Prin sentința civilă nr. X a Judecătoriei Vaslui din dosarul cu nr. Y, s-a dispus admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal contestat.
În motivare, instanța a reținut că aplicarea sancțiunilor contravenționale se face potrivit unor principii, printre care se regăsește și principiul legalității sancțiunii contravenționale, potrivit căruia persoana în culpă poate fi sancționată de către agentul constatator competent doar cu o sancțiune contravențională prescrisă de lege și în limitele prevăzute de aceasta. Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Ca atare, sancțiunea contravențională trebuie aplicată de agentul constatator în limitele prevăzute de legea specială, nefiind admise cauze care atenuează sau agravează răspunderea contravențională de natură a trece peste maximul legal sau coborârea sub minimul prevăzut de lege. Aplicarea unei sancțiuni nelegale conduce la nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenţie, instanţa fiind investită doar cu verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de contravenţie prin care a fost aplicată sancţiunea amenzii contravenţionale, fiind inadmisibil ca aceasta să procedeze la încadrarea juridică a faptei în raport cu starea de fapt reţinută. Această interpretare respectă principiul legalităţii răspunderii, nullum judicium sine lege.
Instanța reține faptul că agentul constatator a aplicat o sancțiune contravențională principală sub limita minimă prevăzută de lege și totodată acesta a omis să aplice sancțiunea complementară obligatorie prevăzută de lege, constând în confiscarea materialelor lemnoase, deși aceste sancțiuni sub prevăzute în mod cumulativ de către art. 19 alin.1 din Legea 171/2010.
Instanţa nu se poate substitui autorităţii administrative, singura competentă să aplice sancţiunea amenzii contravenţionale. Dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 conform cărora, soluţionând plângerea, instanţa „hotărăşte asupra sancţiunii”, se referă la posibilitatea instanţei de a verifica dacă individualizarea sancţiunii a fost corectă, în caz contrar instanţa putând să micşoreze cuantumul amenzii, să înlocuiască o sancţiune mai gravă cu una mai puţin gravă, să înlăture o sancţiune complementară sau să îi diminueze cuantumul, toate în limitele prevăzute de normele care stabilesc sancţiunile contravenţionale.
Judecătoria Liești
Plângere contravenţională. Problemele medicale ale unui membru al familiei nu pot fi calificate drept caz de forţă majoră, nefiind de natură a exonera pe petent în cazul în care este depistat în trafic circulând cu o viteză peste limita legală admisă
Judecătoria Arad
Actiune având ca obiect obligatie de a face - obligarea IPJArad sa restituie meterialul lemnos confiscat printr-un proces-verbal de contraventie.
Judecătoria Sectorul 6 București
Plângere contravenţională - depozitat deşeuri - admisă
Judecătoria Găești
Contravenţie continuă Legea nouă admisă
Judecătoria Sighișoara
Plângere contravenţională