Amenda penală. Nelegalitate revocare suspendare sub supraveghe a executării pedepsei

Decizie 594 din 25.05.2018


Este nelegală revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată  prin sentinţa penală nr. 2112/25.11.2013 a Judecătoriei Brăila, modificată şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 69/12.02.2014 a Curţii de Apel Galaţi, întrucât prima instanță a dispus condamnarea inculpatei ... la pedeapsa amenzii penale nu a închisorii.

În acest sens, prin decizia nr.11/05.05.2016 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în  Monitorul Oficial nr. 468 din 23 iunie 2016, s-a stabilit că, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care potrivit Codului penal anterior a fost aplicată printr-o hotărâre definitivă o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 861 din Codul penal anterior şi o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art. 96 alin. (4) şi (5) din Codul penal.

În cauză, inculpata a comis infracțiunea dedusă judecății după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dar în termenul de supraveghere a executării pedepsei 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată  prin sentinţa penală nr. 2112/25.11.2013 a Judecătoriei Brăila, definitivă la 12.02.2014, prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse.

Având în vedere că prin decizia nr.11/05.05.2016 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că în cazul unei infracţiuni săvârşite în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 861 din Codul penal, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă (situație care presupune ca noua infracțiune să fie comisă sun imperiul Codului penal din 1969), stabilirea şi executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art. 96 alin. (4) şi (5) din Codul penal, cu atât mai mult sunt aplicabile dispozițiile noului Cod penal (art.96 alin.4 și 5) în situația comiterii unei infracțiuni în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 861 din Codul penal, dar comisă după intrarea în vigoare comisă a noului Cod penal.

 Astfel, conform art.96 alin.4 Cod penal, Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

Per a contrario, dacă nu se dispune condamnarea la pedeapsa închisorii  nu se mai revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Întrucât prima instanță a dispus condamnarea inculpatei ... la pedeapsa amenzii penale nu se mai putea dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare și executarea acesteia.

În cauză nu are aplicabilitate art.15 alin. 2 din Legea nr. 187/2013 și nici art. 83 Cod penal din 1969 deoarece pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare nu fost suspendată condiționat, potrivit art.81 Cod penal din 1969, ci a fost suspendată sub supraveghere, conform art.861 Cod penal din 1969, situație în care se aplică art.96 alin.4 Cod penal, cum am arătat mai sus.

Decizia penală nr. 594/25.05.2018 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 453/06.03.2018 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 9378/196/2016, s-au dispus următoarele:

În baza art. 386 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanţei, din trei infracţiuni de înşelăciune prevăzute de art. 244 al. 1, 2 Cod penal, într-o singură infracţiune de înşelăciune, prevăzută de art. 244 al. 1, 2, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, art. 41 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ...

În baza art. 244 al. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, art. 41 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

În baza art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorităţii de stat, dreptul de a alege, pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale, potrivit art. 68 al. 1 lit. c Cp.

În baza art. 65 al. 1, 3 Cp, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp.

S-a descontopit pedeapsa de 6 ani, 10 luni şi 772 zile aplicată prin sentinţa penală 934/1.06.2016 a Judecătoriei Brăila, definitivă la data de 23.02.2017, prin decizia penală 224/2017 a Curţii de Apel Galaţi, în pedepsele componente:

-1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal (fapta 3.10.2014) aplicată pentru fapta dedusă judecăţii;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal (fapta 4.10.2014) aplicată pentru fapta dedusă judecăţii;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal (fapta 5.04.2015) aplicată pentru fapta dedusă judecăţii;

- şase pedepse de 2 ani închisoare, şase pedepse complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal, pe o durată de 3 ani şi şase pedepse accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal, pe durata executării pedepsei, aplicate prin sentinţa penală nr. 1441/24.09.2015 a Judecătoriei Brăila, rămasă definitivă şi modificată prin decizia penală nr. 276/3.03.2016 a Curţii de Apel Galaţi;

- restul de 772 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1092/11.06.2010 pronunţată de Judecătoria Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 35/14.01.2011 a Curţii de Apel Galaţi;

- s-a înlăturat sporul de 4 ani şi 10 luni.

În baza art. 38 al. 1-39 al. 2 lit. b Cod penal, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 66 luni  (5 ani şi 6 luni), urmând ca inculpatul să execute 9 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 43 al. 1 Cod penal, s-a adăugat la pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 6 luni închisoare, restul de 772 zile rămas de executat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1092/11.06.2010 a Judecătoriei Brăila, urmând ca în final, inculpatul să execute 9 ani, 6 luni şi 772 zile închisoare.

În baza art. 66 al 1 lit. a, b, d Cp, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorităţii de stat, dreptul de a alege, pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale, potrivit art. 68 al. 1 lit. c Cp.

În baza art. 65 al. 1, 3 Cp, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp.

S-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la 4.10.2015, la zi.

În baza art. 386 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanţei, din trei infracţiuni de complicitate la înşelăciune prevăzute de art. 48 al. 1 rap. la art. 244 al. 1, 2 Cod penal, într-o singură infracţiune de  complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 rap. la art. 244 al. 1, 2, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, art. 41 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul  ....

În baza art. 244 al. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, art. 41 Cod penal, art. 43 al. 5 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată.

În baza art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorităţii de stat, dreptul de a alege, pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale, potrivit art. 68 al. 1 lit. c Cp.

În baza art. 65 al. 1, 3 Cp, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp.

În baza art. 399 al. 1 Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului ...

S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la  8.11.2015 la zi.

În baza art. 270 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, şi art. 41 al. 1 Cod penal, art. 61 al. 4 lit. c Cod penal, a fost condamnată inculpata ... la pedeapsa de 3000 lei amenda penală, corespunzătoare a 300 zile amenda (10 lei o zi amenda x 300 zile) pentru săvârşirea infracţiunii de  tăinuire în formă continuată.

În baza art. 15 al. 2 din Legea nr. 187/2013 raportat la art. 83 Cod penal din 1969, s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2112/25.11.2013 pronunţată de Judecătoria Brăila, modificată şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 69/12.02.2014 a Curţii de Apel Galaţi, şi s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă penală, urmând ca în final inculpata să execute 1 an, 6 luni închisoare şi 3000 lei amendă penală.

În baza art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorităţii de stat, dreptul de a alege, pe o perioada de 2 ani, după executarea pedepsei principale, potrivit art. 68 al. 1 lit. c Cp.

În baza art. 65 al. 1, 3 Cp, s-au interzis drepturile prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp.

În baza art. 399 al. 1 Cod procedură penală s-a menţinut controlul judiciar până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

S-a dedus din pedeapsa aplicată, reţinerea din data de 8.11.2015 şi perioada executată de la 9.11.2015 la data de 28.09.2016.

În baza art. 25, art. 397 Cod procedură penală, a fost admisă acţiunea civilă formulată de părţile civile.

Au fost obligaţi în solidar inculpaţii la plata:

- sumei de 9000 lei moştenitorilor părţii civile ..., numiţilor ... şi ... (câte 4500 lei fiecăruia) reprezentând despăgubiri pentru daune materiale;

- sumei de 42.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune materiale şi sumei de 10.000 lei despăgubiri pentru daune morale, părţii civile ...

