Uzucapiune, art. 28, al. 1 D din Legea nr. 115/1938
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin decizia civila nr.80 din 02.06.2009 a Tribunalului Harghita, pronuntata în dosarul nr. 2467/96/2008 s-au admis apelurile declarate de pârâtele SC”M.”SRL si M. J., împotriva sentintei civile nr.768 din 29.05.2008, pronuntata de Judecatoria Odorheiu Secuiesc în dosarul nr.557/2006 si s-a dispus schimbarea în tot a acestei hotarâri în sensul ca s-a respins actiunea formulata de reclamnata T. A., aceasta fiind obligata sa plateasca pârâtei SC”M.”SRL suma de1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Totodata, tribunalul a dispus respingerea apelurilor declarate de SC”M.”SRL si M. J. împotriva încheierii nr.3 din 11.05.2006 a Judecatoriei Odorheiu Secuiesc si a obligat intimata T. A. sa plateasca apelantei SC”M.”SRL suma de 2648,71 lei cu titlu de cheltuieli de judecata în apel.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de apel a retinut ca reclamanta nu a facut dovada îndeplinirii conditiilor uzucapiunii reglementate de dispozitiile art.1847 si urm. din Codul civil, din probele testimoniale administrate neputându-se stabili cu certitudine durata posesiei, si identificarea terenului din perspectiva suprafetei si vecinatatilor.
Tribunalul a mai retinut ca probele administrate în privinta chestiunii cooperativizarii terenului în litigiu sunt contradictorii, însa este cert faptul ca întreaga zona în care se afla terenul în litigiu a fost cooperativizata, iar proprietarii actuali ai terenurilor învecinate au dobândit dreptul de proprietate asupra acestor suprafete în temeiul Legii nr.18/1991, inclusiv pârâta M. J. În acelasi context instanta de apel a retinut si faptul ca inclusiv reclamanta a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu în baza Legii nr.247/2005, ceea ce reprezinta o recunoastere implicita a faptului ca terenul a fost cooperativizat.
Referitor la concluziile rapoartelor de expertiza efectuate în cauza, care confirma faptul ca identificarea terenului cuprins în titlul de proprietate al pârâtei M.J. nu este conforma cu limitele din cartea funciara, iar parte din acest teren se suprapune cu cel folosit de reclamanta,Tribunalul a retinut ca instanta de fond a ignorat un aspect esential, respectiv acela ca reclamanta nu este proprietarul terenului, astfel ca suprapunerea stabilita în mod teoretic de experti trebuia raportata la situatia ce rezulta din acte, respectiv aceea ca reclamanta nu detine vreun act care sa-i ateste dreptul de proprietate.
În ceea ce priveste apelurile declarate de apelantele SC”M.”SRL si M. J. împotriva încheierii nr.3/11.05.2006 a Judecatoriei Odorheiu Secuiesc pronuntata în acelasi dosar, tribunalul a constatat ca solutia de respingere a exceptiilor invocate de pârâte prin aceasta încheiere interlocutorie este corecta, din urmatoarele considerente:
În ceea ce priveste exceptia lipsei procedurii prealabile invocate de pârâta SC”M.”SRL pentru motivul ca are calitate de comerciant, întrucât cauza nu este de natura comerciala, ci civila, astfel dispozitiile art.720 ind.1 C.pr.civ., nu sunt aplicabile.
În ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes a reclamantei, s-a retinut ca întrucât reclamanta urmareste dobândirea dreptului sau de proprietate asupra unui teren despre care sustine ca îl foloseste, justifica un interes si acesta îi confera calitate procesuala activa.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei SC”M.”SRL, s-a constatat ca într-adevar aceasta pârâta are calitate procesuala, întrucât este proprietara tabulara actuala a terenului în litigiu.
În privinta exceptiei prescriptiei extinctive, s-a retinut ca, în speta, este vorba de dobândirea dreptului de proprietate prin prescriptie achizitiva, care este un mod originar de dobândire a proprietatii si, ca atare, dreptul material la actiune este imprescriptibil.
