1. Vatamare corporala grava din culpa; conditii pentru retinerea agravantei prevazuta de aliniatul 4 al articolului 184 Cod penal, în situatia în care inculpatul care conducea autovehiculul apartinând unei societati comerciale, nu era angajat în functie de conducator auto, ci, avea o alta functie în cadrul societatii respective.
Cod penal. Infractiunea de vatamare corporala din culpa.
Art. 184 Cod penal,
Art. 6 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/200
Potrivit art.6 punctul 12 din O.U.G. 195/2002 - modificata, conducator este o persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul de orice fel, animate (de tractiune, de povara, de calarie) sau turme.
Pentru corecta întelegere a notiunii de conducator de autovehicul, sunt necesare unele precizari cu privire la actiunea de conducere pe care el o desfasoara.
Prin conducerea unui autovehicul se întelege acea operatiune tehnica prin care o persoana pune în miscare si dirijeaza pe drumurile publice un autovehicul cu motor care îndeplineste cerintele art.6 pct.12 din ordonanta. Activitatea de conducere este aceea care face posibila circulatia propriu-zisa a vehiculului si implica deplasarea acestuia. Pentru existenta calitatii de conducator de autovehicul, nu intereseaza daca persoana în cauza poseda sau nu permis de conducere. Este angajat sau nu pe post de sofer al masinii respective, relevanta fiind doar împrejurarea ca, în fapt, ea sa conduca un autovehicul pe un drum public.
Curtea de apel Bacau – Sectia penala
Sentinta penala nr. 710 din 20 noiembrie 2008
Prin sentinta penala nr. 29 din 15.01.2008 pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt, în temeiul art. 334 Cod procedura penala, s-a respins, ca neîntemeiata, cererea de schimbare a încadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecata inculpatul B.V.I., din infractiunea de vatamare corporala din culpa prev si ped. de art. 184 alin. 2,4 Cod penal, în infractiunea de vatamare corporala din culpa prev si ped. de art. 184 alin. 2 Cod penal.
A fost condamnat inculpatul B.V.I. pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prev si ped. de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal, cu aplicarea art. 74 Ut. a,c si 76 lit.e Cod penal, la pedeapsa de trei luni închisoare.
În temeiul ari. 81, 82 Cod penal, s-a suspendat conditionat executarea pedepsei pe o perioada de 2 ani si 3 luni.
În temeiul art. 359 Cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut urmatoarele: inculpatul era angajat Ia SC D. SRL Piatra Neamt, iar la 12.04.2006, în jurul orelor 1 1.30 a urcat la volanul autoutilitarei marca „F." cu tir. apartinând angajatorului. Masina se afla pe trotuar, în apropierea intrarii în sediul societatii, pe str. G.D. din Piatra Neamt.
Împreuna cu inculpatul au urcat în masina si martorii H.G. si I.G. iar inculpatul a efectuat manevra de mers înapoi lira sa se asigure suficient si a accidentat-o pe partea vatamata B.G., ce se afla pe trotuar.
Urmare a accidentului, partea vatamata a suferit leziuni vindecabile în 45-50 zile de îngrijiri medicale si i s-a pus viata în primejdie, fiind internata în Spitalul Judetean de Urgenta Neamt cu diagnosticul „ruptura splina cu hematom perisplenic politraumatizat prin accident rutier, fractura cubitus dr., fractura rotula stg., traumatism cranian cu plaga decolata craniana, hemoragie subconjunctionala os, fibromaloza uterina". S-a intervenit de urgenta practicându-se splenectomie, lavaj, drenaj cu 2 tuburi, sutura plaga craniana.
Partea vatamata a avut capacitatea de munca pierduta pe perioada îngrijirilor medicale iar în prezent redusa cu 15%, a ramas cu o infirmitate fizica permanenta suferind pierderea unui organ.
În drept, fapta inculpatului a fost calificata ca infractiune de vatamare corporala din culpa prevazuta si pedepsita de art. 184 alin. 2,4 Cod penal.
În temeiul art.74 lit. a,c Cod penal, prima instanta a retinut in beneficiul inculpatului circumstante atenuante judiciare, motivat de faptul ca acesta a avut o buna conduita anterior savârsirii faptei, astfel cum a rezultat din caracterizarile depuse la dosar si de faptul ca în fata instantei a avut o comportare sincera.
