestora întrebari (din încheierea din 03.05.2007 rezulta ca la audierea martorilor T.R., M.S. si C.C. nu s-a ivit situatia reglementata de art.327 al.4 c.p.p., neimpunându-se citirea declaratiilor anterioare, cum si faptul ca audierea a fost realizata cu respectarea principiului contradictorialitatii, dintre întrebarile puse nemijlocit de inculpat instanta respingând 2-3 dintre ele pentru fiecare martor.
- interpretarea probelor administrate în cauza – se sustine ca a fost facuta cu încalcarea dispozitiilor art.62 c.p.p., omitându-se cu stiinta analiza probelor care dovedesc nevinovatia inculpatului.
Art.62 c.p.p. stabileste obligatia organelor de urmarire penala si a instantei de judecata de a lamuri cauza sub toate aspectele pe baza de probe.
Art.63 al.2 stabileste principiul potrivit caruia probele nu au valoare prestabilita si consacra regula ca aprecierea fiecarei probe se face în urma examinarii tuturor probelor administrate, în scopul aflarii adevarului.
În conformitate cu disp.art.35 al.1 lit.c c.p.p., expunerea hotarârii trebuie sa cuprinda si analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei cît si a celor înlaturate.
Nu exista norme care sa dea masura în ceea ce priveste amploarea acestei analize si constata tribunalul ca, în hotarârea apelata, chiar daca analiza probelor nu este „grupata” într-o sectiune aparte, a fost realizata de judecatorul fondului pentru toate probele indicate de inculpat (cu exceptia planului de actiune S 622693/17.08.2006, care nu a existat fizic la dosarul cauzei de fond).
Se mai indica folosirea de probe contrafacute, cu referire la plansa fotografica depusa de IJPF Calarasi, despre care se sustine ca ar contraveni imaginilor înregistrate pe CD depus de aceasta institutie în dosarul civil 3769/202/2006 al Judecatoriei Calarasi însa nu s-a precizat în ce mod plansele fotografice au fost contrafacute sau mai precis, ce aspect al adevarului au denaturat aceste imagini, situatie ce face imposibila aprecierea lor în sensul solicitat de inculpat.
S-a mai mentionat gresit retinere a situatiei de fapt, neconcordanta cu actele medicale legale depuse în dosarul cauzei.
Constata tribunalul ca, în dosarul cauzei (fila 21 dosar u.p.) exista certificatul medico legal 596/21.08.2006 emis de SML Calarasi, act care atesta existenta unor leziuni produse prin corp dur, putînd data din 18.08.2006 si necesitând 4-5 zile îngrijiri medicale.
La eliberarea acestui act, în afara de examinarea pacientului, legistul a avut la vedere actele medicale eliberate în urma examenului medical ortopedic (radiografie si actul atestînd examinarea partii vatamate de medicul legist).
Comisia de Avizare si Control din cadrul INML „Mina Minovici” examinând actul amintit anterior (având la dispozitie dosarul cauzei) a concluzionat ca nu se poate obiectiva realitatea traumatismului si ca atare acesta nu necesita îngrijiri medicale (avizul fiind emis la un an de la savîrsirea fapteila 06.06.2007).
Numai acest ultim act nu este de natura a infirma situatia de fapt retinuta, el având rolul de a lamuri aspectul ca, din actele medico legale nu se poate retine existenta unei leziuni pentru care sa fie necesare îngrijiri medicale.
Chiar asa fiind, în mod corect s-a apreciat de catre instanta de fond ca actele materiale intrînd în componenta laturii obiective a infractiunii de ultraj, în forma prev. de art.239 al.2 c.p., nu trebuie sa aiba ca urmari producerea de leziuni ce necesita zile de îngrijiri medicale, fiind îndeplinita cerinsa cauzarii de suferinte fizice pur si simplu prin lovire.
În ceea ce priveste interpretarea declaratiilor martorilor oculari, tribunalul nu retine existenta unor deosebiri esentiale în respectivele relatari, chiar analizându-le dupa clasificarea lor în „interesate” si „neinteresate”, toti cei cinci martori audiati la fond (dintre care unul a fost reaudiat si în apel) descriind aceeasi derulare a evenimentelor.