S-a constatat că moştenitorul părţii civile ..., numitul ... a renunţat la acţiunea civilă, iar suma de 2900 lei nu îi profită acestuia.

S-a menţinut măsura asiguratorie luată în cauza nr. 6275/P/2015 prin ordonanţa din data de 23.11.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.

S-a confiscat de la inculpați suma de 2900 lei (câte 966 lei fiecare) suma ce nu îi mai profită moştenitorului ...

În baza art. 274 al. 1 Cod procedură penală, au fost obligaţi inculpaţii la plata a câte 500 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile de avocaţi au rămas în sarcina statului şi s-a dispus să fie achitate din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul Brăila, astfel:

- ... - 360 lei (delegaţia 1828/2016);

- ... - 195 lei (delegaţia 1575/2016);

- ... - 260 lei (delegaţia 3434/2016).

Pentru a pronunţa hotărârea judecătorească, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, nr. 6275/P/2015, inculpatul ... a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal (p.v. ...), înşelăciune prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal (p.v. ...), înşelăciune prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal (p.v. ...) toate cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal, art. 41 al. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la  înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal (p.v...) complicitate la  înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal,penal (p.v. ...) complicitate la  înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal (p.v. ...), toate cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal, art. 113 al. 3 Cod penal şi art. 77 lit. a Cod penal, iar inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunilor de: complicitate la  înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal (p.v. ...) complicitate la  înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal (p.v. ...) complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal (p.v. ...), toate cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal, art. 41 al. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, inculpata ... pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzută de art. 270 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal şi art. 41 al. 1 Cod penal  (trei acte materiale)

Prin sentinţa penală nr. 1041/21.06.2016, pronunțată de Judecătoria Brăila, în dosarul 14350/196/2015,  s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului ... pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la înşelăciune în modalitatea prevăzută de art. 48 alineat 1 Cod penal raportat la art.244 alineatele 1 şi 2 cod penal cu aplicarea art. 38 alineat 1 cod penal, art. 113 alineat 3 cod penal şi a art. 77 litera a cod penal, persoane vătămate fiind ... şi ...

În baza art. 120 Cod penal combinat cu art. 114 alineat 1 Cod penal şi art. 396 alineat 10 Cod procedură penală s-a luat faţă de inculpatul ... măsura educativă a asistării zilnice pe o durata de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în modalitatea prevăzută de art. 48 alineat 1 cod penal raportat la art. 244 alineatele 1 si 2 cod penal cu aplicarea art. 113 alineat 3 cod penal şi a art.77 litera a cod penal, parte vătămată fiind ...

S-a disjuns cauza cu privire la inculpaţii ..., ... şi ...

În sarcina inculpatului ... s-a reţinut că, la data de 22.10.2015, folosindu-se de calitățile false de procuror, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 12.000 de lei. De asemenea, în data de 01.11.2015, folosindu-se de calitățile false de avocat, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 3.800 de lei, iar la data de 07.11.2015, folosindu-se de calitățile false de avocat, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 42.000 de lei.

În sarcina inculpatului ... s-a reţinut că la data de 22.10.2015 i-a facilitat inculpatului ... ridicarea de către inculpatul ... de la locuinţa persoanei vătămate ... a sumei de 12.000 de lei pe care a predat-o ulterior inculpatei ... la domiciliul acesteia. De asemenea, în data de 01.11.2015 i-a facilitat inculpatului ... ridicarea de către inculpatul ... de la locuinţa persoanei vătămate ... a sumei de 3800 de lei pe care a predat-o ulterior inculpatei ... la domiciliul acesteia, iar la data de 07.11.2015 i-a facilitat inculpatului ... ridicarea de către inculpatul ... de la locuinţa persoanei vătămate ... a sumei de 42.000 de lei pe care a predat-o ulterior inculpatei ... la domiciliul acesteia.

În sarcina inculpatei ... s-a reţinut că în datele de 22.10.2015, 01.11.2015 şi 07.11.2015, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit de la inculpatul ... sumele de 9600 de lei, 3000 de lei şi 26.500 de lei, prevăzând din împrejurările concrete că acestea provin din săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţii persoane vătămate/părţi civile; declaraţii inculpaţi; declaraţii suspecţi; declaraţii martori; procese verbale de recunoaştere după fotografii şi planşe foto; procese verbale de vizionare imagini video; înregistrări video; proces-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare; caziere judiciare; alte înscrisuri.

După disjungere s-a format un nou dosar nr. 9378/196/2016.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a reținut următoarele:

 1. La data de 22.10.2015, partea civilă ... a fost apelată pe telefonul fix de o persoană care, recomandându-se a fi fiul acestuia, iar ulterior procuror, sub pretextul producerii unui accident, l-a determinat să dea suma de 12.000 lei unei persoane care s-a prezentat la domiciliul părţii civile pretinzând a fi colegul „procurorului”.

La data de 22.10.2015, în jurul orei 1800, partea civilă ..., în vârstă de 71 ani, a fost contactat pe telefonul fix din rețeaua RCS-RDS de către inculpatul ..., deţinut aflat în Penitenciarul Galaţi în executarea unei pedepse pentru fapte de înşelăciune. Acesta din urmă, realizând că la telefon a răspuns o persoană în etate, i s-a adresat cu apelativul „tată”. Partea civilă l-a întrebat pe acesta dacă este cumva fiul său pe nume ... Răspunzând afirmativ, inculpatul, cu o voce afectată, i-a relatat acestuia că se afla în maşină cu un coleg care a lovit pe trecerea de pietoni un copil de 11-12 ani care trebuie operat de urgenţă. Întrebându-l pe inculpat de ce nu l-a apelat pe telefonul mobil, acesta i-a răspuns că telefonul mobil i-a fost luat de către un procuror, iar el sună de fapt de pe telefonul procurorului. În continuare, inculpatul i-a cerut părţii civile suma de 15.000 de lei necesară intervenţiei chirurgicale ce urma să aibă loc la Spitalul de Urgenţă ..., Secţia Neurochirurgie. Partea civilă i-a transmis inculpatului că în casă nu are disponibil decât suma de 11.000 de lei. Apelul iniţiat de presupusul fiu a fost „preluat” de pretinsul procuror, în fapt acelaşi inculpat, care, pe o voce mai gravă, i-a transmis părţii civile, după ce i-a cerut adresa de domiciliu, că la locuinţa sa va veni un coleg de-al său pentru a ridica banii.

Pentru a intra în posesia banilor, ... i-a sunat pe inculpaţii ... şi ..., ultimului transmiţându-i şi adresa unde urma să ajungă şi de unde, după ce urma să se prezinte ca fiind colegul procurorului, urma să ridice suma de 11.000 de lei. Inculpatul ... a fost sunat imediat şi de inculpatul ... care i-a transmis acestuia că va trimite un taxi la domiciliul său, cu ajutorul căruia ... să se deplaseze la adresa indicată.