Împotriva acestei hotarâri reclamanta T.A. a formulat recurs, solicitând modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii apelurilor promovate de pârâtele M.J. si SC”M.”SRL, cu consecinta mentinerii ca legala si temeinica a sentintei nr.768 din 29.05.2008 a Judecatoriei Odorheiu Secuiesc si obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata în apel si recurs.
În motivarea recursului, recurenta a aratat ca a probat cu martori si înscrisuri îndeplinirea conditiilor privitoare la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, iar prevederile art. 28 alin. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938 pe care le-a invocat în sustinerea cererii sale nu conditioneaza dobândirea dreptului de proprietate de existenta vreunui act, care sa probeze dreptul pretins.
Recurenta a mai aratat ca terenul în litigiu nu a fost cooperativizat, ci a ramas în posesia parintilor reclamantei, acestia nefiind membri cooperatori si au platit impozit pentru acest teren.
Referitor la cererea facuta în baza Legii nr. 247/205, recurenta a aratat ca solicitarea s-a întemeiat pe dispozitiile art. 27 alin.2 care se refera la proprietarii sau mostenitorii acestora, care nu s-au înscris în CAP.
În drept, recurenta a invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
Intimata M.J. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratând ca, decizia atacata este legala si temeinica, Tribunalul Harghita facând o analiza riguroasa a probelor, inclusiv a proiectului de comasare a localitatii Praid, privind înfiintarea unui GAC pe întreg teritoriul comunei, care atesta în mod indubitabil colectivizarea perimetrului localitatii Praid.
Intimata a mai aratat ca reclamanta nu a facut dovada îndeplinirii conditiilor pentru a uzucapa si nu a fost în masura sa prezinte vreun înscris referitor la succesiunea posesiilor clandestine invocate de aceasta. Mai mult, intimata a aratat ca fundamentarea cererii nu s-a facut pe dispozitiile art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938, ci pe dispozitiile Codului civil.
De asemenea, intimata SC”M.”SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratând ca reclamanta nu a facut dovada îndeplinirii conditiilor legale, pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
S-a mai aratat ca posesia invocata de recurenta nu a existat niciodata, aspect care rezulta din sentinta nr. 3842/2008 a Judecatoriei Craiova.
Intimata a mai aratat ca în situatia în care uzucapiunea ar fi operat, putea produce efecte doar asupra cotei de ½ a imobilul sub nr. top. 2808, 2809, întrucât I.M. a detinut doar aceasta cota, mostenita dupa mama ei, Z.R.
Faptul cooperativizarii terenului rezulta din adresa din 19.05.2009 împreuna cu anexa MC nr. 391 din 29.04.2009, terenurile comasate fiind incluse în patrimoniul Întovarasirii Agricole „Viata Noua” din Comuna Praid.
Referitor la expertizele efectuate, intimata a aratat ca expertul a gresit în ceea ce priveste identificarea suprafetei de teren.
Examinând decizia atacata din perspectiva motivelor invocate, instanta de control judiciar a conswtatat urmatoarele:
Prin actiunea formulata si înregistrata la Judecatoria Odorheiu Secuiesc, reclamanta a solicitat sa se constate ca identificarea topografica a terenului retrocedat în baza titlului de proprietate nr. 85578 din 19.10.2004 pârâtei M.J. este gresita, întrucât este facuta asupra imobilului cu nr. top. 2808 si 2809, în loc de 2810, sa se dispuna restabilirea în Cf 25 Praid sub A+15 cu nr. top. 2810 a situatiei existente anterior identificarii gresite, sa se constate ca reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF 1380 Praid sub A+1 nr. top. 2808 si 2809, prin uzucapiune, în baza art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938, întabularea cu acest titlu în cartea funciara a dreptului astfel dobândit si obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.
Analizând cartea funciara 1380 Praid, Curtea a constatat ca imobilul înscris sub nr. top. 2808 si 2809,cunoscut sub denumirea „G.” sau S.” a format proprietatea tabulara a defunctilor M. A. si Z. R. în cote de câte ½ parte, iar cota acesteia din urma s-a transmis ulterior fiicei acestora, defunctei I. M. al carei succesor este pârâtul I. A.