Se invoca încalcarea dreptului la aparare prin respingerea cererilor de probe însa tribunalul constata ca majoritatea probelor au fost admise si oricum s-au completat în faza de apel.
In mod expres s-a respins cererea de expertiza medico legala, însa actul medical contestat de inculpat a fost supus avizarii, cu efectele analizate aterior cu prezenta hotarâre.
5. Cheltuielile judiciare stabilite în sarcina apelantului
Se arata ca, desi a dispus acordarea asistentei juridice gratuita, instanta de fond l-a obligat la cheltuieli judiciare catre stat, incluzînd si suma reprezentând onorariul aparatorului din oficiu.
Apreciaza tribunalul ca institutia avuta în vedere de judecatorul fondului a fost prin extindere, cea prevazuta de art.173 al.3 c.p.p., potrivit careia, „cînd instansa apreciaza ca din anumite motive partea vatamata nu si-ar putea face singur apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator”, situatia ce justifica includerea onorariului aparatorului desemnat din oficiu (asistenta juridica nefiind obligatorie) în cheltuielile judiciare datorate statului.
6.Legat de omisiunea instantei de a se pronunta cu privire la starea de retinere la care a fost supus abuziv la data de 18.08.2006, orele 8,30 – 15,30.
Studiind actele si lucrarile dosarului, tribunalul constata ca fata de inculpatul S.L. nu s-a dispus luarea unei masuri preventive privative de libertate (în sensul disp.art.136 c.p.p. cu ref. La art.143 c.p.p.) pentru ca instanta sa aiba obligatia de a se pronunta prin sentinta cu privire la aceasta masura, conform art.350 c.p.p. sau art.357 al.2 lit.a c.p.p. asa încît critica formulata va fi respinsa (mai cu seama ca „retinere” se refera la chiar manifestarea de vointa a inculpatului, de a coborî din autoturismul pe care-l conducea).
7.Alt motiv vizeaza neindicarea temeiurilor de drept pe care se sprijina solutia (art.356 lit.d c.p.p.), critica ce va fi înlaturata, fata de continutul sentintei apelate.
8.Cu privire la critica vizând încalcarea dispozitiilor art.322 c.p.p. constata tribunalul ca în prezenta cauza inculpatul nu a dat nici o declaratie, prevalându-se de dreptul de a nu face declaratii (drept consacrat de acelasi text de lege a carui neaducere la cunostinta este reclamata în acest motiv de apel).
În atare situatie, nu a existat nici o varamare a inculpatului prin darea unor declaratii, fara a sti ca ceea ce spune poate fi folosit si împotriva sa.
9. Referitor la lipsa din dispozitiv a denumirii infractiunii pentru care s-a pronuntat condamnarea, apreciaza tribunalul (din analiza disp.art.357 al.1 c.p.p.) ca indicarea textului de lege în care se încadreaza fapta dedusa judecatii, suplineste deplin omisiunea sesizata de apelant si nu afecteaza legalitatea sentintei apelate, mai cu seama în considerente este pe larg analizata structura infractiunii si este amintita de mai multe ori denumirea infractiunii).
10. Gresita retinere a elementelor constitutive ale infractiunii
Constata tribunalul ca, dupa analiza probelor si stabilirea situatiei de fapt, instanta de fond a stabilit minutios existenta elementelor constitutive ale infractiunii, pornind de la definitia infractiunii.
Pornind de la constatarea existentei laturii obiective, continuînd cu stabilirea vinovatiei si a gradului de pericol social al faptei, hotarârea instantei de fond se bazeaza pe o interpretare corecta a probatoriului administrat în cauza.
Analizând probele administrate în cauza, si tribunalul apreciaza ca s-a retinut corect existenta unei loviri sau alte violente exercitate asupra partii vatamate (subiect pasiv calificat în cadrul infractiunii de ultraj). Astfel, în cauza, sunt date 5 declaratii de catre martori oculari (T.R., M.S., C.C., C.D. si T.V.) care descriu lovirea partii vatamate cu bara autoturismului condus de inculpat, în timpul manevrelor executate de acesta pentru a parasi locul unde fusese oprit (prin blocaj) de masina politiei de frontiera.