Urmând întocmai instrucţiunile primite, ... s-a prezentat la locuinţa părţii civile, unde, prezentându-se ca fiind persoana trimisă de procuror, a primit de la partea civilă într-un plic suma de 12.000 de lei. După ce a luat plicul cu suma de bani, ... şi ... au fost din nou apelaţi de ... care le-a transmis acestora să-şi oprească din bani 2000 – 2500 de lei, urmând ca diferenţa inculpatul ... să o ducă la ..., soţia numitului ..., persoană deţinută în Penitenciarul Galaţi în aceeaşi cameră cu inculpatul ..., respectiv ... Imediat după ce a discutat cu cei doi inculpaţi, ... a contactat-o telefonic şi pe inculpata ... căreia i-a spus că urmează să primească de la ... o sumă de bani, solicitându-i acesteia să iasă la poarta imobilului său.

După ce a părăsit domiciliul părţii civile cu suma de bani asupra sa, ... a luat un alt taxi cu care s-a deplasat la locuinţa inculpatului ... situată pe str. ... nr. ... În faţa porţii, ... şi-a oprit suma de 2400 de lei, din care 200 de lei i-a dat inculpatului ...,  înmânându-i totodată acestuia şi plicul cu diferenţa de bani. Succesiv acestei împrejurări, ... s-a deplasat la locuinţa inculpatei ... care îl aștepta în faţa porţii, loc în care ... i-a înmânat plicul cu bani. Imediat după întrevedere, ambii inculpaţi l-au sunat pe ..., confirmându-i acestuia predarea, respectiv primirea sumei de bani.

După ce a predat banii inculpatului ..., partea civilă a căutat să se mai împrumute de bani pentru a strânge suma solicitată de 15000 de lei. Apelând în acest sens la un cumnat, părţii civile i s-a transmis că a fost înşelată, realizând personal acest lucru după ce l-a sunat şi a discutat cu fiul său.

2. La data de 01.11.2015, în jurul orei 12:30, partea civilă ..., de 78 ani, a fost contactată pe telefonul fix din rețeaua RCS-RDS de către inculpatul ... care s-a recomandat a fi „avocatul ...”. Sub această falsă calitate, inculpatul i-a transmis părţii civile că se află la Spitalul Judeţean ... deoarece îl reprezintă pe fiul părţii civile care lovise cu maşina o altă persoană, ambele persoane implicate fiind grav rănite. În acest context, inculpatul ... l-a întrebat pe ... dacă dispune de bani necesari personalului medical care se ocupa de fiul său.

Reticent faţă de cele comunicate şi cunoscând totodată că fiul său fusese recent arestat preventiv, partea civilă i-a solicitat inculpatului să i-l dea la telefon pe fiul său. Cu o voce schimbată, inculpatul, pretinzând a fi fiul părţii civile, i-a transmis acestuia că fusese implicat într-un accident în ..., că este grav rănit şi că trebuie să primească toţi banii de care partea civilă dispune. În continuare apelului, inculpatul a revenit vocal la „avocatul ...”. Transmiţându-i pretinsului avocat că nu crede că cel cu care a vorbit era fiul său, inculpatul i-a spus părţii civile că nu avea cum să-l recunoască deoarece acesta avea în urma accidentului o plagă la nivelul gâtului şi nu putea vorbi normal. Întrebându-l din nou pe ... câţi bani are în casă, acesta i-a transmis inculpatului că nu dispune decât de suma de 3800 de lei. Spunându-i părţii civile că pentru început suma e suficientă, inculpatul i-a cerut acestuia adresa de domiciliu pe care partea civilă i-a comunicat-o. Solicitându-i acestuia să menţină convorbirea cu el, inculpatul i-a transmis victimei că la locuinţa sa va veni un asistent de-al său care va ridica banii. După ce a aşteptat la telefon circa un sfert de oră, presupusul avocat i-a solicitat părţii civile să pună banii într-un plic, lucru pe care ... l-a făcut, introducând cei 3800 de lei într-un plic tip factură RCS. În acest interval de timp, inculpatul ... i-a contactat telefonic pe inculpaţii ..., ... şi ..., instruindu-i pe aceştia în ce mod şi cum să procedeze pentru a intra în posesia banilor. În mod asemănător, inculpatul ... i-a trimis lui ... un taxi ce urma să fie folosit la deplasare, taxi condus de martorul ... De această dată, inculpatul a fost însoţit şi de un prieten de-al său, martorul ... care s-a urcat în taxi pe bancheta din spate.

Potrivit indicaţiilor, ... s-a prezentat la locuinţa părţii civile unde i-a transmis acestuia că fusese trimis de avocat. În această împrejurare, ... i-a înmânat acestuia plicul cu suma de 3800 de lei, în bancnote de 100 de lei, inculpatul părăsind în grabă locaţia. Revenind la telefon şi transmiţându-i „avocatului” că i-a dat banii „asistentului” său, inculpatul ... a întrerupt convorbirea.

După ce acasă a ajuns soţia părţii civile căreia ... i-a relatat cele întâmplate, cel din urmă a realizat că a fost victima infracţiunii de înşelăciune.

Ridicând banii, ... a revenit în taxiul cu care sosise, fiind apelat de ... căruia i-a confirmat că intrase în posesia banilor. Cu acest mijloc de transport, ... şi martorul ... s-au întors la locuinţa primului dintre ei. Aici, în prezenţa martorului, a mamei sale, ... şi a concubinei lui, ..., ... a scos din buzunarul pantalonilor plicul cu bancnotele de 100 de lei, arătându-le acestora banii şi introducându-i înapoi în plic. După ce s-a schimbat de pantalonii cu care era îmbrăcat, ... i-a transmis martorului ... că trebuie să meargă la domiciliul lui ... să-i predea acestuia banii. Deplasându-se la locuinţa acestuia,  ... i-a predat plicul cu bani, după ce în prealabil şi-a oprit din ei suma de 800 de lei, din care 100 de lei i-a dat-o inculpatului ... Şi de această dată, ..., după primirea banilor, s-a deplasat cu ei la domiciliul inculpatei ... care, aşteptându-l în faţa porţii conform indicaţiilor primite de la ..., şi i-a însuşit.

 3. La data de 07.11.2015, în jurul orei 0900, partea civilă ... de 75 ani, a fost contactată pe telefonul fix din rețeaua RCS-RDS de către inculpatul ..., care, recomandându-se a fi fiul acesteia, i-a transmis că a avut un accident rutier în ... şi că a lovit un copil. În continuare, „fiul” său i-a transmis că va vorbi despre acest caz cu „avocatul ...”, de facto acelaşi inculpat. Pretinsul avocat i-a spus părţii civile că fiul său plânge, că este operat la gât şi că, în calitate de avocat, a discutat cu familia copilului şi că aceştia sunt de acord să nu reclame evenimentul contra sumei de 5500 de euro. Partea civilă i-a transmis că are disponibil în casă suma de 42.000 de lei. Conform propriei declaraţii, ... dobândise această sumă de bani strângând pe parcursul ultimilor 8 ani dividentele obţinute de la ... S.A. ..., banii fiindu-i necesari pentru tratamentul şi operaţiile la care urma să fie supus soţul său imobilizat la pat în urma unui accident vascular cerebral. În continuare, „fiul” părţii civile i-a spus acesteia că va veni la locuinţa sa un curier al procurorului care se ocupă de caz şi că trebuie să-i predea acestuia banii.