Imobilul înscris în CF 25 Praid cu nr. top. 2810 a format proprietatea lui G.C., sotia defunctului S. J., terenul fiind cuprins în titlul de proprietate nr. 8558/2004 eliberat pârâtei M.J. în baza Legii nr. 18/1991. Asa cum rezulta din adresa emisa de Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Praid (fila 166) titlul de proprietate a fost eliberat pârâtei în baza datelor din cartea funciara pe o suprafata de 3300 mp. pe vechiul amplasament.
Pârâta M.J. a înstrainat suprafata de 3300 mp. prin contractele de vânzare-cumparare autentificate sub nr. 2688/2005 (1700m.p.) si nr. 2202/2005 (1600 mp).
În fata primei instante s-a administrat proba cu expertiza tehnica de specialitate, întocmindu-se doua rapoarte de expertiza, care au stabilit ca terenul inclus în titlul de proprietate emis pe numele pârâtei M.J. a fost gresit identificat cu ocazia întabularii, stabilindu-se în mod eronat linia de hotar dintre parcela cu nr. top. 2810, pe care se identifica terenul din titlu, si parcela cu nr. top. 2808 si 2809, care nu au constituit proprietatea antecesorilor pârâtei M. J. si nu a fost inclusa în titlul de proprietate al acesteia.
Acest aspect este confirmat si de Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Praid (fila 166) în care se arata ca, la întabulare, specialistii, care au facut masuratorile, nu au luat în considerare vechiul amplasament.
Fata de acest aspect, Curtea a constatat ca în mod legal prima instanta a constatat gresita identificare a terenului cuprins în titlul de proprietate nr. 85578/2004 prin planul de amplasament si delimitare întocmite în vederea întabularii si a dispus restabilirea situatiei acestei identificari în cartea funciara nr. 25 Praid, nr. top. 2810. Prin aceasta nu a fost contestat dreptul de proprietate al pârâtei M.J, ori valabilitatea titlului de proprietate, ci numai gresita identificare cu ocazia întabularii în cartea funciara.
Din perspectiva celor retinute mai sus, Curtea a constatat ca sunt nefondate sustinerile intimatilor în sensul ca expertiza ar fi gresita sub acest aspect si ca s-ar fi constatat o suprapunere ale suprafetelor pur teoretica si nereala. Astfel, este evident ca terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtei M. J, în calitate de succesoare a defunctei G.C, este înscris în CF nr. 25 Praid, sub nr. top. 2810, iar reconstituirea s-a facut pe vechiul amplasament. Întabularea gresita a suprafetei reconstituite este confirmata prin doua expertize tehnice de specialitate care au fost efectuate în cauza, precum si de Comisia Locala de fond funciar, inclusiv prin procesul-verbal de la fila 120, or, din aceasta perspectiva concluziile expertizei tehnice de specialitate pot fi combatute numai cu o proba de o valoare stiintifica egala, iar nu prin simple afirmatii ale intimatilor.
În ceea ce priveste împrejurarea daca terenul înscris în CF nr. 1380 Praid nr. top. 2808,2809 a fost sau nu cooperativizat, Curtea a constatat ca potrivit adresei nr.2053/2006 (fila 176 în dosarul primei instante) si adresei nr. 4029/2006 (fila 214) emise de Primaria comunei Praid, cele doua parcele nu au fost cooperativizate, iar potrivit evidentelor detinute pâna în anul 1985, din anul 1969 reclamanta si antecesorii ei au platit impozit pentru cladire si teren. De asemenea, prin adresa nr. 4975 din 04.12.2008 (fila 58 în dosarul Tribunalului Harghita) emisa de Primaria comunei Praid se arata ca parcelele cu nr. top. 2808 si 2809 nu au fost cooperativizate, pe acestea se gasesc o casa veche si o magazie, pentru care pâna în anul 1986 figureaza ca platitori de impozit pe teren si constructii F.A. si V. parintii reclamantei T. A.