Aceste probe, în lipsa altor probe contrare, sunt de natura a rasturna prezumtia de nevinovatie a inculpatului.
În ceea ce priveste considerentele judecatorului fondului cu privire la retinerea lovirii / violentelor (în conditiile în care actul de constatrare medico legal nu a fost avizat) nu reprezinta o apreciere personal ci se regaseste în doctrina („Drept Penal” O.A.Stoica EDP 1976, pag.88-89, „Drept penal român – Partea Speciala O.Loghin, A.Filipas, Ed.Sansa 1992 – pag.50).
Apreciaza tribunalul ca s-a retinut corect vinovatia inculpatului chiar daca nu s-a stabilit exact forma (directa sau indirecta) în sensul disp.art.19 al.1 pct.1 c.p.
În opinia tribunalului, modul în care a actionat inculpatul, face ca forma vinovatiei sa fie aceea a intentiei indirecte (art.19 al.1 pct.1 lit.b c.p.) deoarece inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si, desi nu l-a urmarit (mizînd probabil pe o reactie de autoaparare a partii vatamate) a acceptat producerea acestui rezultat periculos.
În ceea ce priveste gradul de pericol social concret al faptei, aprecierea instantei de fond este temeinica, raporat la modul în care au fost afectate valorile sociale ocrotite prin norma penala (în speta autoritatea statului, dar si integritatea persoanei).
Cum acest ultim motiv uremaza a fi respins, de la considerentele expuse anterior se va înlatura si critica vizând gresita solutionare a laturii penale a cauzei si se va respinge, implicit cererea de achitare formulata în baza art.10 lit.a c.p.p., fiind dovedita existenta faptei.
În ceea ce priveste motivele de apel vizând modul de interpretare a probelor în mod subiectiv de catre judecator (apelantul folosind si termenii „interesat”, de „rea-credinta”), tribunalul constata ca nu sunt fondate, pentru considerentele expuse anterior.
S-a insistat la fond si în apel, în ceea ce priveste vizualizarea înregistrarilor depuse de inculpat. Tribunalul a constatat ca din înregistrarile de pe suportul tip CD depus la fila 81, o singura înregistrare cuprinde momentul savîrsirii faptei (din folderul video 1601/202/200 si subfolderul 18.08.08 – video 055) însa imaginile înregistrate cu telefonul mobil nu releva o alta situatie decît cea rezultînd din declaratiile martorilor, nefiind înregistrate imagini edificatoare în acest sens pentru moementul deplasarii blocajului organizat de Politia de Frontiera.
Din toate probele administrate în cauza, la fel ca si instanta de fond, tribunalul nu a reusit sa retina elemente care sa contureze situatia invocata în motivele de apel, aceea a unei conspiratii a organelor statului împotriva inculpatului si nu sunt de natura a demonstra ca situatia de fapt retinuta în hotarârea apelata nu corespunde adevarului.
Asa fiind, apreciaza ca apelul acestuia este nefondat si urmeaza a respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Judecatoria Calarasi dar si de inculpatul S.L. împotriva sentintei penale nr.370/2007 a Judecatoriei Calarasi, conform art.379 pct.1 lit.b c.p.p.
Urmeaza a obliga apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care 100 lei onorariul aparatorului desemnat în conditiile art.173 c.p.p., se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.379 pct.1 lit.b c.p.p.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Judecatoria Calarasi si inculpatul S.L. împotriva sentintei penale 370/2007 a Judecatoriei Calarasi.
Obliga apelantul inculpat la 200 lei, cheltuieli judiciare catre stat (din care 100 lei, onorariul aparatorului desemnat în conditiile art.173 c.p.p., se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei).
Cu recurs în 10 zile de la pronuntare pentru procuror si inculpat si de la comunicare pentru partea vatamata.