Pentru a intra în posesia banilor, ... l-a sunat pe ... căruia i-a transmis să-l caute repede pe ... După ce ... a ajuns la locuinţa acestuia, ... i-a înmânat acestuia un telefon mobil spunându-i că va fi contactat de ..., lucru care s-a şi întâmplat, inculpatul ... primind indicaţiile ce urmau să conducă la ridicarea sumei de bani.

Conform îndrumărilor primite, ... s-a prezentat la locuinţa părţii civile unde, sub calitatea de „curier al procurorului” a primit de la ... suma de 42.000 de lei introdusă într-o sacoşă mai mică legată cu bandă adezivă.

După ce a plecat de la locuinţa victimei, ... i-a confirmat telefonic lui ... că a intrat în posesia banilor. Ulterior, cei doi s-au întâlnit în apropiere de ..., unde ... i-a dat celuilalt inculpat suma de 26.500 de lei pentru a-i duce lui ..., diferenţa fiind oprită de inculpatul ... Din suma oprită, cel din urmă i-a dat inculpatului ... suma de 1500 de lei, distrugând telefonul folosit la comiterea faptei şi aruncându-l ulterior într-o canalizare.

Conform indicaţiilor primite de la .., inculpata ... l-a aşteptat pe ... în faţa porţii sale, primind de la acesta suma de 26.500 de lei.

Banii astfel obţinuţi au fost cheltuiţi în scop personal de inculpatul ..., ... achitând din ei anumite datorii sau jucându-i la jocuri de noroc în prezenţa unor cunoscuţi, printre care martorul ... 

Inculpaţii ..., ... au recunoscut săvârşirea faptelor comise pe parcursul cercetărilor penale.

Cu privire la inculpata ..., fiind audiată ca suspect, aceasta nu a recunoscut comiterea faptei de care este acuzată, precizând că nu cunoaşte vreo persoană pe nume ... şi nu a primit vreodată bani de la acesta. De asemenea, ... a menţionat că în perioada precedentă audierii sale, a discutat la telefon cu soţul său aflat în penitenciar, însă acesta nu i-a spus că ar avea datorii sau sume de bani de primit.

 Fiind audiată ca inculpat ... a recunoscut că a primit bani de la ... în trei date diferite, dar că nu ştia provenienţa acestora.

 Cu privire la inculpata ..., s-a precizat că, în baza mandatului de percheziţie emis de Judecătoria Brăila, la data de 08.11.2015, la locuinţa situată pe str. ... nr. ... a fost efectuată o percheziţie la domiciliul numitei ..., mama numitului ..., domiciliu comun cu cel al inculpatei ..., soţia acestuia. La vederea organelor de poliţie care se apropiau de imobil, inculpata ... a aruncat pe acoperişul casei două obiecte, identificate ulterior ca fiind un plic tip factură Electrica prins cu bandă elastică conţinând suma de 2600 de euro şi un borcan de sticlă cu capac înfiletat conţinând o pungă din plastic inscripţionată „Farmacia Catena” având în interior suma de 6900 de Euro.

Deşi în calitate de suspect ... a negat că ar fi aruncat bunurile descrise pe casă, fiind audiată ca inculpat, aceasta a recunoscut că a procedat în această manieră.

S-a reținut că în drept, fapta inculpatului ... care, în data de 22.10.2015, folosindu-se de calitățile false de procuror, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 12.000 de lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal.

Fapta inculpatului ... care, în data de 01.11.2015, folosindu-se de calitățile false de avocat, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 3.800 de lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal.

Fapta inculpatului ... care, în data de 07.11.2015, folosindu-se de calitățile false de avocat, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 42.000 de lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal.

Fapta inculpatului ... care, în data de 22.10.2015 i-a facilitat inculpatului ... ridicarea de către inculpatul ... de la locuinţa persoanei vătămate ... a sumei de 12.000 de lei pe care a predat-o ulterior inculpatei ... la domiciliul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal.

 Fapta inculpatului ... care, în data de 01.11.2015 i-a facilitat inculpatului ... ridicarea de către inculpatul ... de la locuinţa persoanei vătămate ... a sumei de 3800 de lei pe care a predat-o ulterior inculpatei ... la domiciliul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal.

Fapta inculpatului ... care, în data de 07.11.2015 i-a facilitat inculpatului ... ridicarea de către inculpatul ... de la locuinţa persoanei vătămate ... a sumei de 42.000 de lei pe care a predat-o ulterior inculpatei ... la domiciliul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 244 al. 1, 2 Cod penal.

Fiind concurente, săvârşite în stare de recidivă postexecutorie, împreună cu alte două persoane şi cunoscând că inculpatul ... este minor, în cauză se va reţine aplicarea art. 38 alin. 1 C.p., art. 41 al. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal.

Fapta inculpatei ... care, în datele de 22.10.2015, 01.11.2015 şi 07.11.2015, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit de la inculpatul ... sumele de 9600 de lei, 3000 de lei şi 26.500 de lei, prevăzând din împrejurările concrete că acestea provin din săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăinuire prevăzută de art. 270 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal.

Fiind săvârşită în stare de recidivă, în cauză se va reţine aplicarea art. 41 alin. 1  C.p.

Pe latură civilă, persoana vătămată ... a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 12000 de lei, persoana vătămată ... cu suma de 3800 de lei, persoana vătămată ... cu suma de 42000 de lei, reprezentând sumele de bani cu care au fost înşelaţi.

La termenul de judecată din data de 20.01.2017, inculpatul ... a fost reaudiat, acesta menţionând că îşi menţine declaraţia dată în faţa primei instanţei, cu precizarea că autorul faptelor este numitul ... Nu a cunoscut-o pe inculpata ..., nu a sunat-o niciodată de cât timp se află încarcerat în Penitenciarul Galaţi. A susţinut, de asemenea, că declaraţia de la urmărirea penală a semnat-o, deşi nu a citit-o şi a fost forţat de organele de poliţie să declare ceea ce a precizat în acea declaraţie. A formulat şi sesizare la DNA pentru acest motiv. De asemenea, a arătat că nu îl cunoaşte pe inculpatul ...

Inculpatul ... a depus la dosar ordonanţa de clasare nr. 8/P/2016 din data de 29.04.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, cu privire la infracţiunile sesizate de acesta, respectiv cercetare abuzivă şi favorizarea făptuitorului, faţă de organele de poliţie.

Au fost reaudiaţi martorii de la urmărirea penală ..., ..., ..., ..., ..., ..., care şi-au menţinut declaraţiile de la urmărirea penală, cu excepţia martorei ..., concubina inculpatului ... care a declarat că îl cunoştea pe inculpatul ... de la concubinul său, dar ştia că banii obţinuţi de concubin provin din jocuri de noroc.

De asemenea, la solicitarea inculpatei ... au fost audiaţi martorii ... şi ...

Din declaraţia martorului ..., soţul inculpatei ..., rezultă în esenţă că acesta era în cameră cu numitul ... şi a auzit cum acesta vorbea la telefon cu o persoană căreia i-a cerut suma de 40.000 lei, iar ... a fost intermediar, însă soţia sa nu avea cum să fie implicată în această activitate fără să ştie el. Soţia sa nu a primit niciodată bani de la alte persoane, ci numai de la el. ... a dus la el acasă nişte bani, dar în vara anului 2015 şi proveneau dintr-o datorie de a lui ..., în cuantum de 12.000 lei, pe care acesta i-a restituit-o în mai multe tranşe.