Conform adresei nr. 4824/2008 emisa de Primaria Comunei Praid (fila 69 în dosarul Tribunalului Harghita) imobilul înscris în CF 1380 cu nr. top. 2808 si 2809 stapânit de familia F.A. si fiica lor,T.A. nu a fost inclus în CAP, iar la data de 01.01.1990nu se afla evidentiat în patrimoniul fostei CAP a localitatii. Totodata, prin aceeasi adresa se arata ca F.A. si sotia acestuia, precum si fiica lor, T.A, nu au fost membri cooperatori.
Imobilul în discutie a fost înstrainat de M.A. si Z. R. lui B. L., iar acesta, în anul 1949 l-a înstrainat tatalui reclamantei, F.A. Acest aspect care, desi nu este cuprins în evidentele de carte funciara, a fost probat în cauza prin contractul provizoriu (fila 91-92 în dosarul primei instante,213 dosar apel), coroborat cu interogatoriul luat pârâtului I. A. (filele 117-118) si cu probele testimoniale administrate. Astfel, martorul K. F. (fila 135), care a fost presedintele Sfatului Popular în perioada 1961-1965, a declarat ca nu toate terenurile de pe raza comunei Praid au fost cooperativizate, printre acestea fiind si terenul în litigiu.
De asemenea, martorul K.L. (fila 136) a declarat ca acest teren a fost cumparat de F. A. de la B. L. în anul 1949, acesta din urma cumparând terenul de la familia M. Martorul a mai aratat ca acest teren nu a fost cooperativizat.
Din coroborarea acestor probe, Curtea a constatat ca terenul înscris în Cf 1380 Praid, nr. top. 2808, 2809 nu a fost cooperativizat, asa cum în mod gresit a retinut Tribunalul. Astfel, înscrisurile si probele testimoniale mentionate anterior releva faptul ca acest teren nu a facut parte din patrimoniul fostului CAP conform evidentelor de la 01.01.1990, ca antecesorii reclamantei nu au fost membri cooperatori, ca au detinut acest teren din anul 1949 si au platit impozit pentru el. Împrejurarea ca majoritatea terenurilor din zona au fost cooperativizate, inclusiv terenurile învecinate, nu este de natura a înlatura aceste dovezi. În aceeasi ordine de idei, faptul ca reclamanta a formulat o cerere în baza Legii nr. 247/2005, înregistrata sub nr. 416/2005 (fila 15 în dosarul tribunalului) nu este de natura a dovedi faptul ca terenul ar fi fost cooperativizat, si reprezinta un demers pe care reclamanta l-a facut pentru a detine un titlu asupra acestui teren.
În ceea ce priveste martorii V. G. si K. K., care au declarat ca terenul a fost cooperativizat, instanta a constatat ca declaratiile acestora sunt contrazise de celelalte probe mentionate mai sus.
Referitor la harta din evidenta Arhivelor Nationale, cuprinzând proiectul de comasare al Întovarasirii Agricole”Viata Noua” din comuna Praid, instanta a constatat ca aceasta, pe de o parte, este doar un proiect, care nu face dovada faptului ca a fost finalizat ca atare, iar pe de alta parte, nu dovedeste în concret faptul ca parcela cu denumirea „G.” sau „S.” ar fi fost în realitate cooperativizat. Daca era asa, ar fi aparut în patrimoniul CAP în evidentele de la 01.01.1990, iar antecesorii reclamantei nu ar fi platit impozit pentru el. În acelasi context Curtea a constatat ca reclamanta a administrat probe clare si de necontestat în sensul ca imobilul în litigiu nu a fost cooperativizat.
Cu privire la conditiile necesare pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, Curtea a constatat ca reclamanta si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art. 28 alin. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938, potrivit carora cel care a posedat un imobil în conditiile legii, timp de 20 ani, dupa moartea proprietarului înscris în cartea funciara, poate cere înscrierea dreptului uzucapat. Textul legal reglementeaza uzucapiunea extratabulara, denumita astfel pentru ca dobândirea dreptului de proprietate de catre posesorul imobilului se face fara ca acesta sa fi fost întabulat la începerea posesiei în cartea funciara.
Actul normativ mai sus mentionat a intrat în vigoare la data de 12 iulie 1947, aplicându-se uzucapiunilor începute sub imperiul acestuia.