Împotriva acestei hotarâri au declarat apel, în termenul prevazut în art. 363 Cod procedura penala, inculpatul si partea responsabila civilmente.
În motivarea apelului, inculpatul a aratat, în esenta, ca încadrarea juridica data faptei de prima instanta, respectiv art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal, nu poate fi retinuta pentru ca accidentul nu a fost urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere privind circulatia pe drumurile publice; mai mult, nu era angajatul partii responsabile civilmente în calitate de sofer.
În motivarea apelului, partea responsabila civilmente a aratat, în esenta, ca trebuia retinuta culpa comuna în producerea accidentului, întrucât partea civila vorbea la telefon si nu a fost atenta .
Tribunalul Neamt, prin decizia penala nr. 152/AP din 15 mai 2008, a considerat ca hotarârea primei instante este temeinica si legala sub aspectul laturii penale, instanta de fond, pe baza probelor administrate în cauza stabilind o situatie de fapt corecta, retinând ca din coroborarea declaratiilor martorilor I.G. si l. G. cu procesul verbal încheiat la fata locului si plansa foto, a rezultat ca accidentul de circulatie s-a produs pe trotuarul din fata sediului partii responsabile civilmente, care era folosit si ca o cale de acces pentru autovehiculele acestei societati. Cât priveste încadrarea juridica a faptei comise de inculpat, s-a apreciat ca cea retinuta de prima instanta, respectiv art. 184 al.2,4 Cod penal, este cea corecta.
Împotriva deciziei, în termen legal au declarat recurs, inculpatul B.V.l., partea responsabila civilmente S.C. Decor Lux S.R.L. si partea civila B.G., toate fiind motivate în scris.
Inculpatul, prin aparatorul sau, a reiterat motivele invocate în fata instantei de apel, sustinând în esenta urmatoarele:
- gresita încadrare juridica a faptei pentru care a fost trimis în judecata si condamnat, respectiv aceea prev. de ari. 184 al.2 si 4 din Codul penal, cele doua instante neluând în considerare faptul ca nu era angajat la societatea respectiva în calitate de sofer, ci de muncitor, conducând accidental masina care a fost implicata în vatamarea corporala din culpa a partii civile;
- neretinerea în cauza si a culpei partii vatamate, care a fost neatenta la manevra masinii, aflându-se în spatele acesteia, vorbind la telefon;
Pentru motivele aratate, a solicitat admiterea recursului, casarea celor doua hotarâri anterioare, retinerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond, în principal, achitarea, în temeiul art. K) lit.b/1 Cod pr. penala, întrucât fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, iar în subsidiar, schimbarea încadrarii juridice în art. 184 aliniat 2 Cod penal.
Instanta de control judiciar a apreciat ca în cauza, cele doua instante de judecata au retinut o situatie de fapt corecta, bazata pe probele administrate atât la urmarirea penala, cât si în faza cercetarii judecatoresti, constatându-se ca accidentul rutier s-a produs din vina inculpatului care nu s-a asigurat suficient înainte de a efectua manevra de mers înapoi.
S-a constatat ca din procesul verbal de cercetare la fata locului si plansa foto anexa, declaratiile partii vatamate, declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor si concluziile raportului de expertiza medico-legala, a rezultat ca la data de 12.04.2006, inculpatul, în calitate de angajat al partii responsabile civilmente, s-a urcai la volanul autoutilitarei marca „F.'" apartinând angajatorului, care se afla pe trotuar, în apropierea intrarii în sediul societatii, pe str. G.D. din Piatra Neamt si salariu a se asigura, a efectuai manevra de mers înapoi, accidentând-o pe partea vatamata B.G, ce se alia pe trotuar. Aceasta a suferit leziuni vindecabile în 45-50 zile de îngrijiri medicale, care i-au pus viata în primejdie. In urma accidentului, partea civila si-a pierdut, splina.
S-a apreciat ca în mod corect s-a retinut de catre cele doua instante anterioare, ca nu are relevanta pentru încadrarea juridica a faptei, ca inculpatul nu era angajatul partii responsabile civilmente în calitate de sofer întrucât fapta sa este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale privind activitatea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, astfel ca încadrarea ei juridica este cea retinuta de prima instanta, respectiv art. 184 aliniatele 2 si 4 Cod penal.