Baza de impunere se stabilește prin raportare, în primul rând, la actul prin care se transferă dreptul de proprietate, iar, în al doilea rând, la o valoare minimă stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici. În cauză, nu avem, într-adevăr o valoare declarată de părți în actele care transferă dreptul de proprietate, întrucât transferul a operat în baza unor acte de adjudecare prin licitație, în cursul procedurii de executare silită. Cu toate acestea, valoarea indicată în actele de adjudecare poate fi considerată o valoare declarată de părți, în sensul art. 771 alin. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, chiar dacă modalitatea de stabilire a prețului nu a avut la bază acordul părților, ci regulile de procedură din cadrul executării silite. De asemenea, Curtea constată că stabilirea venitului rezultat din transferul bunurilor imobile prin raportare la valoarea stabilită printr-o expertiză efectuată în cursul procedurii de executare silită, este lipsită de temei legal, așa cu a subliniat și prima instanță, câtă vreme pentru organul fiscal valorile de referință ce trebuie avute în vedere la stabilirea bazei de impunere în vederea determinării impozitului pe veniturile rezultate din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal sunt cele stabilite prin expertiza anuală întocmită de camera notarilor publici.
Curtea de Apel Iași
Contencios administrativ. Decizie de sancţionare emisă de Colegiul Medicilor din România. Cauze de nulitate. Consecinţe
Judecătoria Orșova
plângere împotriva rezoluţiei procurorului
Curtea de Apel Alba Iulia
Hotărâre pronunţată de Comisia Judeţului Alba pentru aplicarea Legii nr.290/2003 privind revocarea unei hotărâri anterioare.Obiectul acţiunii în contencios administrativ. Inadmisibilitatea atacării hotărârii pronunţate de comisia judeţeană în lipsa r...
Tribunalul Argeș
hotarâre care sa tina loc de act autentic
Tribunalul Bihor
circulaţie rutieră