Conditiile legale care trebuie îndeplinite pentru a putea invoca uzucapiunea extratabulara sunt: 1. titularul dreptului întabulat în cartea funciara sa fie decedat; 2. uzucapantul sa posede imobilul timp de cel putin 20 de ani de la moartea proprietarului tabular; 3. posesia sa fie utila, indiferent de buna sau reaua-credinta a posesorului. În privinta calitatilor posesiei pentru a fi utila, sunt aplicabile dispozitiile art.1847 din Codul civil, Decretul-lege nr.115/1938 neavând prevederi speciale în acest sens. În ceea ce priveste procedura de urmat pentru constatarea dobândirii dreptului de prorpietate prin uzucapine, în mod evident se aplica dispozitiile în vigoare, iar nu art. 130 din Decretul-lege nr. 115/1938, normele de procedura fiind de imediata aplicare.
Fata de cele retinute mai sus, Curtea a constatat ca ultimii proprietari înscrisi în cartea funciara sunt M. A, pentru cota de 1/2, decedat în anul 1946 si defuncta I. M., antecesoarea pârâtului I. A., decedata la data de 25.01.1980, conform certificatului de deces aflat la fila 31 în dosarul de fond.
Conform probelor testimoniale administrate, adeverintelor emise de Primaria comunei Praid, mai sus amintite, reclamanta si antecesorii sai au posedat imobilul în litigiu din anul 1949 pâna în vara anului 2006, când pârâta intimata M.J. nu le-a mai permis accesul pe teren. Acest aspect a fost stabilit si în baza probelor administrate în cadrul actiunii posesorii pe care T.A. a formulat-o împotriva lui M.J. la data de 10.10.2006 (filele 77-80 în dosar apel), finalizata prin sentinta civila nr. 3842/2008 a Judecatoriei Craiova).
Sustinerile intimatilor în sensul ca prin respingerea actiunii posesorii de catre Judecatoria Craiova s-a stabilit cu puterea lucrului judecat faptul ca posesia reclamantei nu a fost utila, Curtea, în primul rând a constatat ca actiunea posesorie a fost respinsa pentru ca reclamanta nu a dovedit ca a fost deposedata prin violenta, iar pe de alta parte, reaminteste ca actiunea posesorie are o cauza total diferita în raport cu actiunea petitorie (natura juridica a prezentei actiuni), astfel ca posesoriul nu are autoritate de lucru judecat asupra petitoriului.
Prin urmare, rezulta ca imobilul a fost posedat de reclamanta timp de mai bine de 26 de ani de la data decesului ultimului proprietar tabular, fiind îndeplinita si cea de-a doua conditie mentionata anterior.
Referitor la conditia ca posesia exercitata pe parcursul celor 20 de ani sa fie utila, potrivit dispozitiilor art. 1847 din Codul civil, pentru a produce efectele sale, posesia trebuie sa aiba urmatoarele calitati: sa fie continua, netulburata, publica, neechivoca si sub nume de proprietar.
Astfel cum am aratat anterior, posesia exercitata de reclamanta si defunctii sai parinti nu a fost întrerupta sau tulburata în perioada 1949 – 2006. De asemenea, era de notorietate în localitate faptul ca tatal reclamantei a cumparat acest teren de la B. L. în anul 1949, care l-a cumparat de la sotii M. Martorii audiati au aratat ca se stia ca tatal reclamantei este proprietarul terenului în litgiu si s-a comportat ca atare în mod public si neechivoc pe toata perioada mentionata. Mai mult, a platit impozit pentru acest teren, or suportarea acestor cheltuieli este în sarcina proprietarului.
În acest context, Curtea a constatat ca reclamanta a facut dovada îndeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru dobândirea dreptului de prorpietate prin uzucapiune.