Martorul ... a menţionat că el este autorul faptei de înşelăciune, cu privire la persoana vătămată ... şi că el a avut o datorie la ..., în jur de 12.000 lei - 13.000 lei pe care i-a restituit până în data de 8 sept 2015, pe care i-a plătit în trei tranşe, începând cu luna iulie 2015. Deşi era în cameră cu ..., nu vorbea cu acesta şi astfel a apelat la ... să intermedieze banii pe care îi obţinea din înşelătorii. Şi-a achitat datoria faţă de ... plătindu-i soţiei acestuia. Martorul recunoaşte că a mai săvârşit şi alte fapte de înşelăciune înainte de 2015, de altfel face acest lucru săptămânal. Nu îşi aminteşte dacă în sept-oct 2015 a mai comis şi alte fapte. Martorul arată că a făcut personal denunţuri.

Potrivit art. 103 Cod procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Astfel, instanţa, a reţinut că declaraţiile inculpaţilor date pe parcursul urmăririi penale corespund realităţii, declaraţii care se coroborează şi cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Astfel, din adresa Penitenciarului Galaţi din data de 23.06.2017, a rezultat că la data de 7.11.2015, în camera ... erau cazaţi deţinuţii ..., ..., ..., precum şi alte persoane, astfel încât instanţa a apreciat că aceştia nu erau străini de activităţile infracţionale pe care le făceau împreună sau separat.

Instanţa nu a reţinut apărarea invocată de inculpatul ..., cu privire la faptul că ... este autorul faptelor de înşelăciune apreciind că este doar o modalitate de a încerca să fie exonerat de răspunderea penală, deşi la urmărirea penală a recunoscut iniţial faptele, menţionând că  pe parcursul executării pedepsei în Penitenciarul Galaţi a mai fost condamnat pentru înşelăciuni prin „metoda accidentul”şi că la începutul lunii octombrie a fost mutat în cameră cu ... şi, deoarece acumulase datorii faţă de acesta pe ţigări şi jocuri de noroc, în jur de 50.000 lei, s-a gândit să comită infracţiuni prin metoda accidentul, iar banii urmau să ajungă la soţia acestuia, ... În aceste condiţii a luat legătura cu ...

Declaraţia de la urmărirea penală a inculpatului ... se coroborează şi cu declaraţia inculpatului ..., dată pe parcursul urmăririi penale, care a arătat că a fost sunat din penitenciar de numitul ..., care i-a propus să caute o persoană dispusă să ridice sume de bani, de la persoane înşelate de el prin telefon, iar acesta a fost de acord, propunându-i acest lucru inculpatului ... Inculpatul ... a mai declarat că ştia exact cum se comit aceste înşelăciuni, având în vedere că executase de curând o pedeapsă tot pentru o faptă de acest gen. La prima faptă, el personal i-a dat inculpatei ..., banii primiţi de la ..., prin intermediul lui ...

Inculpatul ... în faţa instanţei a declarat că a fost sunat din penitenciar de o persoană pe nume ... şi de trei ori a dus câte o sumă reprezentând datorie, inculpatei ..., dar pe care le-a înmânat acesteia în august 2015. Şi-a schimbat declaraţiile de la urmărirea penală deoarece a avut o relaţie de duşmănie cu aceasta, de asemenea, că a fost forţat de organele de poliţie să declare astfel.

Inculpatul ..., audiat pe parcursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei, a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, solicitând aplicarea procedurii simplificate, de altfel acestuia aplicându-i-se şi o măsură educativă pentru fapta săvârşită, prin sentinţa penală nr. 1041/21.06.2016, pronunţată de Judecătoria Brăila. Pe parcursul urmăririi penale a declarat că a fost sunat de ... care i-a făcut oferta de a participa la nişte „combinaţii”, din care să facă bani, respectiv să ridice sume de bani de la persoane care urmau să fie înşelate prin metoda „accidentul”şi că va fi sunat astfel de un băiat pe nume „...” din penitenciar, care îi va da indicaţii. În faţa instanţei a declarat că a fost sunat de inculpatul ... care i-a spus să meargă la persoana vătămată ..., de la care a primit suma de 42.000 lei, pe care i-a dat-o ulterior inculpatului ... În aceeaşi modalitate a procedat şi cu celelalte persoane vătămate.

Cu privire la inculpata ..., instanţa a reţinut că aceasta a dat mai multe declaraţii, care sunt contradictorii, astfel, în prima, menţionând că în ziua respectivă nu a fost căutată de nicio persoană şi nu a primit nimic de la nimeni, şi că nu îl cunoaşte pe ..., ca în următoarea declaraţie să precizeze că numitul ... i-a adus nişte bani, în trei date diferite, dar nu cunoştea provenienţa acestora.

Cu privire la percheziţia efectuată la domiciliul acesteia, a declarat că a aruncat banii pe casă pentru că i-a fost frică atunci când a văzut poliţia. Se pune problema, astfel, de ce să-i fi fost frică, dacă veniturile ar fi fost obţinute în mod legal?

Instanţa a reţinut că inculpata nu se află la prima activitate infracţională de acest gen.

Astfel, aceasta nu era străină de activitatea infracţională desfăşurată în trecut de soţul său, ..., aflat în executarea unei pedepse la Penitenciarul Galaţi, respectiv faptul că acesta a înşelat diferite persoane prin telefonul mobil prin „metoda accidentul”, iar banii au fost trimişi acasă la ea, prin intermediul altor persoane. În aceste condiţii, inculpata a fost cercetată şi condamnată alături de soţul său, prin sentinţa penală nr. 2112/25.11.2013 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 69/12.02.2014 a Curţii de Apel Galaţi,  la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru o faptă de acest gen, săvârşită la data de 19.07.2013, înainte de prezenta, şi faţă de care se află în termenul de încercare.

 Prin urmare, în speţa de faţă ştia de unde provin banii, deoarece mai trecuse printr-o situaţie asemănătoare, în plus, sumele primite de la inculpatul ... erau foarte mari şi depăşeau mijloacele de existenţă ale familiei care nu are niciun venit, soţul său ... se află de multă vreme în executarea pedepsei cu închisoarea, iar inculpata nu are serviciu şi nicio altă ocupaţie din care să primească bani în mod cinstit.

Contrarietatea şi inconsecvenţa între declaraţiile inculpatei, atitudinea acesteia din dimineaţa de 08.11.2015, mediul din care face parte inculpata, antecedentele penale precum şi ansamblul probator administrat în cauză, demonstrează caracterul infracţional al celor trei acte de primire a sumelor de bani comise de inculpată.

Având în vedere aspectele mai sus enunţate, instanţa a constatat că faptele există şi au fost săvârşite de cei trei inculpaţi, astfel că nu a reţinut apărarea invocată de aceştia, nepunându-se problema unei achitări, pe motivele invocate de inculpaţi, prin apărători.

Analizând materialul probator administrat în cauză s-a constatat că s-a probat neîndoielnic săvârşirea infracţiunilor de către inculpaţi, declaraţiile lor de recunoaştere coroborându-se cu toate celelalte probe aflate la dosar.

Reținând vinovăţia inculpaţilor, instanța i-a condamnat în baza situației de fapt şi a textelor incriminatoare, la câte o pedeapsă cu închisoarea pentru faptele săvârșite, la individualizarea pedepsei având în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracțiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, conduita după săvârșirea infracțiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială şi socială a inculpaţilor.

În baza art. 386 Cod procedură penală, instanţa, având în vedere decizia nr. 368/2017 a Curţii Constituţionale, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „împotriva aceluiaşi subiect pasiv” din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 al. 1 din Codul penal, a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanţei, din trei infracţiuni de înşelăciune prevăzute de art. 244 al. 1, 2 Cod penal, într-o singură infracţiune de înşelăciune, prevăzută de art. 244 al. 1, 2, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, art. 41 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ..., şi de asemenea, a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanţei, din trei infracţiuni de complicitate la înşelăciune prevăzute de art. 48 al. 1 rap. la art. 244 al. 1, 2 Cod penal, într-o singură infracţiune de  complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 48 raportat la art. 244 al. 1, 2, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, art. 41 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ...

Instanţa a apreciat că pedeapsa de 4 ani închisoare pentru inculpatul ... pentru fapta săvârşită este necesară şi utilă scopul educării acestuia şi pentru prevenirea săvârșirii altor infracțiuni.

S-a descontopit pedeapsa de 6 ani, 10 luni şi 772 zile aplicată prin sentinţa penală nr. 934/1.06.2016 a Judecătoriei Brăila, definitivă la data de 23.02.2017, prin decizia penală nr. 224/2017 a Curţii de Apel Galaţi, în pedepsele componente și s-au recontopit cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății conform art. 38 al. 1-39 al. 2 lit. b Cod penal și art. 43 al. 1 Cod penal.

În baza art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorităţii de stat, dreptul de a alege, pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale, potrivit art. 68 al. 1 lit. c Cp apreciind că, prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice precum şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege.

În baza art. 65 al. 1, 3 Cp, s-au interzis drepturile prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp.

S-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la 4.10.2015, la zi.

Instanţa a apreciat că pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru inculpatul ... pentru fapta săvârşită este necesară şi utilă scopul educării acestuia şi pentru prevenirea săvârșirii altor infracțiuni.

În baza art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorităţii de stat, dreptul de a alege, pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale, potrivit art. 68 al. 1 lit. c Cp apreciind că, prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice precum şi de a ocupa o funcţie care  implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege.

În baza art. 65 al. 1,3 Cp, s-au interzis drepturile prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp.

În baza art. 399 al. 1 Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului ...

S-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la 8.11.2015 la zi.

Instanţa a apreciat că pedeapsa de 3000 lei amenda penală, corespunzătoare a 300 zile amendă (10 lei o zi amenda x 300 zile) pentru inculpata ... pentru fapta săvârşită este necesară şi utilă în scopul educării acestuia şi pentru prevenirea săvârşirii altor infracțiuni.

În baza art. 15 al. 2 din Legea nr. 187/2013 raportat la art. 83 Cod penal din 1969, a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2112/25.11.2013 pronunţată de Judecătoria Brăila, modificată şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 69/12.02.2014 a Curţii de Apel Galaţi, având în vedere că inculpata a săvârşit prezenta faptă în termenul de încercare, şi a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă penală, urmând ca în final inculpata să execute 1 an, 6 luni închisoare şi 3000 lei amendă penală.

În baza art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorităţii de stat, dreptul de a alege, pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale, potrivit art. 68 al. 1 lit. c Cp apreciind că, prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice precum şi de a ocupa o funcţie care  implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege.

În baza art. 65 al. 1, 3 Cp, au fost interzise drepturile prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d Cp.

În baza art. 399 al. 1 Cod procedură penală s-a menţinut controlul judiciar până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

S-a dedus din pedeapsa aplicată, reţinerea din data de 8.11.2015 şi perioada executată de la 9.11.2015 la data de 28.09.2016.

Instanţa a constatat că pe parcursul cercetării judecătoreşti au decedat părţile civile ... şi ..., fiind introduşi în cauză moştenitorii acestora.

Moştenitorul ... nu a mai avut pretenţii civile faţă de inculpaţi, iar moştenitorii ... şi ... au dorit să continue acţiunea civilă a tatălui lor, ...

S-a arătat că răspunderea civilă delictuală, ca o sancțiune specifică dreptului civil, este aplicabilă pentru săvârşirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. Potrivit art. 1357 Cod civil, cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

S-a menționat că este cert ca persoana vătămată ... a suferit o traumă psihică prin pierderea sumei de bani dată inculpaților în urma actelor de înşelăciune ale acestora, astfel că, instanţa, pentru suferinţele psihice îndurate, a apreciat că suma solicitată, de 10.000 lei despăgubiri pentru daune morale, este corect evaluată, fiind în măsură să asigure o reparaţie în prejudiciul de afectaţiune, aceasta constituind doar un substitut pentru suferinţa sa. De asemenea, a obligat pe inculpaţi în solidar la plata sumei de 42.000 lei despăgubiri pentru daune materiale.

Cu privire la celelalte părţi civile, a obligat în solidar inculpaţii la plata:

- sumei de 9000 lei moştenitorilor părţii civile ..., numiţilor ... şi ... (câte 4500 lei fiecăruia) reprezentând despăgubiri pentru daune materiale.

A constatat că moştenitorul părţii civile ..., numitul ... a renunţat la acţiunea civilă, iar suma de 2900 lei nu îi profită acestuia.

A menţinut măsura asiguratorie luată în cauza nr. 6275/P/2015 prin ordonanţa din data de 23.11.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.

A confiscat de la inculpați suma de 2900 lei (câte 966 lei fiecare) suma ce nu îi mai profită moştenitorului ...

Împotriva sentinţei penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila şi inculpații ..., ... și ...

Parchetul a arătat că pedeapsa amenzii aplicată inculpatei ... este prea blândă prin raportare la gravitatea faptelor şi la valoarea prejudiciului creat, solicitând aplicarea unei pedepse cu închisoarea. A mai precizat că nu trebuia confiscată suma de 2.900 de lei de la toți inculpații, ci doar sumele care le-au profitat respectiv: 100 lei de la inculpatul ... şi 3.000 lei de la inculpata ... A mai arătat că tăinuitorul răspunde numai în limita valorii bunurilor tăinuite şi a pagubei cauzate prin fapta sa, astfel că inculpata ... ar fi putut fi obligată, în solidar cu ceilalţi inculpaţi, cel mult la suma de 26.500 lei către partea civilă ..., iar ceilalţi inculpaţi, în solidar, la diferența prejudiciului total cauzat.

Inculpatul ... a arătat că nu există probe care să dovedească vinovăţia sa, solicitând achitarea în baza dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală.

Inculpatul ... a precizat că există un dubiu cu privire la faptul dacă a cunoscut provenienţa banilor, solicitând achitarea în baza dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor aplicate.