Aspectele retinute de instanta de apel, în sensul ca reclamanta nu ar fi facut dovada întinderii suprafetei, nu ar fi identificat terenul stapânit sub aspectul vecinatatilor sunt eronate, în contextul în care reclamanta a identificat imobilul atât sub aspectul denumirii cunoscute în zona, respectiv “G.” sau “S.”, cât si sub aspectul datelor de carte funciara, cu numar topografic si suprafata. Din declaratiile martorilor audiati rezulta faptul ca acestia s-au referit la aceasta parcela, precum si faptul ca este învecinata cu parcela pârâtei M. J. În plus, din evidentele primariei, asa cum am aratat când am facut referire la adresele emise de aceasta institutie, rezulta ca antecesorii reclamantei au stapânit terenul identificat cu nr. top. 2808 si 2809 si ca au platit impozitul aferent. Din toate aceste dovezi administrate în cauza, rezulta fara vreun dubiu atât posesia utila, durata exercitarii acesteia, cât si datele de identificare a terenului stapânit.
Referitor la aspectul retinut de instanta de apel în considerentele deciziei supuse prezentei analize, în sensul ca, desi expertiza stabileste faptul ca identificarea terenului din titlul de proprietate al pârâtei M. J. nu este conforma cu limitele din cartea funciara si parte din acest teren se suprapune cu cel folosit de reclamanta, aceste chestiuni nu prezinta relevanta, întrucât reclamanta nu este proprietara terenului si nu poseda niciun titlu asupra acestui imobil,Curtea urmeaza a le înlatura. Astfel, reclamanta a promovat aceasta actiune tocmai pentru a se constata ca a devenit proprietar al acestui teren prin uzucapiune, întrucât nu îl detine în baza vreunui titlu translativ de proprietate, actul de vânzare-cumparare sub semnatura privata încheiat în anul 1949 de tatal sau neavând puterea de a transmite proprietatea, întrucât nu îndeplineste conditiile formale necesare.
Prin efectul uzucapiunii se naste dreptul de proprietate al uzucapantului si se stinge, concomitent, dreptul de proprietate al fostului titular, cu efect retroactiv, uzucapantul devenind proprietar înca din momentul când a început sa curga termenul de prescriptie. Astfel, uzucapiunea îndeplineste o functie de clarificare a unor situatii juridice, având ca efect nasterea dreptului de proprietate al posesorului unui imobil, transformând o aparenta îndelungata într-un raport juridic de proprietate cert si indiscutabil. Or, nu se poate într-o actiune pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate pe aceasta cale, sa se opuna reclamantului lipsa unui titlu de proprietate, lipsa unui act care sa ateste dreptul de proprietate al acestuia.
Înscrisul sub semnatura privata depus de reclamanta nu are nicio relevanta din perspectiva conditiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, neavând relevanta nici faptul ca I. M. este înscrisa în cartea funciara cu cota de ½ parte. Ceea ce este relevant este ca reclamanta si antecesorii sai au stapânit terenul de sub nr. top. 2808 si 2809 pe o perioada mult mai mare de 20 de ani, de la data decesului proprietarilor tabulari, iar posesia sa a fost utila în toata aceasta perioada.
Fata de considerentele expuse, Curtea a constatat ca este incident în cauza motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. 3 din Codul de procedura civila, a admis recursul declarat de reclamanta T. A. împotriva deciziei nr. 80 din 02.06.2009 a Tribunalului Harghita si, în consecinta, a modificat în parte decizia atacata în sensul ca a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâtele M.J. si SC”M”SRL împotriva sentintei civile nr. 768 din 29 mai 2008, a Judecatoriei Odorheiu Secuiesc, pe care a mentinut-o în totalitate.
Totodata, nefiind incidente prevederile art. 274 din C.pr.civ. a înlaturat din decizia atacata dispozitia privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata catre pârâta SC”M.”SRL atât în prima instanta, cât si în apel.
A mentinut dispozitia din decizia atacata privind respingerea apelului declarat de pârâte împotriva încheierii nr. 3 din data de 11.05.2006 pronuntata de Judecatoria Odorheiu Secuiesc în acelasi dosar.
De asemenea, fiind în culpa procesuala, în temeiul dispozitiilor art. 274 din Codul de procedura civila, intimatii au fost obligati la plata catre recurenta T. A. a sumei de 1186,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecata în recurs, reprezentând 1100 lei onorariu avocatial, conform chitantei nr. 00167 din 23.09.2009 (fila 28), 86 lei taxa judiciara de timbru, conform chitantei nr. 4997854 (fila 6) si 0,15 lei timbru judiciar.