Inculpata ... a solicitat respingerea motivului de apel al parchetului referitor la aplicarea pedepsei închisorii și admiterea motivului referitor la latura civilă. A precizat că are o situaţie grea, soţ arestat, mamă bolnavă şi suferindă, care nu realizează venituri, are în întreţinere un copil care este în clasa a XII-a. A mai arătat că are o contribuţie mai puţin importantă la săvârşirea faptelor, şi că nu exista o înţelegere prealabilă. Cu privire la  latura civilă a solicitat să răspundă în solidar doar în limita sumelor de bani primite de la inculpatul ...

Procurorul a solicitat respingerea apelurilor inculpaților vizând achitarea sau reducerea pedepselor.

Partea civilă ... și moştenitorii persoanei vătămate ..., ... şi ..., prin avocați aleși, au solicitat admiterea apelului parchetului și respingerea apelurilor inculpaților.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și inculpații ..., ... și ... sunt fondate în parte, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Examinând  cauza prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art.  417 al .2 C.proc.pen., Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaților, pentru săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dându-se încadrarea juridică corespunzătoare faptelor penale comise de aceștia.

Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv: declaraţiile persoanelor vătămate/părţi civile; declaraţiile inculpaţilor din faza de urmărire penală; declaraţiile martorilor ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ...; procesele-verbale de recunoaştere după fotografii şi planşe foto; procesele-verbale de vizionare imagini video; înregistrările video; procesul-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare la locuința inculpatei ..., rezultă că:

-la data de 22.10.2015, folosindu-se de calitățile false de procuror, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., inculpatul ... a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 12.000 de lei;

-la data de 01.11.2015, folosindu-se de calitățile false de avocat, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., inculpatul ... a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 3.800 de lei;

-la data de 07.11.2015, folosindu-se de calitățile false de avocat, respectiv fiu al persoanei vătămate ..., inculpatul ... a indus-o în eroare pe aceasta prezentându-i ca adevărată împrejurarea că fiul său fusese implicat într-un accident de circulaţie, determinând astfel victima să dea inculpatului ... suma de 42.000 de lei.

La fiecare dintre cele trei acte materiale,  inculpatul ... i-a facilitat inculpatului ... ridicarea de către inculpatul ... de la locuinţele persoanelor vătămate a sumelor de bani respective pe care le preda ulterior inculpatei ... la domiciliul acesteia, mai puțin banii ce reveneau inculpaților ... și ...

Practic, inculpatul ..., după ce era sunat de inculpatul ... la momentul realizării înșelării persoanelor vătămate, îl suna pe inculpatul ... și îl punea în legătură cu inculpatul ... care îl instruia cu privire la modul în care trebuia să ridice sumele de bani de la persoanele vătămate. După ce inculpatul ... reușea să ia banii de persoanele vătămate se întâlnea cu inculpatul ... căruia îi dădea partea sa precum și suma de bani ce trebuia înmânată  inculpatei ... După ce se termina activitatea infracțională inculpatul ... și inculpata ... îl sunau pe inculpatul ... pentru a-i confirma predarea/primirea banilor.

De asemenea, inculpata ... la fiecare dintre cele trei acte materiale (la 22.10.2015, 01.11.2015 şi 07.11.2015), în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit de la inculpatul ... sumele de 9600 de lei, 3000 de lei şi 26.500 de lei, prevăzând din împrejurările concrete că acestea provin din săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Faptele inculpatului ... constituie infracţiunea de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 244 al. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, art. 41 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, cele ale inculpatului ... de complicitate la înşelăciune în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 244 al. 1, 2, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, art. 41 Cod penal şi art. 77 lit. a, d Cod penal, iar faptele inculpatei ... de tăinuire în formă continuată prev. de art. 270 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal, şi art. 41 al. 1 Cod penal.

Susținerile inculpatului ..., din faza de judecată, în sensul că nu el este autorul faptelor, ci  numitul ..., nu pot fi primite deoarece nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Din contră, declarațiile sale din cursul urmării penale, prin care recunoaște faptele, se coroborează cu declarațiile inculpaților ... și ..., precum și cu declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor, din coroborarea cărora rezultă cu prisosință vinovăția inculpatului ... pentru înșelarea celor trei persoane vătămate.

Afirmațiile numitului ...  în sensul că el este autorul faptelor nu sunt reale, necoroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză, fiind făcute pro causa pentru a susține apărarea inculpatului ... De fapt, acest martor vorbește despre alte fapte, petrecute în perioada iulie - 8 sept 2015 (dacă ar fi reale), iar faptele deduse judecății au fost comise la sfârșitul lunii octombrie 2015 și începutul lunii noiembrie 2015.

Nici declarațiile martorului  ... în sensul că ... ar fi autorul faptelor nu pot fi primite întrucât nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Și acest martor vorbește despre fapte petrecute în vara anului 2015, pe când faptele deduse judecății au fost comise în toamna anului 2015. Totodată, declarațiile acestuia sunt și subiective, fiind soţul inculpatei ..., fiind evident interesat să susțină apărarea acesteia.

Susținerile inculpatului ... în sensul că nu cunoștea că sumele de bani provin din infracțiuni nu pot fi primite, fiind contrazise de ansamblul probelor administrate în cauză.

În acest sens, din actele dosarului rezultă că inculpatul ... a fost sunat din penitenciar de inculpatul ... care i-a propus să caute o persoană dispusă să ridice sume de bani de la persoane înşelate de el prin telefon, iar acesta a fost de acord, propunându-i acest lucru inculpatului ... Inculpatul ... ştia exact cum se comit aceste înşelăciuni, având în vedere că executase o pedeapsă tot pentru o faptă de acest gen. După comiterea faptelor îi ducea inculpatei ... sumele de bani date de inculpatul ... și îl înștiința despre aceasta pe  inculpatul ...

Afirmațiile inculpatei  ... cum că nu ar fi cunoscut proveniența banilor sunt contrazise de împrejurările comiterii faptelor rezultate din ansamblul probator din cauză. Astfel, la percheziţia efectuată la domiciliul său, aceasta a aruncat banii pe casă, fiind evident că a făcut acest lucru pentru că știa că provin din infracțiuni și nu obținuți în mod legal. De asemenea, aceasta nu se află la prima activitate infracţională de acest gen, fiind condamnată la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere pentru o  activitate  infracţională desfăşurată alături de soţul său, ..., respectiv faptul că acesta a înşelat diferite persoane prin telefonul mobil prin „metoda accidentul”, iar banii au trimişi acasă la ea, prin intermediul altor persoane. Totodată, sumele primite de la inculpatul ... erau foarte mari şi depăşeau mijloacele de existenţă ale familiei care nu are niciun venit, soţul său ... se află de multă vreme în executarea pedepsei cu închisoarea, iar inculpata nu are serviciu şi nicio altă ocupaţie din care să primească bani în mod cinstit. Prin urmare, este dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpata ştia că banii provin din infracțiuni.

În consecință sunt nefondate cererile inculpaților de achitare.

Pedepsele aplicate inculpaților ..., de 4 ani închisoare, și ..., de 3 ani și 6 luni închisoare, au fost just individualizate față de împrejurările comiterii faptelor (înșelarea unor persoane în vârstă, folosirea unui minor la ridicarea banilor), contribuția fiecăruia la comiterea faptelor (mai mare în cazului inculpatului ...), persoane lor, care au antecedente penale, fiind recidiviști, astfel că sunt nefondate cererile acestora de reducere a pedepselor.

Antecedentele inculpatului ... au fost corect soluționate, potrivit art.39 alin.1 lit.b Cod penal și art.43 alin.1 Cod penal.

Față de gravitatea infracțiunilor comise și persoana inculpaților ... și ..., corect a apreciat instanța de fond că aceștia sunt nedemni de a mai exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a alege, și a interzis exercitarea acestor drepturi ca pedeapsă complementară și accesorie.

De asemenea, este just individualizată pedeapsa aplicată  inculpatei ... cu privire la alegerea ei, respectiv amenda penală, precum și numărul de zile- amendă stabilit (de 300),  având în vedere contribuția relativ redusă la comiterea faptelor și situația familială a acesteia, având în întreținere un copil și probleme de sănătate.

Însă, hotărârea apelată este netemeinică cu privire cuantumul unei zile-amendă, raportat la  criteriile prevăzute de lege, instanța de fond neindicând care au fost motivele pentru care a stabilit un cuantum de 10 lei pentru o zi-amendă.

Astfel, conform art.61 alin. 2 Cod penal, ziua amendă se stabilește între 10 lei și 500 lei, în funcție de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.

Este adevărat că inculpata are persoane în întreținere, însă, la percheziția domiciliară, s-au ridicat și sechestrat sume importante de bani (2600 de euro, 6900 de euro, 790 lei), aspect care duce la concluzia că aceasta are posibilități materiale de a achita o amendă mai mare, Curtea apreciind că stabilirea unui cuantum al unei zile-amendă la 20 lei este necesar și suficient pentru atingerea scopului pedepsei.

Hotărârea apelată este nelegală cu privire la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată  prin sentinţa penală nr. 2112/25.11.2013 a Judecătoriei Brăila, modificată şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 69/12.02.2014 a Curţii de Apel Galaţi.

În acest sens, prin decizia nr.11/05.05.2016 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în  Monitorul Oficial nr. 468 din 23 iunie 2016, s-a stabileşte că, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care potrivit Codului penal anterior a fost aplicată printr-o hotărâre definitivă o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 861 din Codul penal anterior şi o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art. 96 alin. (4) şi (5) din Codul penal.

În cauză, inculpata a comis infracțiunea dedusă judecății după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dar în termenul de supraveghere a executării pedepsei 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată  prin sentinţa penală nr. 2112/25.11.2013 a Judecătoriei Brăila, definitivă la 12.02.2014, prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse.

Având în vedere că prin decizia nr.11/05.05.2016 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că în cazul unei infracţiuni săvârşite în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 861 din Codul penal, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă (situație care presupune ca noua infracțiune să fie comisă sun imperiul Codului penal din 1969), stabilirea şi executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art. 96 alin. (4) şi (5) din Codul penal, cu atât mai mult sunt aplicabile dispozițiile noului Cod penal (art.96 alin.4 și 5) în situația comiterii unei infracțiuni în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 861 din Codul penal, dar comisă după intrarea în vigoare comisă a noului Cod penal.

 Astfel, conform art.96 alin.4 Cod penal, Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

Per a contrario, dacă nu se dispune condamnarea la pedeapsa închisorii  nu se mai revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Întrucât prima instanță a dispus condamnarea inculpatei ... la pedeapsa amenzii penale nu se mai putea dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare și executarea acesteia.

În cauză nu are aplicabilitate art.15 alin. 2 din Legea nr. 187/2013 și nici art. 83 Cod penal din 1969 deoarece pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare nu fost suspendată condiționat, potrivit art.81 Cod penal din 1969, ci a fost suspendată sub supraveghere, conform art.861 Cod penal din 1969, situație în care se aplică art.96 alin.4 Cod penal, cum am arătat mai sus.

Sub aspectul laturii civile se constată că în mod corect au fost obligați inculpații, în solidar, la acoperirea prejudiciului, rămas neacoperit, către moștenitorii părţii civile ..., numiţilor ... şi ...

Însă, hotărârea este nelegală cu privire la obligarea în solidar a inculpatei ..., în solidar și cu ceilalți inculpați, la plata despăgubirilor către  partea civilă ..., având în vedere că, aceasta răspunde, în calitate de tăinuitor, numai în limita valorii bunurilor tăinuite şi a pagubei cauzate prin fapta sa.

Întrucât, din situația de fapt reținută rezultă că inculpat ... a tăinuit suma de 26.500 lei, doar în limita acestei sume putea fi obligată în solidar cu ceilalți inculpați.

Sentința apelată este nelegală și cu privire la confiscarea de la inculpați a sumei de 2.900 de lei (câte 966 lei fiecare).

Potrivit art. 112 alin. 1 lit. e) Cod penal, sunt supuse confiscării special bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Din actele dosarului rezultă că persoana vătămată ... a suferit un prejudiciu de 3.800 lei, dar moştenitorul acestuia, ... a renunţat la acţiunea civilă.

Se mai constată că din acești bani lui ... i-a revenit suma de 800 de lei, din care 100 de lei i-a dat-o inculpatului ..., iar 3.000 lei au fost  înmânaţi inculpatei ...

Întrucât nu rezultă dacă inculpatului ... i-a revenit vreo sumă trebuiau confiscate sumele care au profitat celorlalți inculpați, respectiv 100 de lei de la inculpatul ... și 3.000 lei de la inculpata ...

În consecinţă,  în baza disp. art.  421  pct. 2 lit. a C.proc.pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și de inculpații ..., ... și ... şi s-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată.

În rejudecare, s-a majorat de la 10 lei la 20 de lei cuantumul unei zile-amendă și de la 3.000 lei la 6.000 lei (300 zile-amendă x 20 lei/zi-amendă) cuantumul amenzii penale aplicate inculpatei ... pentru comiterea infracțiunii deduse judecății.

S-au înlăturat dispozițiile privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată  prin sentinţa penală nr. 2112/25.11.2013 a Judecătoriei Brăila,  şi cele privind executarea pedepsei rezultante de 1 an și 6 luni închisoare şi 3000 lei amendă penală de către inculpata ...

S-a modificat dispoziția privind obligarea în solidar a inculpaților ..., ... și ... la plata sumei de 42.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale, şi sumei de 10.000 lei, despăgubiri pentru daune morale, părţii civile ..., în sensul că solidaritatea inculpatei ... operează până la concurența sumei de 26.500 lei, reprezentând despăgubiri materiale.

S-a înlăturat dispoziția privind confiscarea  de la inculpați a sumei de 2.900 lei (câte 966 lei fiecare), iar în baza disp. art. 112 alin. 1 lit. e) Cod penal, s-a confiscat de la inculpata ... suma de 3.000 lei și de la inculpatul ... suma de 100 lei, sume care au profitat celor doi inculpați și nu au servit la despăgubirea părţii civile ..., moştenitorul părţii civile ...

S-au menținut celelalte  dispoziții ale sentinței penale apelate.